1,001 matches
-
n-ai loc sub o cruce... înseamnă că degeaba trăiești... Mona: Dar, omule!, nici o morală, nici o religie de pe lume nu-mi cere să stau sub cruce! Isus nu-mi cere asta! El îmi spune să mă bucur și să mă veselesc! Dar cum să mă veselesc și să fiu fericită? Sub cruce? Nici El n-a fost fericit sub cruce! Octav: Așa e, iubito, n-a fost fericit... Dar asta nu-nseamnă că toată viața Lui n-a mers către cruce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cruce... înseamnă că degeaba trăiești... Mona: Dar, omule!, nici o morală, nici o religie de pe lume nu-mi cere să stau sub cruce! Isus nu-mi cere asta! El îmi spune să mă bucur și să mă veselesc! Dar cum să mă veselesc și să fiu fericită? Sub cruce? Nici El n-a fost fericit sub cruce! Octav: Așa e, iubito, n-a fost fericit... Dar asta nu-nseamnă că toată viața Lui n-a mers către cruce... Asta era misiunea Lui... Să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Gh. P. unu:...Că mi-ai făcut din toate zilele libere niște praznice...; ar mai trebui să vii și cu o colivă..., cu lumînări... cu preot..., să ne-mbătăm și... veselia dracului... Gh. P. doi: Păi dacă vrei să te veselești, să-ți aduc niște reviste sexy..., niște poze porno... Gh. P. unu: Mai bine-mi aduceai niște pîrjoluțe..., făcute de nevastă-ta..., că bune le mai face...! (Gh. P. doi i le arată pe masă) Cum? Ce ziceau că aduci
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ca integrare în social a noii familii, are loc la uncrop 223 (bulg. Ykpoп-băutură fierbinte), a doua zi, după masa mare, consacrarea legăturilor realizându-se prin muzică și dans: Noi jucăm și tropăim / Pământul să-l netezim./ Bem, cântăm și veselim / Și din gură chiuim: / Să sărim în hop și-ntrop / Că e ziua de uncrop."224 Dacă o femeie se mărită a doua oară, primul soț fiind mort, în timpul cununiei, o altă femeie toarnă o doniță cu apă pe mormântul primului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mirelui era împodobit cu cetini de brad de care mireasa lega câte o năframă "cusută cu mâinile ei" 330 În toate regiunile unde este prezent, "bradul de nuntă" înseamnă "veselie": "precum oricine se bucură de verdeața bradului, astfel să se veselească și nuntașii și mai ales tinerii ce se căsătoresc, să le ajute Dumnezeu a avea și a petrece o viață veselă și a fi, lung timp, tari și voinici, ca bradul care, atât iarna, cât și vara, e totdeauna verde
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Câte rude sî-n pământ / Toate moartea le-a răpit; / Și pe câți i-am îngropat / Pe toți moarte i-a luat; / Spune, moarte, ce gândești, / Că toate fetele cosești, / Cui li-i drag să mai trăiască / În lume să se veselească / Tu vii, moarte, supărată / Și fără voie îi duci la groapă; / Spune, moarte, cum nu ți-i milă / Să lași casele străine, / Și mamele făr de nime, / Și cum lași băieți săraci / Ce nimănuia nu i-s dragi?! Spune, moarte
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
într-argintiți. / La mijlocul merilor, / Merilor și-a perilor, / Este-o masă rotilată, / De îngeri împrejurată. / La mijlocu-acelei mese / Șed Ion / Sânt Ion, / Nânașul lui Dumnezeu, / Și cu scump finuțul său. / Iar în partea cealalaltă / Șede Maica preacurata. / Ion bea, se veselește, / Pe Dumnezeu pomenește. / Maica-mi șede și-mi privește / Și din grai așa-mi grăiește: / -Of! Ioane, / Sânt-Ioane! / Când ai știi / Precum nu știi, / Nici n-ai bea, / Nici n-ai mânca, / Voie bună n-ai prea face! / Și oare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în vreme și poetul îi privește cu îngăduință: "Atât au avut de spus/ acești copii prea cântători/ al căror trist și roz apus/ apune de mai multe ori./ El însuși fagure confuz purtând tranșeele-surori/ de lângă groapa lui Isus." În "Fiți veseli", poem macedonskian, își oficiază propria înmormântare, cu ideea că moartea este inclusă, se inserează în existență. ("Ca o răscoală a gropilor"). Din mișcarea lor intimă poemele reiau ideea sacrificiului cu sens de exemplaritate. "Trimisul" este un Nastratin barbian: "Dar au
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
tine îți bea zilele cîte le mai ai, și tu trăiești puțin. Se zice chiar: „Ți-a băut anii.“ Tînărul e bucuros că zice: „Ți-am băut bătrîneța.“ Se zice cînd cîntă gîtul că acela va bea și se va veseli. Cînd bei vin din capacul ploștii te mînii. Cîrciumarii bagă lipitori în vin ca să se lipească lumea de vin ca lipitoarea (să vie la cîrciumă). Se crede că spre a dezbara pe un bețiv de băutura rachiului este bine a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
băut, de mîncat și bani de cheltuială. La ursitori trebuie să fie totdeauna masă întinsă, ca să aibă ce mînca; la caz de nu vor avea, ursesc rău pe nou-născut. Opt zile de la nașterea unui copil părinții lui să fie tot veseli, iar nu triști, căci se întristează ursitoarele, și cum vor fi ele în acele opt zile, așa va fi și copilul în viață. Sînt trei zîne cu inimi nemiloase: Ursitoarea, Soarta și Moartea; una ține furca, alta toarce și a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
odată la restaurantul Prahova, lîngă teatru. Lupu se duce la toaletă. La întoarcere, vede-n salonul alăturat o masă festivă, la care erau mulți militari. Se-oprește în ușa salonului, îi privește lung și spune, cu vocea-i cavernoasă: "Vă veseliți, ai? Vă fac eu rost de-un război, să vă treacă buna dispoziție!". Vă dați seama că bieții ofițeri n-au mai avut nici un chef de... chef... Altădată, Lupu este chemat la învățămînt politic, dimineața la 10 (oră imposibilă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
din Statele Unite."142 Autenticitatea tangoului e demonstrată de faptul că, spune Sábato, literatura argentiniana cea mai valoroasă este tristă, melancolica, pesimista. Ori de câte ori suntem profunzi, exprimăm această gamă de sentimente și, ori de câte ori, constrânși de teorii sau de recriminări, încercam să fim veseli, nu oferim în cărțile noastre decât un spectacol stângaci și apocrif. "Asemeni rușilor secolului trecut, care încep prin a râde și a bea și sfârșesc prin a plânge și a bea (...)."143 Respins la început de clasă medie, dat fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
săraci de aici, vor avea parte de comuniunea lui Dumnezeu și a sfinților Săi în viața viitoare, miluind acum, vor fi miluiți atunci, ascultând acum glasurile săracilor, vor fi ascultați și lăudați la Judecată, oferind hrană celor sărmani, se vor veseli de bunătățile cele nestricăcioase ale Împărăției veșnice, adăpând pe cei însetați, vor primi Apa cea vie, îmbrăcând pe cel gol, vor dobândi veșmântul nemuririi, găzduind pe cei străini, vor primi găzduire în Împărăția lui Dumnezeu, vizitând acum pe cei întemnițați
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
lui Harap Alb este un ospăț împărătesc, la care sunt invitați împărați, crai, voievozi, căpitani de oști, mai marii orașelor și alte fețe cinstite. O pasăre măiastră bate la fereastră și le strică cheful mesenilor strigând: -Mâncați, beți și vă veseliți, dar de fata împăratului Roș nici nu gândiți. Spânul îl trimite pe Harap-Alb să i-o aducă pe fata împăratului Roș, care era recunoscută ca farmazoană cumplită. Din nou se sfătuiește cu calul, care-l purtase în acea împărăție și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
plăcere noi suntem striviți. Lumea întreagă-i un surâs Iar pe pășunile-nverzite Oi și văcuțe, vin să ne lingă Din mierea care se prelinge Pe ale noastre straie-mpodobite De sărbătoare Cui, cui, cui, cui! Să ne distrăm din plin Veseli să fim Și vârful nasului să-l facem tricolor! O, națiunea mea de vis, Suntem atât de fericiți De bucurie copleșiți! Partidul este un imens surâs E populară strălucire E infinită bucuria Care cuprinde toată România! Ce-și mai putea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
parcă o auzim rostindu-și tiradele vindicative și profetice"189: " În noaptea asta lungă când stau încremenită/ Asemeni unui mort dus de curând/ în cimitirul vesel din Săpânța/ Pe care eu nu-l pot privi râzând;// Când ceilalți poate-s veseli, sau poate li se pare,/ Când încă pot plăti modesta sumă/ Să-și cumpere și crucea potrivită/ Pe care nu știu cine a încrustat o glumă,// în noaptea-ntunecoasă și nesfârșit de lungă/ Eu încă mai visez o zi în care/ Din
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Săpânța, se suspendă brusc atunci când autoarea pare să își amintească de rolul tragic al omului pe pământ: "Asemeni unui mort dus de curând/ în cimitirul vesel din Săpânța/ Pe care eu nu-l pot privi râzând;// Când ceilalți poate-s veseli, sau poate li se pare/ Eu încă mai visez o zi în care/ Din cimitiru-acesta mai vesel decât este/ Un om va ieși-ncet cu crucea sa-n spinare." (Cimitirul vesel) În intima congruitate cu opera poetică, Vina tragică (1978
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
oferă prilejul acestui banchet senzorialo-sapiențial ce surprinde ritualul apropierii și aproprierii cuvântului scris prin concertarea simbolică a mirosului " și mirosiți întru ia mirezma ceriului", gustului "și cu aceia îndulciți sufletele voastre cu dulciața fără sațiu", văzului "și cu vedéria frămseției, veseliți ochii cei înțelegători". Lectura, însă, cum era de așteptat, mizează pe o sublimare a simțurilor, prin receptarea lor prin excelență în cheie spirituală, ca oferind acces la esență, pentru că "ochii cei înțelegători" au ca miză să "cunoașteți rădăcina bunâtăției lui
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de imagine și slavă, construită pe o spectaculoasă arhitectură retorică. Doar câteva elemente selectate din chiar prefețele tocmai amintite. În Predoslovia la Octoih, metafora preluată de la proorocul David om-pom, ideal uman implicit: "cel fericit și drept", omul complet care ospătează, veselește, bucură, îndulcește auzirea, primește oaspeți pe cei osteniți, însănătoșește, îmblânzește, împletește cununi (semn de biruință și slavă dată Domnului). Metafora este adaptată magistral la Brâncoveanu și rodul domniei sale, așezate în relație directă cu strămoșii exemplari, pentru a construi imaginea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
un cățel... Păi vroiau să-i facă și ei un bine. Au murit săracii cu jalea asta, că nu vroia fiu-su să mai știe de ei. Râgâi ușor, plin, revărsat. Își făcu repede cruce peste gura căscată. Fata se veseli. - Auzii că vine și în oraș la noi. Vine cu bani, cu ajutoare, cu pomeni, tot ce vrea oamenii să primească le dă. S-a făcut liste și la noi în sat. Mă mir că matale la biserică nu ați
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
uitat cu ochii holbați la brașoveancă. Dacă verbul are diferite compliniri circumstanțiale, numele predicativ poate sta: imediat după verb, înaintea complinirilor circumstanțiale: Se sculă încet și porni gârbov spre casa pustie. sau după una din complinirile circumstațiale: Am umblat astfel veseli toată ziua. III.3 Predicatul circumstanțial Referindu-se la aceeași propoziție fetița aleargă voioasă Silvia Niță consideră că sensul acestei propoziții poate fi redat nu numai prin fetița aleargă și este voioasă, ci și prin în timp ce fetița aleargă este voioasă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a regenerării moravurilor"53. E suficient să arunci o privire pentru a putea aprecia neliniștea, truda adesea ascunsă, dar întotdeauna adevărata, tristețea orășenilor bogați, condamnați la o nenorocită lenevie. Ei sînt asemenea copiilor care plîng pentru că nu știu să se veselească, dar care, dacă un învățător înțelept, în loc să-i țină închiși între ziduri posomorite, îi face să respire aerul curat de la țară, să privească spectacolul naturii surîzătoare, țăranii muncind, vor încerca imediat să imite: sapă grădini, construiesc căsuțe, sînt fericiți. Oamenii
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
porniri opuse. În plus, expresia emoțiilor este condiționat și social: ea poate fi oprit: buna-cuviinț ne oprește s râdem sau s plângem zgomotos în 10 societate sau poate fi deviat: nevoia de a simula ne face s ne artm adeseori veseli când suntem în fond triști sau invers. Ralea ajunge totuși la concluzia c reflexul, instinctul și emoția manifest o destul de pronunțat autonomie în raport cu tendința general de amânare care caracterizeaz viața sufleteasc a omului; în cazul lor amânarea, atâta cât exist
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
de răzbunare directă, fără intermediari legali; doar așa se poate liniști sufletul răposatului, dar mai ales al celor îndurerați; variațiuni populare ale legii talionului; p. 21, r. 8 9 : „și unde nu s-au așternut pe mâncate și pe băute, veselindu-se împreună ...” împlinirea datoriei față de răposați șterge durerea pricinuită de moartea acestora și este sărbătorită împreună cu semenii scăparea de dușman. PUNGUȚA CU DOI BANI p. 22, r. 7 : „mănânci ca în târgul lui Cremene” ironizarea prin asociere nominală; în târgul
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
viața copilului. Pe lângă nevoile de bază ale copilului ăhrană, îmbrăcăminte, locuință, îngrijire medicală, educație, joacă), satisfacerea nevoilor emoționale este foarte importantă pentru devoltarea armonioasă a personalității. XIV.1. Nevoile copiilor Copii au nevoie de... ... dragoste tot timpul, indiferent dacă sunt veseli sau triști. Aceasta înseamnă că trebuiesc ascultați și lăsați să-și exprime gândurile și sentimentele, să fie atinși cu afecțiune (mângâiați, îmbrățișați, sărutați), să fie încurajați (prin zâmbete, cuvinte de încurajare, apreciere pozitivă, exprimarea încrederii în ei). Alternarea comportamentelor de
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]