1,489 matches
-
pot apropia omul de tristețe sau pot fi rău înțelese. Bucuria și tristețea, ajunse la culme, produc efecte asemănătoare. Suferințele noastre își pun pecetea pe bucuriile noastre, dar nu și invers. De aici, tenta de melancolie a întregii noastre vieți. Vestirea unei bucurii se poate face cu prețul vieții. Philippides, solul lui Miltiades, după ce aleargă patruzeci și doi de kilometri, vestește victoria de la Maraton (400 î.e.n.) și moare. De aceea, cel mai bun crainic al bucuriei este tăcerea. Toate felurile de
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
cu mult soare. Pescarii care vor să pescuiască mult trebuie să țină post negru. În luna martie nu se rostește cuvântul „purice”, ca să nu te mănânce puricii peste an, nici „șarpe”, ca să nu te întâlnești cu el toată vara. Buna Vestire sau Blagoveștenia (25 martie) este ziua în care Fecioara Maria a fost vestită de îngerul Gavril că va naște pe Mântuitor. Se mănâncă pește, nu se lucrează, din această zi sosesc rândunelele, considerate păsări aducătoare de noroc, se „dezleagă” limba
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
kilometri până la Ghidigeni, 3,5 kilometri până la gara Nichișeni. Are 8 hectare pământ din 1921 (Biserica n.n.). Biserica poartă hramul „Sfinții Voievozi”, construită din cărămidă la 1780, reparată în 1924, stare bună. Biserica filială ‐ Priponești de jos, cu hramul „Buna Vestire” și „Sf.Nicolae”, construită din zid, 1825, reparată în 1908 și 1924, stare foarte bună. Paroh preot Constantin Pricopescu, econom, licențiat în teologie, născut la 23 mai 1895, hirotonisit în 1919, numit la 15 mai 1921; cântăreț I - Gh. Grigoraș
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1867), preot la 14 octombrie 1869, sachelar și duhovnic la 18 augu st 1975, iconom (18 august 1878), permutat de la comuna Tăcuta, județul Vaslui, la Priponești de Sus la 17 septembrie 1871. În comuna Priponești de Jos, la Biserica „Buna Vestire”, preot era Ioan Racoviță, fără carte diacon, carte de preot (19 martie 1851), duhovnic (martie 1864). Cântăreți la Biserica Priponești de Sus, era Pavel I.Matei (7 august 1851), iar la Priponești de jos, Bise rica „Buna Vestire”, Ioan Gâfu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Biserica „Buna Vestire”, preot era Ioan Racoviță, fără carte diacon, carte de preot (19 martie 1851), duhovnic (martie 1864). Cântăreți la Biserica Priponești de Sus, era Pavel I.Matei (7 august 1851), iar la Priponești de jos, Bise rica „Buna Vestire”, Ioan Gâfu (10 noiembrie 1861), Teodor Racoviță (27 octombrie 1855). Despre părintele Constantin Pricopescu, înv. Io an V. Tasie scrie în monografia dedicată Priponeștilor (Edi tura P.I.M, 2007): „Despre ce a însemnat preotul C.C. Pricopescu pentru viața spirituală a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
aceste documente, în opoziție cu religiozitatea idolatrică, descoperim și că slujirea creștinului este rezervată exclusiv lui Dumnezeu. O altă caracteristică a Actelor și a Pătimirilor era aceea că protagoniștii își manifestau propria credință printr-o mărturisire publică, care devenea astfel vestire (kèrygma), fiind și semnul unei demonstrații a libertății interioare a martirului, fidel conștiinței sale și lui Dumnezeu până la moarte. În a doua jumătate a secolului III, interesele politico-ideologice unite celor de caracter economic au influențat raporturile dintre creștini și Imperiu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Să nu ucizi, nu anulează acest drept, care, prin absența sa ar da cale liberă agresiunii și, indirect, prețuirii nedreptății, de altfel respinsă de Sfânta Scriptură. Mesajul creștin al Noului Testament, ilustrat în paginile Sfintei Evanghelii, răstoarnă structura păgână prin vestirea eliberării totale a omului și a autonomiei conștiinței individuale față de puterea politică. Apariția războaielor, răscoalelor și a lipsurilor umane (foamete, boli, trădări, ucideri etc.) nu pot fi evitate, potrivit lui Cristos, dar vai celui care le provoacă. În Mc 12, 13-17
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
este evident și un anumit antimilitarism: nu femeia este inferioară bărbatului pentru că nu știe să lupte, ci acesta care trebuie să se poarte asemenea ei în actualizarea păcii; el trebuie să uite să lupte. În fragmentele citate ne este prezentă vestirea unei păci escatologice așteptate din ceruri și conștiința că fiecare creștin trebuie să o realizeze deja pe pământ, abandonând atitudinile care îi pot condiționa negativ în relația cu aproapele. Chiar dacă nu intenționează să dea o elaborare normativă a comportamentelor etice
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Obligația lor este minimă, doar să voteze cum trebuie. Bineînțeles că doar PD-L. Ideea de a cere produsele acestea din SUA, le-a venit pdeliștilor după ce au văzut succesul enorm pe care l-au avut anul acesta de Buna Vestire, când au aruncat din camion în unele sate, pește gata împuțit. Și oamenii se înjurau, se băteau, se călcau în picioare, își rupeau hainele, își mutau fălcile, ca să apuce un pește din ăla. Și uite așa domnii mei, am ajuns
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
deși el știind că la anii săi nu se mai putea, dar se pare că l-a ajutat dezinteresat Duhul Sfânt, care ca tânăr zburdalnic printre virginele Israelului, nu s-a putut abține și pac, într-o zi de Buna Vestire i-a și proiectat un plod pe capul stăpânului său. Problemele au apărut mai târziu, când pruncul a crescut și toată ziua dădea din gură, către cine voia și chiar dacă nu voia să-l asculte, că el este fiul lui
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pe cellalt. Ies în părți diferite) SCENĂ 2 (Altă parte a pîrloagei. Furtună continuă. Intra Lear și Bufonul) LEAR: Vînturi, suflați, și-obrajii spargeți! Viforîți, Ruperi de nori; și trîmbe, potopiți Pîn' ne-necați clopotniți, pește vîrf! Sulfurice, blestem-purtînde focuri, Vestiri de trăznete stejarii despicînd, Pîrliți-mi părul alb! Tot-zguduinde tunet, Izbește sfera lumii-aceste o turtind, Sfarmă tiparele naturii, germenii Toți zvîrle-odat', ce fac ingrat pe om! BUFONUL: Unchiule, agheazma de curte într-o casă uscată este mai bună decît apa de
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
puterea lor, prin Duhul gurii Sale”. Acest verset arată nu numai acțiunea unită a Sfintei Treimi, ci constituie și o mărturisire cu privire la prezența celor trei Persoane într-o Dumnezeire, după cum explică Niceta: „Cuvântul Domnului trebuie înțeles ca fiind Fiul, după vestirea Sfântului Evanghelist Ioan (1,3), <<prin care toate s-au făcut>>. Duhul gurii Sale, însă, nu este altul decât cel Sfânt. Astfel, într-un singur verset ai pe Domnul (Dumnezeu-Tatăl), Cuvântul Domnului (Fiul) și pe Sfântul Duh care împlinește taina
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
U.c. - anul 1 al ciclului dionisian - a avut loc Bunavestire. Pascalia alexandrină făcea ca ciclul lunar de 19 ani să se termine în 532. După calculele eruditului monah însă, el se încheia cu anul 531, iar numărătoarea începe cu Vestirea nașterii Domnului. Alt autor explică stabilirea datei nașterii Mântuitorului de către Dionisie Smeritul tot cu elemente de pascalie. Pentru aceasta, el crede că Iisus Hristos a fost răstignit la vârsta de 30 de ani și că a înviat la 25 martie
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
p. 448) „... Și alți contemporani ai proorocilor au scris și ne-au păstrat proorociile lor, pentru ca, citindu-le, urmașii să le admire ca învățături ale lui Dumnezeu, și scoțând folos nu numai din îndemnuri și din mustrări, ci și din vestirea proorociilor, încât fiind convinși din aceste întâmplări prin Lege și prooroci, că Duhul cel dumnezeiesc este Cel ce le-a vestit, să poată stărui mai departe în credință așa cum o vrea Cuvântul. Potrivit voii lui Dumnezeu, proorocii au spus, fără
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
conducă așa cum le dictează cugetul”. (Origen, Contra lui Celsus, cartea a VII-a, cap. X, în PSB, vol. 9, p. 450) „Se istorisește că profeteasa Pitia se lăsa uneori plătită ca să proorocească ceva favorabil, spre deosebire de proorocii noștri care pentru limpezimea vestirilor lor erau admirați nu numai de către contemporani, ci și de către cei de mai târziu, căci datorită vestirilor făcute de prooroci au fost construite cetăți, oamenii și-ai recâștigat sănătatea, necazurile și foametea au luat sfârșit. Mai mult, se știe clar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vol. 9, p. 450) „Se istorisește că profeteasa Pitia se lăsa uneori plătită ca să proorocească ceva favorabil, spre deosebire de proorocii noștri care pentru limpezimea vestirilor lor erau admirați nu numai de către contemporani, ci și de către cei de mai târziu, căci datorită vestirilor făcute de prooroci au fost construite cetăți, oamenii și-ai recâștigat sănătatea, necazurile și foametea au luat sfârșit. Mai mult, se știe clar că datorită proorociilor întreg poporul iude a venit din Egipt ca să-și întemeieze o patrie în Palestina
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1998, 169 pp. 32. „Problemele vieții”, traducere de Cristian Spătărelu și Daniela Filioreanu, Editura Egumenița, 379 pp. 33. „Puțul și Împărțirea de grâu - 57 de predici de Sfântul Ioan Gură de Aur”, Editura Buna Vestire, Bacău, 1995, 530 pp. 34. „Din ospățul Stăpânului”, Introducere, traducere, note și comentarii de † Irineu Slătineanu, Editura Adonai, București, 1995, 190 pp. 35. „Scrisori din exil. Către Olimpiada și cei rămași credincioși. Despre deprimare, suferință și Providență”, volum realizat de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
slăvi; slăvit; somnul; spectacol; sper de la alții; speranță; spor; stare de bine; stimă de sine; superficial; supraapreciere; suprafață; supremație; șeful; nu știu; tare; tata; tată; tot timpul; tot; totală; trădător; tresări; trist; ură; urcă la cap; urechi; urîtă; valoare; venerație; vestire; veșnic; viciu; victorie; viitor; Vlad; vorbăraie; vorbăreț; vorbărie; vorbește; a vorbi; vorbitor; vrednicie; în zadar; zadarnică; zgomot (1); 764/357/102/255/0 lăuda: mîndrie (47); aprecia (19); bucurie (17); fală (17); merit (14); mîndru (13); apreciere (11); lăudăros (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Astfel, timpul satului tradițional era împărțit după "cântatul cocoșului": miezul nopții, la primul cântat, trei ore înainte de ziuă, la al doilea cântat, iar crăpatul de ziuă, când cântă mai des, când apune Găinușa și apare Luceafărul de dimineață. În Antichitate vestirea zorilor era considerată de origine divină, cocoșul, închinat diferitelor zeități Apollo, Minerva, Mercur, Marte era considerat un vestitor al răsăritului Soarelui, priveghetor al somnului și simbol al luptei războinice. În Evul Mediu, cocoșul era purtat de armatele de uscat, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aibă bani la el, să nu fie flămânzi și supărați, pentru a fi feriți, peste an, de boala sărăciei, de foame și de supărare. Sărbătorită în preajma echinocțiului de primăvară, Blagoviștenia este numită în calendarul popular Ziua Cucului. Tot de Buna Vestire se spune că vin și rândunelele și cocostârcii care au o semnificație aparte în descifrarea semnelor primăverii. Astfel, se crede că dacă vin mai mulți cocostârci deodată, primăvara va fi furtunoasă și ploioasă. În Transilvania, se crede că acel ce
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prosperității, ale comuniunii nupțiale sau sunt călăuze a sufletului pe lumea cealaltă. Pasăre htoniană, găina este un simbol al dragostei și al fertilității: "găină se cuvine să ducă mirele și mireasa preotului, înainte de nuntă, îndată ce s-a început a striga vestirile. Mirele se cuvine să ducă un cucoș și mireasa o găină, dar mai adeseori duc amândoi găini. Paserile se caută ca să fie sănătoase și frumoase, pentru ca viața lor să fie frumoasă. Tot o găină este dator să ducă și tatăl
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de când eram mai tânăr", Cartea Românească, 1973. "Invocație nimănui" (1971) amintește de M. Iacobescu: "Sunt tânăr, Doamnă, tânăr de-aceea nu te cred,/ oricât mi-ai spune, timpul nu-și ascute gheara/ deși acații ceții spre mine își reped/ săgețile vestirii, sunt tânăr. Bună seara". Mircea Dinescu își umple poezia cu îngeri ascunși în noroaie. Împerechează purul cu impurul într-un timbru melancolic pronunțat. Dincolo de lumea exterioară descoperim prospețimea și vitalitatea cenzurată de pudoare. "Elegiile de când eram mai tânăr" prezintă lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
eram mai tânăr", Editura Cartea Românească, 1973. "Invocație nimănui" (1971) amintește de D. Iacobescu: "Sunt tânăr, Doamnă, tânăr de-aceea nu te cred,/ oricât mi-ai spune, timpul nu își ascute gheara/ deși acații ceții spre mine își reped/ săgețile vestiri, sunt tânăr. Bună seara". Mircea Dinescu își umple poezia cu îngeri ascunși în noroaie, împerechează purul cu impurul într-un timbru melancolic pronunțat. Dincolo de lumea exterioară descoperim prospețimea și vitalitatea cenzurate de pudoare. "Elegiile de când eram mai tânăr (1973) prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Bybliotek, Cluj-Napoca, 2012, p. 25. 2 Idem, De la Ziditorul la Zidirea, prefață de Vasile-Niculaie Ion, cuvânt introductiv de Călin Căliman, Editura Universalia, 2007; idem, Cortina de cuvinte, postfață de Doina Uricariu, Editura Universalia, București, 2007; idem, Spectacolul ascuns, Editura Buna Vestire, Blaj, 2010. 3Alexa Visarion, Goana pe nisip, p. 92. 4 Cf. ibidem, p. 28. 5 Valère Novarina, "Le langage se souvient", in: Inculte, no 15, 15.01.2008, p. 20. 6 Alexa Visarion, Goana pe nisip, p. 7. 7Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
7. 7Ibidem, p. 17. 8Ibidem, p. 24. 9Ibidem, p. 25. 10Ibidem, p. 94. 11Ibidem, pp. 15-16. 12Idem, Cortina de cuvinte, p. 256. 13Alexa Visarion, Goana pe nisip, p. 86. 14Ibidem, p. 55. 15Ibidem, p. 111. 16Idem, Spectacolul ascuns, Editura Buna Vestire, Blaj, 2010, p. 310. 17Ibidem, p. 104. 18 Giorgio Agamben, Stanțe. Cuvântul și fantasma în cultura occidentală, traducere din italiană de Anamaria Gebăilă, Editura Humanitas, București, 2015, pp. 246-247. 19 Alexa Visarion, Spectacolul ascuns, Editura Buna Vestire, Blaj, 2010, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]