1,402 matches
-
observă că pentru partidele mai mici - PC, PRM și PNL (al treilea partid la nivel național, însă cu un număr mai mic de consilieri în localitățile cuprinse în analiză) - adesea numărul de consilieri este mai semnificativ statistic decât puterea de veto a partidului. În condițiile în care acestea au avut de obicei un număr mic de consilieri și, din această cauză, în multe dintre cazuri și o putere redusă de vot, rezultatele par să indice că modul de numărare a actorilor
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
condițiile în care acestea au avut de obicei un număr mic de consilieri și, din această cauză, în multe dintre cazuri și o putere redusă de vot, rezultatele par să indice că modul de numărare a actorilor cu putere de veto a favorizat mai mult decât este cazul includerea acestor partide ca actori. Ceea ce se mai observă important din model este că un impact semnificativ asupra numărului de hotărâri îl are congruența dintre primar și consiliu, aceasta ducând la creșterea numărului
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
hotărâri adoptate. Simulările realizate pe baza modelului 1.1, cel mai simplu, cuprinzând numărul de actori, ilustrează cel mai clar concluziile desprinse din model. Fiecare punct de pe grafic reprezintă o configurație de actori, începând de la un actor cu putere de veto (PSD), căruia i se adaugă pe rând PD, PNL, PRM, UDMR și independenții ca actori cu putere de veto. Se observă că numărul de hotărâri scade pe măsură ce se adaugă actori, însă numai până la introducerea UDMR. Începând cu aceasta și la
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
clar concluziile desprinse din model. Fiecare punct de pe grafic reprezintă o configurație de actori, începând de la un actor cu putere de veto (PSD), căruia i se adaugă pe rând PD, PNL, PRM, UDMR și independenții ca actori cu putere de veto. Se observă că numărul de hotărâri scade pe măsură ce se adaugă actori, însă numai până la introducerea UDMR. Începând cu aceasta și la fel ca în cazul independenților, prezența lor ca actori cu putere de veto duce la creșterea numărului de hotărâri
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
independenții ca actori cu putere de veto. Se observă că numărul de hotărâri scade pe măsură ce se adaugă actori, însă numai până la introducerea UDMR. Începând cu aceasta și la fel ca în cazul independenților, prezența lor ca actori cu putere de veto duce la creșterea numărului de hotărâri adoptate, chiar peste cele posibile în cazul în care PSD este unicul actor cu putere de veto. Acest lucru înseamnă că nu numai numărul actorilor este principalul factor explicativ pentru luarea deciziei, ci și
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
Începând cu aceasta și la fel ca în cazul independenților, prezența lor ca actori cu putere de veto duce la creșterea numărului de hotărâri adoptate, chiar peste cele posibile în cazul în care PSD este unicul actor cu putere de veto. Acest lucru înseamnă că nu numai numărul actorilor este principalul factor explicativ pentru luarea deciziei, ci și relația dintre partidele care constituie actori cu putere de veto este extrem de importantă pentru modul în care funcționează consiliile locale. Astfel, o primă
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
cele posibile în cazul în care PSD este unicul actor cu putere de veto. Acest lucru înseamnă că nu numai numărul actorilor este principalul factor explicativ pentru luarea deciziei, ci și relația dintre partidele care constituie actori cu putere de veto este extrem de importantă pentru modul în care funcționează consiliile locale. Astfel, o primă concluzie a analizei referitoare la consiliile locale, care contrazice întru câtva ipotezele modelului, este că numărul actorilor cu putere de veto are un impact mai mic asupra
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
care constituie actori cu putere de veto este extrem de importantă pentru modul în care funcționează consiliile locale. Astfel, o primă concluzie a analizei referitoare la consiliile locale, care contrazice întru câtva ipotezele modelului, este că numărul actorilor cu putere de veto are un impact mai mic asupra stabilității politicilor decât cel așteptat. Principalul factor explicativ pentru stabilitate pare să fie în acest caz distanța dintre pozițiile partidelor care formează consiliul. Implicația este una interesantă pentru studierea relațiilor dintre partide la nivel
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
nivel local, însă este necesară testarea ei și pentru cazurile în care configurația actorilor este alta. Ar putea fi util de observat în acest sens dacă rezultatele se modifică în cazul în care poziția partidelor ca actori cu putere de veto (de la primul la al cincilea introdus) este variată. Dincolo de aceste precizări însă, modelul nu contrazice complet ipotezele teoriei, numărul de decizii adoptate fiind de așteptat să fie mult mai mic în cazul consiliilor cu trei sau patru actori decât în
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
Dincolo de aceste precizări însă, modelul nu contrazice complet ipotezele teoriei, numărul de decizii adoptate fiind de așteptat să fie mult mai mic în cazul consiliilor cu trei sau patru actori decât în cazul celor cu un actor cu putere de veto. Modelul similar realizat pentru consiliile județene nu se dovedește la fel de puternic ca acela realizat pe populația de consilii locale. În primul rând, în cazul acestora, PSD este întotdeauna actor cu putere de veto, iar variațiile apar doar în urma introducerii altor
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
celor cu un actor cu putere de veto. Modelul similar realizat pentru consiliile județene nu se dovedește la fel de puternic ca acela realizat pe populația de consilii locale. În primul rând, în cazul acestora, PSD este întotdeauna actor cu putere de veto, iar variațiile apar doar în urma introducerii altor partide ca actori suplimentari. Se observă că direcția relației dintre prezența ca actor cu putere de veto și luarea deciziilor este în general aceeași ca în modelul care se concentrează doar pe consiliile
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
de consilii locale. În primul rând, în cazul acestora, PSD este întotdeauna actor cu putere de veto, iar variațiile apar doar în urma introducerii altor partide ca actori suplimentari. Se observă că direcția relației dintre prezența ca actor cu putere de veto și luarea deciziilor este în general aceeași ca în modelul care se concentrează doar pe consiliile locale: adăugarea PD și PRM duce la scăderea numărului de hotărâri adoptate, iar prezența UDMR duce la creșterea numărului acestora. O excepție este cazul
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
PD și PRM duce la scăderea numărului de hotărâri adoptate, iar prezența UDMR duce la creșterea numărului acestora. O excepție este cazul PNL, pentru care relația își schimbă direcția. Dacă în consiliile locale prezența PNL ca actor cu putere de veto avea un 184 Competiția politiCă la nivel loCal efect slab de scădere a numărului de hotărâri adoptate, în cele județene variabila este semnificativă, iar efectul este pozitiv, de creștere a numărului de hotărâri. Deși rezultatele nu sunt la fel de semnificative ca
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
de hotărâri. Deși rezultatele nu sunt la fel de semnificative ca acelea de la nivel local, și în cazul acestui model se observă o tendință de scădere a numărului de hotărâri luate în situația în care există mai mulți actori cu putere de veto și o influență a distanței dintre pozițiile partidelor din consiliu. Lipsa de acuratețe a modelului se poate explica atât prin numărul scăzut de cazuri, cât și prin faptul că variația numărului de hotărâri este pe ansamblu mai mică la nivelul
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
în tabelul 6.3 propun o variantă de operaționalizare a relației dintre consiliul local și cel județean. Astfel, în modelul pentru adoptarea deciziei la nivel local au fost incluse pe rând ca variabile explicative numărul de actori cu putere de veto de la nivel județean și două variabile care urmăresc să măsoare gradul de suprapunere dintre actorii cu putere de veto din cele două consilii. Prima, „suprapunere 1”, este o variabilă dummy care ia valoarea 1 dacă președintele consiliului județean și majoritatea
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
modelul pentru adoptarea deciziei la nivel local au fost incluse pe rând ca variabile explicative numărul de actori cu putere de veto de la nivel județean și două variabile care urmăresc să măsoare gradul de suprapunere dintre actorii cu putere de veto din cele două consilii. Prima, „suprapunere 1”, este o variabilă dummy care ia valoarea 1 dacă președintele consiliului județean și majoritatea din consiliul local provin din același partid. A doua variabilă propune o măsură mai precisă a congruenței, fiind o
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
președintele consiliului județean și majoritatea din consiliul local provin din același partid. A doua variabilă propune o măsură mai precisă a congruenței, fiind o variabilă care acordă un scor pe baza corespondenței dintre partidele ce reprezintă actori cu putere de veto la cele două niveluri. Valoarea ei este cu atât mai mare cu cât suprapunerea dintre actori este mai mare - mai precis, dacă aceleași partide sunt actori cu putere de veto la ambele niveluri. În cadrul modelelor, atât numărul de actori cu
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
baza corespondenței dintre partidele ce reprezintă actori cu putere de veto la cele două niveluri. Valoarea ei este cu atât mai mare cu cât suprapunerea dintre actori este mai mare - mai precis, dacă aceleași partide sunt actori cu putere de veto la ambele niveluri. În cadrul modelelor, atât numărul de actori cu putere de veto de la nivel județean, cât și scorul de congruență între niveluri se dovedesc semnificative, ceea ce indică faptul că există un impact destul de mare al nivelului superior asupra celui
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
două niveluri. Valoarea ei este cu atât mai mare cu cât suprapunerea dintre actori este mai mare - mai precis, dacă aceleași partide sunt actori cu putere de veto la ambele niveluri. În cadrul modelelor, atât numărul de actori cu putere de veto de la nivel județean, cât și scorul de congruență între niveluri se dovedesc semnificative, ceea ce indică faptul că există un impact destul de mare al nivelului superior asupra celui local. În ambele cazuri, relația este pozitivă, indicând o creștere a numărului de
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
mare al nivelului superior asupra celui local. În ambele cazuri, relația este pozitivă, indicând o creștere a numărului de decizii adoptate la nivel local atât în cazul în care consiliul județean este compus din mai mulți actori cu putere de veto, cât și în cazul în care actorii de la cele două niveluri sunt aceiași. Ambele concluzii corespund îndeaproape ipotezelor teoriei. Conform acesteia, se prezice o autonomie crescută a nivelului inferior în situația în care există un număr mare de actori la
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
de actori de la fiecare nivel. De asemenea, congruența este unul dintre factorii care duc la scăderea stabilității politicilor, iar rezultatele acestei aplicații par să indice din nou că aceasta are un impact mai mare decât numărul actorilor cu putere de veto. Astfel, în acest caz, prezența acelorași actori partizani în ambele consilii pare să fie mai semnificativă decât numărul actorilor din fiecare consiliu. Desigur că această parte a aplicației nu permite concluzii definitive, fiind nevoie de un număr mult mai mare
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
la nivelul superior și creează premisele pentru o eventuală cercetare ulterioară a acestei observații pe un eșantion semnificativ de consilii județene și locale. Concluzii O primă concluzie care se poate desprinde din analiză este că modelul actorilor cu putere de veto oferă niște premise teoretice utile pentru studierea relației dintre actorii instituționali și partizani, individuali și colectivi din cadrul instituțiilor. Deși aplicarea sa poate fi dificilă din cauza problemelor de operaționalizare a numărului de actori cu putere de veto sau a distanței dintre
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
actorilor cu putere de veto oferă niște premise teoretice utile pentru studierea relației dintre actorii instituționali și partizani, individuali și colectivi din cadrul instituțiilor. Deși aplicarea sa poate fi dificilă din cauza problemelor de operaționalizare a numărului de actori cu putere de veto sau a distanței dintre actorii partizani, odată depășite aceste dificultăți modelul oferă premisele pentru studierea configurațiilor instituționale. În ceea ce privește aplicația propusă aici, rezultatele ei par să confirme în general ipotezele teoriei. Pentru luarea deciziei în administrația locală din România, implicațiile sunt
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
rezultatele ei par să confirme în general ipotezele teoriei. Pentru luarea deciziei în administrația locală din România, implicațiile sunt că adoptarea deciziilor este îngreunată atunci când administrațiile locale sunt foarte fragmen tate, cu un număr mare de actori cu putere de veto. O implicație interesantă reieșită din studiu, care poate merita o cercetare mai aprofundată, este că impactul numărului de actori este variabil în funcție de cine sunt actorii respectivi. Astfel, rezultatele par să indice că existența unei apropieri a poziției între actori este
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
a poziției între actori este suficientă pentru a favoriza luarea deciziei, chiar și în cazurile în care numărul de actori rămâne mare. O altă concluzie care se desprinde din această analiză este că impactul numărului de actori cu putere de veto din cadrul consiliului este mai mare pentru nivelul local decât pentru cel județean. Nu în ultimul rând, aplicațiile realizate par să indice că există o influență importantă a corespondenței dintre actorii de la nivel județean și local asupra capacității de luare a
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]