5,522 matches
-
pârâului, ce se izvora din ghețarul de deasupra stânii noastre și ajungea în vale, călărind hârtoape, jgheaburi adânci și cascade, unde se scurgea apoi în Boia sau Râul Nebun, supranumit astfel datorită debitului mare de apă ce se strângea de pe versanți ,primăvara, împreună cu cioate sau resturi de lemne, rupând malurile albiei sale, până la vărsare în râul Olt. Îmi mai aduc aminte, cum, în stână, sau culcat pe cojoc afară lângă oi, la lumina focului de seară, mâncam talmeș-balmeș, brânză de burduf
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
Ca să-l toace în fierăstraie Și să facă din el... parale!... Îl plătește pe răzăș Pe lemn, c-un bun peșcheș Toată lumea-i mulțumită Când se mișcă multă mită!... Și uite așa, într-un an sau doi Ne-au rămas versanții goi Ne trezim cu-nfrigurare Cu ochii privind în soare. Ne-amintim că-n alte timpuri Ne credeam eterni și puri Și iubeam fără măsură Toată seva din natură. Iar când lemn ne-a trebuit, L-am ales, l-am
PLUTAŞ PE BISTRIŢA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369771_a_371100]
-
venin, dar și unele colțuri ca mierea. Important este să știi drumul până la miere. Îl știm? Nicidecum. Dar măcar ne străduim. Ne străduim să învățăm că nu orice pasăre cântă, nu orice colivie reprezintă neapărat o temniță și nu orice versant abrupt te aruncă într-un abis stâncos. Poate că sunt încercări, poate că sunt probe pe care trebuie să le dăm pentru a deveni mai buni, mai înțelepți, mai învățați, fiindcă singurul lucru din lumea asta care nu este ciclic
PRIETENIE, FLOARE RARĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368117_a_369446]
-
a sclavilor africani din Statele Unite. Am petrecut o altă zi, ca într-o altă lume, în Polynesian Cultural Center, o lume simplă, deschisă, bună și frumoasă, reprezentată de toate arhipelagurile polineziene într-o amenajare grandioasă, ca spațiu și specificitate, pe versantul opus americanizatului Honolulu. Câtă diferență! Dar adâncul specificului polinezian, natural și fantastic, l-am simțit în altă insulă, când am aterizat la Kona, în marea insulă havaiană sau The Big Island. Am stat la Kailua Village și închiriând o mașină
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
ridată. Iar barba-i pădure, asprită de geruri, De chiciuri și nea e din plin pomădată. Tăria aceasta, cu oaspeți doar vânturi, Cu vremea ce trece, e tot mai frumoasă. Primit-a ca rosturi rotirea de vulturi Și dese pâraie versanții să-i coasă. Născută din el ca o lacrimă mare, Țâșnirea de ape spre vale pornește, Întâi nevăzută, apoi o cărare, Prin pietrele aspre atent șerpuiește. Mai murmură-n cale zglobie și-adună Grăunțe de rouă și picuri de ploaie
REGAL DE IUBIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352867_a_354196]
-
Mitropolia Olteniei nr.1-2, Craiova, 1979, p. 106-112 11. „Prea Sfințitul Episcop Iosif Gâftan, de trei decenii succesor al vladicilor râmniceni”, în Mitropolia Olteniei nr.10-12, Craiova, 1979, p. 799-801 12. „Oltul și Jiul , punți naturale între românii de pe ambele versante ale Carpaților”, în Mitropolia Olteniei nr.1-2, Craiova, 1980, p. 7-13 13. „Biserica parohială din Cândești - Albești”, în Mitropolia Olteniei nr. 3-6, Craiova, 1980, p. 282-285 Referință Bibliografică: Ligya DIACONESCU - INTERVIU CU ÎNALT PREASFINȚITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI / Ligya Diaconescu
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
doar aparent ireconciliabile. Neputând rezista tentației învecinării cu Sierra, omul de munte din mine, care nu concepea că se va stabili vreodată pe țărmul mării, se simte înghiontit în permanență să colinde împrejurimile, urcând și coborând, cu elan mereu înnoit, versanții care se-nalță semeți direct din Mediterană. Cumulată peste ani, suma diferențelor de nivel parcurse cu tenacitate de pașii mei mărunți, dar neabătuți, rivalizează desigur cu palmaresul pe verticală al multor alpiniști profesioniști. Asta în ciuda faptului că munțișorii de pe aici
LOCUL UNDE MUNTELE IESE LA... MARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354454_a_355783]
-
ca niște degete răsfirate, care parcă vor să înșface marea, lanțurile de stâncă calcaroasă ale Sistemului Betic avansează dinspre interiorul țării, vălurind relieful arid, uscat și sfărâmicios, cu vegetație compusă preponderent din mărăcini cu aspect spinos, rezistenți la intemperii. Adeseori versanții sunt traversați de liniile paralele ale ”bancalelor”, moșteniri de pe vremea maurilor, apte să ofere cât de cât loc adecvat culturilor agricole, împiedicând apa care vine așa de rar să se prăvălească nestăvilit în torente imposibil de controlat. Straniile terase, dispuse
LOCUL UNDE MUNTELE IESE LA... MARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354454_a_355783]
-
turistul poate lua telecabina și de la înălțime să admire panoramă încântătoare care se desfășoară sub el sau, daca este cu mașina, să urce pe șoseaua ce șerpuiește că o panglică printre pintenii stâncoși. În stânga se ridică pieptul de piatră al versantului, iar în dreapta se deschide valea parcă fără de sfârșit și versantul opus, pe alocuri plutind în ceață. Spectacolul văii frapează prin priveliștea ce încântă privirile care alunecă pe fiecare colț de stâncă ce răsare printre brazi sau împunge cu aplomb oceanul
NALBITORU ION --TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE (THE TRANSFĂGĂRĂŞAN NATIONAL ROAD AND ITS SPLENDOURS) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354460_a_355789]
-
încântătoare care se desfășoară sub el sau, daca este cu mașina, să urce pe șoseaua ce șerpuiește că o panglică printre pintenii stâncoși. În stânga se ridică pieptul de piatră al versantului, iar în dreapta se deschide valea parcă fără de sfârșit și versantul opus, pe alocuri plutind în ceață. Spectacolul văii frapează prin priveliștea ce încântă privirile care alunecă pe fiecare colț de stâncă ce răsare printre brazi sau împunge cu aplomb oceanul albastru al cerului. În regatul munților te apropii din ce in ce mai mult
NALBITORU ION --TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE (THE TRANSFĂGĂRĂŞAN NATIONAL ROAD AND ITS SPLENDOURS) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354460_a_355789]
-
După mulți kilometri ajungi la barajul Vidraru, una dintre mărețile realizări ale regimului comunist de pe vremea lui Ceaușescu. De pe coronamentul barajului în arc, cu o înălțime amețitoare, undeva în adâncuri se vede fundul văii că un firicel ce șerpuiește printre versanții abrupți. Te minunezi de ceea ce vezi și te intrebi nedumerit: „Cum or fi stat oamenii să lucreze la asemenea înălțime?” De la asemenea distanță îi vezi că pe niște furnici. Dar astfel de baraje sunt multe în țară și sunt construite
NALBITORU ION --TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE (THE TRANSFĂGĂRĂŞAN NATIONAL ROAD AND ITS SPLENDOURS) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354460_a_355789]
-
și sunt construite în vremea numită pe atunci „Epoca de Aur”, dar pe care cei de azi o numesc a „odiosului”. Și totuși regimul de tristă amintire ne-a lăsat și lucruri cu care să ne mândrim. Mai jos, pe versantul stâng pe direcția de coborâre, se vede Cetatea Poenari, cea care a constituit o a doua reședința a domnitorului Vlad Țepeș, cunoscut în mitologie că Dracula. Curtea Domneasca de la Târgoviște (cetatea) a constituit reședința mai multor domnitori din Țară Românească
NALBITORU ION --TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE (THE TRANSFĂGĂRĂŞAN NATIONAL ROAD AND ITS SPLENDOURS) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354460_a_355789]
-
trepte ("și urzicat de temeri, stingher va fi urcușul/ pe care bucuria-și va trece fine mîini;/ nu-ți fie teamă, clipa înlănțuind clădi-va/ din treptele tăcerii-o punte spre abstract" , scrie poetul în Poem de dragoste) și, iată, versanți pe care se ros¬togolesc, șoptite, cuvintele pasiunii: în tăcerea de la capăt, scrie Cristina Emanuela Dascălu e regăsirea ființei și a cuplului erotic. Cîteva simboluri dau adîncime viziunii poetice: marea din poeme precum Remember, Țărm, Asfalt, Nu vei simți risipa
CRISTINA EMANUELA DASCĂLU, O ”VOCE” PARTICULARĂ ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353813_a_355142]
-
medias res - „In medias res”), un labirint existențial străbătut cu pași repezi și fermi, în care marginea și centrul sunt oricând interschimbabile: nu trebuie decât / să te prefaci / că înțelegi / drumurile din noi / nu mai duc / de multă vreme / dincolo de versantul / tăcerii dar uite / e ultimul mugur / ce-mi bate sub / pleoape / ca inimă nouă / încât mi se pare / că poteci / șerpuiesc pe / umărul tău / până dincolo / de clipa de față. / din cetatea auzului / s-a desprins / ultimul zbor. („Good-bye now
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
de Muzică din București), realizatorii Theodora Popescu, Ion Filip, Simona Patraulea, Marioara Murărescu)... Toate colaborările sale cu Radio Oltenia Craiova, Radio România, Televiziunea Română, Televiziunea din Oradea, Etno TV, Kanal D, TVH... sunt făptuitoare de producții muzical folclorice urcătoare pe un versant cultural la care aspiră doar cei înzestrați cu iubire pentru comoara fluidă a glasului folcloric, pentru creația populară românească autentică, portul admirabil popular, tradiția și cultura sătească a neamului românesc! Are înregistrate albume de cântece care i-au adus, firește
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
ce vrei, dacă ajuți suficient de mulți oameni să să obțină ce vor. Zig Ziglar - Doar cel ce crede în victorie poate învinge. Zig Ziglar - Nu există înălțime de neatins, ci numai aripi prea scurte. Giovanni Papini - În doi, nici un versant nu-i prea abrupt. Henrik Ibsen - Cuvintele bine gândite au rădăcina în tăcere. Richard Wurmbrand - Cât timp nu ai vorbit, cuvântul a stat în puterea ta; de îndată ce l-ai rostit, el te ține sub puterea lui. Shakur Balkhi - Printre lucrurile
CITATE MEMORABILE (63) de ION UNTARU în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353177_a_354506]
-
spintecând cerul [iubitului] lăuntric, învolburat», cere să fie descătușată / „slobozită“ «de va veni furtuna», de măsălar / gustar fiind, convinsă că iubirea mișcă și munții din loc, Ea și El / Iubitul par a fi doi drumeți, nicidecum sisifici, ci, dimpotrivă, «pe versanții lor periculoși, cu precădere la cunoașterea angelică a extazului», într-o «fericire în doi, fără odihnă...»; de răpciune fiind, eroina lirică a Danielei Gifu simte cum, «prin tufișurile dese și răcoroase», aude „îngânatul trist al iubitului“ «de dincolo de ușa» despărțitoare
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
unul după celălalt. Ursoaica cu puii ei, se vede, nu avea treabă cu noi în ziua aceea. Cum venea cu ursuleții la vale dinspre creastă, tot așa s-a topit mai departe. Avea ea alte scopuri în capul ei: pe versantul de vizavi al pădurii era o poiană, în care pășteau niște vite. Spre marea noastră mulțumire, am fost desconsiderați de ursoaica și de progeniturile ei! Stând în molid vreo cinci minute după dispariția ursoaicei cu puii, zic lui Mihai: - Cât
URSOAICA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353628_a_354957]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Reportaj > BREZOI - CAPITALĂ LOVIȘTEANĂ Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1185 din 30 martie 2014 Toate Articolele Autorului După ce admiri fascinat cadrul mirific cu stâncile colțuroase și abrupturile versanților pe care se cațără ca niște alpiniști foioasele și rășinoasele, de o parte și de alta a râului Olt ce desparte grupa Munților Făgăraș de cea a Munților Parâng, deodată spectaculosul defileu își deschide larg porțile la confluența bătrânului Râu
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
Mălaia, Ciungu al cărui nume a lăsat moștenire satul Ciunget de pe Latorița și Voinea de unde provine numele vestitei stațiuni Voineasa. Orașul Brezoi se află pe cursul inferior al Lotrului. Dar el cuprinde și o serie de suburbii. Cum ieși dintre versanții stâncoși ce parcă sugrumă drumul european de la Cârlige deodată zarea se deschide. Întâlnești pe partea dreaptă (dinspre Râmnicu Vâlcea) câteva moteluri și parcări, o stație peco și apoi imediat se ramifică un drum național la stânga care șerpuiește pe vale în
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
sud, orașul este flancat de Muntele Foarfeca și Naruțu din cadrul Munților Căpățânii. Astfel, Brezoiul este înconjurat de crestele dantelate ale munților ale căror sculptori nevăzuți au săpat în stâncă forme variate. Unul dintre cele mai frumoase anotimpuri este toamna când versanții munților parcă iau foc prin jocul de culori cromatice pe care le capătă foioasele. La vreo 100 de metri de la confluența celor două râuri se afla un alt pod CFR care de curând a fost demontat, împreună cu calea ferată care
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
se întinde pe o suprafață de peste 20 mii de ha și cuprinde, întreaga zestre naturală extravilană dar și construibilă, amenajabilă, a părții de sud a Carpaților Meridionali centrali (masivul Piatra Craiului cu prelungirea lui australă, Cheile Dâmboviței, partea cealaltă revenind versantului nordic al acestuia ( arealului Zărnești,-Brașov). Neîndoielnic, dimensiunea turistică este una fațetele amplasamentului și se află în deplină derulare, atracțiile turistice sunt multiple și felurite, predominând relieful spectacular: creasta calcaroasă a Pietrei Craiului fiind cea mai lungă din România (25
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
printre ruinele celei dintâi așezări a fenicienilor, „Să Caleta”, fie prin necropola „Puig des Molins” sau printre zidurile renascentiste ale orașului vechi, „Dalt Vila”. Nu e de ignorat nici alternativă de a străbate pur și simplu per pedes cărările de pe versanții din amonte, din nordul insulei (Els Amunt), unde adesea te-aștepți să dai peste însuși zeul Pan în carne și oase, tolănit undeva pe-o coasta. Cu puțin noroc, dacă se nimerește o zi de sărbătoare, muzica și dansurile populare
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
avantgardiste. În rândul hiperactivilor insulei se înscrie și categoria celor care o frecventează mânata de patimă pentru puseul de adrenalină la doze maxime, dar punând accent pe viață sănătoasă, fără excese consumiste. Pasionații de sporturi extreme optează pentru cățăratul pe versanții stâncoși sau pentru varii modalități de a calări valurile, cu sau fără motoare rapide sub tălpi, precum și pentru scufundările submarine la adâncimi periculoase. A nu se uită că, deși sub aspect geologic insula e o prelungire a lanțului munților betici
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Reportaj > GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - MUNȚII FĂGĂRAȘ - VERSANTUL SUDIC: SUFERINȚĂ - JERTFĂ - MIRACOL DIVIN Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 2118 din 18 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului „Cu ochi de șoim, cu pletele nebune,/ Curcubeul Toamnei coboară în pridvor./ Mă năpustesc prin vetrele străbune/ sub zări
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]