15,959 matches
-
aer respirat de la tine. Când tu nu ești am viață de actor Și văd că asta ție nu-ți convine. M-ai pus acum în simple paranteze De frică să nu plec în altă parte. Și construiești acuma ipoteze Din verbele găsite într-o carte. Eu ți-am tot spus că n-am un’ să mă duc Dar nu mă crezi și asta-i o rușine. Aș vrea ca eu în tine să educ Speranța și încrederea în tine. Cu astea
VIAȚĂ DE ACTOR de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378317_a_379646]
-
eminentului eminescolog, prof. univ. dr. Nicolae Georgescu. În atmosfera Rotondei, încărcată de spiritul lui Eminescu, prezent prin portretele la diferite vârste și prin scrierile sale, prin tradiția Muzeului de păstrător al valorilor literare românești, așa cum cerea Perpessicius, fondatorul instituției: „Flacăra verbului românesc întrupat în cele mai frumoase opere ale scriitorilor, să continue să ardă, să lumineze și să încălzească”, am trăit clipe emoționante. În cuvântul de deschidere ziaristul Doru Dinu Glăvan a recunoscut cu justificată mândrie: „Eminescu a fost un mare
SUB SEMNUL LUI EMINESCU, ZIARISTUL [Corola-blog/BlogPost/93669_a_94961]
-
precum George Roncea și Victor Roncea... - sau, mărturisitori intru Adevăr, cu aplecare spre expertize științific-medicale, precum Ovidiu Vuia (Misterul morții lui Eminescu) sau Vladimir Beliș, fostul director al Institutului de Medicină Legală din București... Voim a se ști, și prin verbul nostru scris, precum că Eminescu a fost, precum geniile protectoare ale sacralității CETĂȚII, din antichitatea eroica, de semizei (Eschil, participant la epopeile de la Maraton și Salamina, sau Socrate, cel luptând, cu avânt semi-zeiesc, cu neîntrecuta bravura, în Potidea, Delion și
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți Frumoși... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara are frați În lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
din lume, împlinește marți zece ani de la lansare, o vârstă a maturității, dar totuși un moment dificil pentru acest site care se luptă să își păstreze utilizatorii tineri, informează CNN. Până la apariția Facebook, nimeni nu folosea cuvântul „prieten” (friend) ca verb („to friend” este folosit de vorbitorii de limbă engleză cu sensul de „a se împrieteni”). Acum, nu este nimic ieșit din comun ca utilizatorii platformei să roage pe cineva să își spună numele pe litere pentru a se împrieteni pe
Termenii Facebook care au schimbat modalitatea de a vorbi [Corola-blog/BlogPost/93751_a_95043]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > LA ADĂPOSTUL NAȘTERII Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1614 din 02 iunie 2015 Toate Articolele Autorului ridic tipsii de verbe în pumnii strânși nu știu cum am ajuns să le gust acidul cum mai sunt acum după ce timpul li s-a scurs au rămas aceleași sânziene cu parfumul subtil perceput când pe văile de munte le amușinam înnebunită prezența sau au devenit
LA ADĂPOSTUL NAŞTERII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377191_a_378520]
-
-ncastrezi trăirea în cuvânt”. (Să scrii) Aura Popa creează un joc inedit în care conferă sensuri nebănuite cuvântului și formelor cuvântului. Astfel, cuvântul încearcă să se dezlănțuie în anotimpul verii, iar iubirea scrie cu durere și temeri o prefață. Chiar verbele pot rămâne pustii, fără puterea de a transmite mesajul și secate de sens. „Virgule de geruri” și „cratime de vifor” întăresc ideea unei lumi interioare reci, care aspiră la împlinire: „Nu știi ce vrei! Te-agăți cu mâini de gheață
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
de răzgândiri/ Să-ți ningă iar cu dacă și cu parcă/ Pe buzele rostirii și-n priviri.// Nu știi ce vrei! Ți-s drumurile toate/ În rame de-ncercare, argintii/ Și orice pas se-mpiedică de poate,/ Îți vor rămâne verbele pustii.// De nu vei șterge virgule de geruri/ Și cratime de vifor ne-mblânzit./ Poți răsuci povestea-n mii de feluri/ Ca să ajungi pe valul potrivit...” (Balans pe tăișul de gând) Poetă romantică, Aura Popa își cântă iubirea în versuri pline
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
din paradisul pierdut A urmat căderea în timp Și uite-așa din cădere în cădere S-a trezit po etul cu nepota Evei în brațe Și pentru că nu se pricepea la altceva A început s-o folosească la scris Și verb după verb femeia a ajuns indis pensabilă Nimic nu se mai poate concepe fără ea Nici infernul nici paradisul pierdut Așa că Poetul scrie iar Dumnezeu îi traduce rănile Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: EREZIA LUI ADAM
EREZIA LUI ADAM de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382297_a_383626]
-
pierdut A urmat căderea în timp Și uite-așa din cădere în cădere S-a trezit po etul cu nepota Evei în brațe Și pentru că nu se pricepea la altceva A început s-o folosească la scris Și verb după verb femeia a ajuns indis pensabilă Nimic nu se mai poate concepe fără ea Nici infernul nici paradisul pierdut Așa că Poetul scrie iar Dumnezeu îi traduce rănile Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: EREZIA LUI ADAM / Costel Zăgan
EREZIA LUI ADAM de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382297_a_383626]
-
adâncă, Ba unii dintre noi și-au pus pe chip Câte un strat subțire de nisip Să-i fie altfel de cum dat i-a fost Cel promis în viață de-adăpost Și dacă versul ți se potrivește Simt în mine verbul cum dospește, Nu sunt tăciuni pe vatră, ci cuvinte Și-acolo e-aluatul tău fierbinte! Iar pâinea va fi rumenă pe masă, Precum e frumusețea ta aleasă, Te-aud când mă citești atât de bine- Parcă ai scris anume pentru
DIALOGOS... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382289_a_383618]
-
și ființă: ființarea „ascunde” ființa și ei își datorează existența, iar ființa nu există decât ca ființare! De precizat, ne avertizează J. Hersch, cea care timp de un semestru a audiat cursurile lui Heidegger, că „ființa trebuie înțeleasă aici ca verb, nu ca substantiv”, ființarea dovedindu-și prezența numai întrucât în ființă există un fel de acțiune., Dar, taman ca Sfântul Ioan al Crucii care cerea să fie dat totul la o parte ca să poată vedea, Heidegger constată că obiectivitatea constituie
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
cuvinte răsărit amurg înserările care îmi sperie vrăbiile spre somn spre încetarea oricărui hohot și tu târziul târziului meu iubit mereu fără cântec rămâi sărutarea lamei coasei te-a așteptat în unghiul unui ipotetic viu amorțit într-un colț de verb s-a răstignit umbra în buzunarul de la piept ca un trandafir alb-roșu al nunții veșnice tânăr mereu bătrân uneori zâmbești departe mereu mai departe de mine chemi păsările să-ți compună liedul iar tu cu flautul lumii redescoperi sunetele sensurile
TÂRZIU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382309_a_383638]
-
calde și al Soarelui, tânăra noastră autoare ,,trădează” - prin recenta sa apariție editorială - exuberanță și (culmea?!) timiditate, în măsuri aproape egale, dar și velocitate, efervescență, veselie contagioasă, delicatețe și fragilitate vag exotice. Volubilă și expansivă, extrovertită și luminoasă, definită de verbul ,,a gândi” -, Cristina Mariana Bălășoiu, bulversată uneori de stări de anxietate, nesiguranță și deprimare (bine mascate), are nevoie de iubire și de susținere morală, pentru a izbândi în tot ceea ce-și propune. Marea ei perspicacitate și imaginația vie, cu
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
Franța, bunăoară, să poată înfrânge armata Germaniei. Nicolae Dan Cetină ne-a îmbogățit cu astfel de cărți, nouă trimițându-ne ca mesaj etern rugămintea, venind din cuvintele poetului: Pe mine nu mă îmbogățiți, acoperiți-mă cu a iubi-iubire! Îi dăruim verbul acesta care ține lumea în echilibru și îl ține pe om măcar într-o picătură de demnitate, luându-i din lutul ființei, al vrăjmășiilor, apropiidu-l de inefabil prin repetarea unui sublim semn de exclamare: Luminează-te și vei fi, voiește
Comemorarea lui Nicolae Dan Cetină la PUNTI DE LUMINA [Corola-blog/BlogPost/93194_a_94486]
-
afect. Tare mi-e teamă că nu înțeleg care este scopul... Sau teamă mi-e că nu voi fi bine înțeles... Sau... Timeo danaos et dona ferentes... Mă tem de greci chiar și când aduc (fac) daruri... Eneida lui Virgiliu. Verbul latin pe care l-am moștenit, ciudat, de la romani, niște duri, - timeo spune destul, ca să-l distanțezi în orice vorbire de cuvântul frică mai...fizic... Sugerând starea, reacția zoologică... Spui, când ești îngrozit... MOR DE FRIC|. Nu merge... mor de
Teama ca noblețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8312_a_9637]
-
compozitori și parteneri, despre principiile fundamentale ale profilului său spiritual. Sunt dialoguri de suflet care mi-au prilejuit revelația misterului existențial a personalității sale și aprofundarea minuțioasă a tuturor mecanismelor de gândire și simțire ale trăirilor sale artistice ilustrate prin verbul său vocal. Aceasta este prețioasa moștenire pe care mi-a lăsat-o artistul, prietenul și omul Nicolae Herlea destinată unei ample monografii gândită împreună, dar pe care va trebui să o prepar posterității singur de aici înainte, purtându-l în
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
suspinele etc. și care par a voi să exprime obiectele în ceea ce au ele ca aparență de viață sau ca scop presupus. Acest lucru nu poate fi definit altfel". După cum Merleau-Ponty constata încărcătura inconturnabil existențială, ideatică și chiar somatică a verbului poetic: "Legătura cuvîntului cu sensul său viu nu este o legătură exterioară, de asociere, sensul locuiește cuvîntul (...). Sîntem obligați să recunoaștem o semnificație gestuală sau existențială a cuvîntului (...). Ce exprimă atunci limbajul, dacă el nu exprimă gînduri? El prezintă sau
Dificultățile unei "panorame" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8445_a_9770]
-
nu pentru că pomul acesta ar fi fost cel mai reușit, ci pentru că altele, precum mmm sau poemul lui ștefan au zone defectuoase și lungimi. Exemplu primul vers din mmm: "mă plimb prin cameră vs. Dumnezeu se plimbă peste ape", unde verbul plimbării, potrivit pentru noi, oameii, este nepotrivit în cazul lui Dumnezeu. în Facerea lumii: "Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor" și în Evanghelia lui Ioan, cap. Iisus umblă pe mare, din care voi cita: "Și când s-a făcut
Actualitatea by Susana Georgiu () [Corola-journal/Journalistic/8456_a_9781]
-
douăzeci și cinci sau treizeci de stadii, au văzut pe Iisus umblând pe apă și apropiindu-se de corabie și s-au înfricoșat. Iar El le-a zis: Eu sînt; nu vă temeți!...". Să fim, așadar, cu oarecare atenție când ne alegem verbele, atunci când vrem să fie vorba despre lucrul lui Dumnezeu pe pământ. (Ștefan Alexandru Ciobanu, București) * "Poezie am scris foarte rar, la început în jurul vârstei de 16 ani (pentru câteva luni), după care am renunțat pentru câțiva ani. Apoi, din nou
Actualitatea by Susana Georgiu () [Corola-journal/Journalistic/8456_a_9781]
-
înșelătoare și nefirească: "De câte ori aud la televizor expresia Ťpe surseť, îmi vine să mă urc pe pereți" (alseresblog.romblog.ro, 11.03.2008). Pe de altă parte, se confirmă răspîndirea ei, chiar în folosire adverbială, pe lîngă cele mai neașteptate verbe (a afla, a veni, a da etc.): "informațiile în acest sens au venit Ťpe surseť, pentru că era vorba de publicarea unei corespondențe private" (Timpolis, 6-8.08.2007), "se vorbește Ťpe surseť despre intenții clare de a lansa și un cotidian
"Pe surse" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8473_a_9798]
-
Din care toate s-au născut. Fiecare detaliu, fiecare energie, fiecare vibrație. Iar montările lui Nekrosius, Dodin și Donnellan sînt pline de detalii, de accente și de o inventivitate aiuritoare, cu sursa în ce a scris Shakespeare. Magia stă în verbul lui și în complexitatea felului în care descrie omul, raportul cu puterea, cu fantasmele, cu iubirea, cu moartea. Faptul că în Troilus și Cresida, regizorul Declan Donnellan optează să așeze publicul pe scenă, pe două sisteme de gradene, unii în fața
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
crește-n zări venind, și zările de-abia-l cuprind, și-n urmă-i corbii croncănind Aleargă stol. Pe Fulger l-a fulgerat (e greu de crezut că poetul ar fi voit acest prea stângaci joc verbal între prenumele eroicei victime și verb) un braț hain; fiind vorba de un semn "de la război", cititorul întârzie să fie zguduit. "Pe-un mal străin" - deci oastea lui Fulger ieșise dintre propriile hotare, era în ofensivă! - un viteaz cade cu fața la dușman, indiferent dacă brațul ce-l
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
la Mânăstirea Agapia, respir aerul primenitor al ascezei mântuitoare. Vă mulțumesc pentru cuvintele care au însoțit poemele mele de acum doi ani și pentru atât de fireasca întâmpinarea sufletului împresurat de duhul înălțării prin cuvânt. Am ales 12 poeme prefigurând Verbul în atât de apriga-i desfigurare." Aceste 12 texte, parte poeme în proză, parte poeme desfășurate normal pe pagini, le-am despărțit în două și le propun pentru o primă dată pentru pagina noastră consacrată poeziei, deși puteau acoperi bogat
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]
-
mire în alba împărăție a somnului de vară. Cititorul se închină înainte de a se deschide Cartea Genezei. în veșnicie e tot mai aprigă lumina și nici o intrare nu indică prezența cuiva, memoria se sfărâmă ca un fluture cap de mort. Verbul arde smerit și amurgul își uzurpă melancolia în fructele uscate. Ardere pură și nostalgia șerpuitoare a verii, ruguri înalte de lumini în care se topesc strigătele mulțimii, asmuțită fiind de biciuirea eului sarcastic în tratate codificate. La intrarea în veșnicie
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]