4,489 matches
-
de vie al lui tata mare, (așa le spuneam noi nepoții bunicilor din partea mamei, tata mare și mama mare și bunicul cu bunica celor din partea tatălui), era mai bine de un ar de pădurice din salcâm. Inițial a fost tot viță de vie la început, însă bătrânul între timp a plantat puieți de salcâm care acum erau copaci în toată regula. Vița era din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
cu bunica celor din partea tatălui), era mai bine de un ar de pădurice din salcâm. Inițial a fost tot viță de vie la început, însă bătrânul între timp a plantat puieți de salcâm care acum erau copaci în toată regula. Vița era din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați și cu o boabă foarte mare albă cu un puf argintiu pe
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați și cu o boabă foarte mare albă cu un puf argintiu pe ea. Megieș cu lotul nostru de viță de vie, un consătean semănase în acel an porumb și printre rânduri a cultivat spații rotunde cu găulean, o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu un suc dulce ca trestia de zahăr. Mama
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care aveau puii la umbra și adăpostul viței. Sâmbăta când era cerul senin, scoteam albia mare din lemn de tei, o umpleam cu apă și o puneam la soare să se încălzească. Era zi de făcut baie. Aceea era piscina mea. Pentru bunica trebuia să fierb apa pe
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
pe jar sau îl fierbeam pe pirostrii într-o oală de cinci litri în care mai gătea bunica câte o ciorbă din diferite verdețuri pe care o acrea cu aguridă, adică struguri cu boabele mici crescuți pe la vârful crengilor de viță și care erau mai acri. Nu prea ne trebuia multă mâncare în timpul zilei. Mâncam seara cu tata când venea la noi cu mâncarea gătită de mama. Bunica începea să-mi povestească cum la războiul de independență au venit muscalii în
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai multe culori și țeseau iarna diferite obiecte casnice, cuverturi, preșuri sau chiar covoare de pus pe pereți. Acest ciclu cu paza lotului cu viță de vie se repeta anual. Acum eram clasa a V a. Luasem examenul de absolvire a patru clase. Atunci dădeai examen ca sa treci în clasa a V a. Am fost tare supărat că directoarea scolii cu clasele I - IV, doamna
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
ajuns președinte de ceape din argat de boieri numai el știe, noi așa l-am găsit când tata a fost obligat să “semneze” adeziunea. Atunci împreună cu tata, în primăvara următoare am plantat în curte opt sute cinci zeci de butași de viță de vie. Tata nu putea să nu aibă propriul lui vin. Era renumit pentru calitatea și aroma vinului în comună de aceea toți musafirii autorităților erau aduși de Cotorișcă la noi sau trimitea să cumpere vin de la noi. Avea un
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
glia-i scumpă peste Prut - Orheiul îl cunoaște de demult - Iubirea-și cântărește azi în sine, Măsură dând averii strânse-n zile. Adună azi din drumuri răscolite Rodirile-i, cu osteneală rânduite, Urzind însă avid la altă împlinire. Vlăstar de viță bravă, strămoșească, Ales din codrii vajnici de goruni, Stejar crescut în seva-ți românească, Inelele mereu să ți le-aduni, Lăsând în trunchiul Neamului străbun Eterna lui plămadă de Român! Notă: Conf. univ. Dr. Vasile Șoimaru de la Academia de Studii
ANIVERSARĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348042_a_349371]
-
Acasa > Strofe > Timp > HANUL AMINTIRILOR Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bătrâne hanuri, bolți cu viță De la răspântiile mele În cari veneau boieri de viță Să soarbă vinuri din ulcele Cu lanuri vii de grâu și aur Cu cai de foc venind din puste Și cu hangițe strânse-n fuste Răpite noaptea de-un balaur Cu
HANUL AMINTIRILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348064_a_349393]
-
Acasa > Strofe > Timp > HANUL AMINTIRILOR Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bătrâne hanuri, bolți cu viță De la răspântiile mele În cari veneau boieri de viță Să soarbă vinuri din ulcele Cu lanuri vii de grâu și aur Cu cai de foc venind din puste Și cu hangițe strânse-n fuste Răpite noaptea de-un balaur Cu lăutari cântând în strună Și cimpoieri doinind cu jale
HANUL AMINTIRILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348064_a_349393]
-
bine articolul, nemțește, am rămas dezamăgit puțin cînd am aflat că Florea e moldovean. Vreo sămînță de neamț, pierdută după bătăliile de Mărăști, Mărășești și Oituz, tot trebuie să aibă el, m-am gîndit, ca orice român fără încredere în vița națională. Totuși, nu trebuie să fii vreun economist de talia lui Daniel Dăianu sau Theodor Stolojan, ca să pricepi că românul cumpără produsul mai ieftin, iar acesta nu este cel românesc de cele mai multe ori. Dincolo de acest adevăr, eu constat însă altceva
O DIMINEAŢĂ COSMOPOLITĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348217_a_349546]
-
rodul; Guguștucul meu din nori La fereastră dezleagă codrul! Tu ești cântecul de vară Nucul-scena din ogradă Unde cânți până diseară Când socul crește să te vadă. Iar se face de-o dorință, Vara sângelui deschis Vinul îl pregătește-n viță -germenele unui vis- și-n ogradă când mă-ntorc eu voi fi bătrân atunci, chiar dacă clipele mai torc fuiorul ascunselor porunci. Aripa de guguștuc Pașii îmi aleargă pe ulița aburului de toamnă, Tăcere,nu se aude pe nicăieri sorbitul paharului
ÎN CĂUTAREA LUI DUMNEZEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348252_a_349581]
-
Primăvara, în Nația în care a înflorit prima oară Dorul, în Vatra Carpatină în care s-a aprins și arde Soarele, ca-n Pâinea aburindă a împărtășirii, în Patria în care mustește rodul harului deplin, ca-n Strugurele jertfelnic al Viței alese, în Seminția ca leagăn al dumnezeirii, în Hotarul cu Cetăți al omeniei sfinte, în Ținutul sacru în care se preumblă surâzând binecuvântarea, în privirile Zărilor zalmoxiene în care se răsfață de-a pururi lumina, în cugetul Sibilelor pelasge în
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
celor ce se sorb însetați și se-ating cu flăcări. • Fiecare Stâncă solitară își înclină fruntea căruntă și semeață spre a-i primi ca într-un sanctuar pe sacerdoții mărturisirii ce-și oficiază taina dragostei lor sub cununa Neamului. • Fiecare Viță de vie vibrează în marama princiară de borangic undele șoaptelor de îngeri pe care apoi le brodează în firida de nectar: fie un cotnar al zâmbetului fie o aprindere a rubiniului-dor. • Fiecare Floare a soarelui vrăjită de apoteoza Luceafărului ei
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
pita-i mai gustoasă, Viața e un pic... mai grea, Dar soarele mai frumos Și omul mai drăgăstos. Bate biciul să răsune Peste toate mările Și în toate tările ! Să răsune voia bună, Că suntem azi împreuna ! Dragi boieri de viță aleasă, La cumpăna dintre ani, Vă urez cu inima De belșug să aveti parte, Mult noroc și sănătate , Că-i mai buna decăt toate! Candela s’o aveți aprinsă Cu iubire și credință ! Cerul inimii senin, Casa voastră luminată Și
PLUGUŞORUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347684_a_349013]
-
la Inspectoratul Județean de Învățământ pentru a-i obține titularizarea ca profesor de științele naturii. Anul școlar s-a încheiat și Mircea s-a mutat provizoriu la țară. O făcea pe țăranul, avea grijă casei, a grădinii de legume a viței de vie și a păsărilor. Îi plăcea laptele de la Fetița. Abia aștepta ca vecina Lenuța să o mulgă pentru a bea o cană așa crud și cald cum era. A încercat și el să o mulgă dar nu i-a
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
cu animalele. - Dar vreau să fiu și eu naș la un vițel. Mâine vreau să merg să-ți vizitez locul de muncă. Și așa nu am ce face acasă toată ziua. Mă plictisesc. Am săpat legumele, am legat corzile de viță ce atârnau din cauza greutății ciorchinilor. Mai este puțin și vor începe să se coacă. Apropo, am gustat vinul din damigeana din magazie. Mi-a plăcut. - Tata se pricepea la obținerea unui vin curat dacă strugurii erau bine copți. - Am gătit
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
nu a vrut să se hazardeze într-o căsătorie de conveniență. A așteptat, răbdător, ca aleasa inimii să-i iasă în cale. Și, în cele din urmă, cumpătarea i-a fost recompensată: a cunoscut o tânără austriacă, descendentă dintr-o viță nobilă, foarte frumoasă și cultivată. Inima îi bătea cu putere, și a însoțit-o pe aceasta în cele mai prețioase cercuri ale lumii mondene, la evenimente pretențioase și întruniri selecte. Au vizitat împreună mai multe țări exotice, și-au făcut
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
după culesul viilor și statul vinului din fiert, venea la tata un consătean care se ocupa printre altele și cu pescuitul pe lacul Tatlageac . Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest hectar, cam un ar era ocupat cu un soi de viță de vie aromat. Strugurele avea un bob mare alb, acoperit cu un puf fin, care atunci când ți
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
Tatlageac . Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest hectar, cam un ar era ocupat cu un soi de viță de vie aromat. Strugurele avea un bob mare alb, acoperit cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La prima atingere neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă din
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă din via părintească, aroma era mult mai puternică decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
la Inspectoratul Județean de Învățământ pentru a-i obține titularizarea ca profesor de științele naturii. Anul școlar s-a încheiat și Mircea s-a mutat provizoriu la țară. O făcea pe țăranul, avea grijă casei, a grădinii de legume a viței de vie și a păsărilor. Îi plăcea laptele de la Fetița. Abia aștepta ca vecina Lenuța să o mulgă pentru a bea o cană așa crud și cald cum era. A încercat și el să o mulgă dar nu i-a
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]
-
cu animalele. - Dar vreau să fiu și eu naș la un vițel. Mâine vreau să merg să-ți vizitez locul de muncă. Și așa nu am ce face acasă toată ziua. Mă plictisesc. Am săpat legumele, am legat corzile de viță ce atârnau din cauza greutății ciorchinilor. Mai este puțin și vor începe să se coacă. Apropo, am gustat vinul din damigeana din magazie. Mi-a plăcut. - Tata se pricepea la obținerea unui vin curat dacă strugurii erau bine copți. - Am gătit
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]
-
Viena, toți nobilii din jur cumpărându-și parcele cu vie. Satul avea un sigiliu propriu încă din anul 1850, cu inscripția „Sigiliu Comunei Kelencze”. Emblema satului era un lot cu viață-de-vie, mai pronunțat, ieșite în evidență fiind, două corzi de viță legate cu un țăruș. După anul 1700, satul a căpătat un aspect unitar, fără hiatusuri în interiorul zonelor locuite; pe Valea Hijului și, până la Valea Purcărețului, au locuit și locuiesc și azi țigani, în timp ce, de la Valea Purcărețului, în jos pe drum
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]