3,080 matches
-
sănătate și implicit, procentul de morbiditate. Cercetările au arătat că 70% din bolile care apar la viței, în prima lună de viață, se datoresc deficiențelor în hrănire și adăpostire. Este cunoscut faptul că tulburările digestive banale, care apar frecvent la viței din cauza nerespectării regulilor de igienă ale alimentației, se asociază cu enterite mai grave, iar acestea, la rândul lor, dau alte complicații care tarează animalul pentru toată viața. Animalele al căror proces de creștere decurge normal, nu numai că ating la
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în primii doi ani de viață, dar în același timp trebuie să fie economic. În funcție de sporul planificat, pentru fiecare perioadă se stabilește schema de hrănire, care cuprinde cantitățile de nutrețuri ce vor fi administrate și ordinea introducerii lor în hrana vițeilor. Planul de creștere constituie un ghid, iar de respectarea lui depinde obținerea unui produs viguros, capabil să dea la vârsta adultă producții mari. Tehnica întreținerii și hrănirii tineretului femel de reproducție. Întreținerea în sezonul de iarnă se asigură în adăposturi
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
kg masă corporală, la un consum specific de 8-13 UN. În cazul când animalele, la sfârșitul perioadei, realizează o masă corporală sub cea dorită, îngrășarea se poate continua în stabulație, utilizând diverse alte metode. Îngrășarea primiparelor fătate timpuriu și a vițeilor pe pășune. Deși este o metodă care nu se practică în condițiile țării noastre, pe măsura sporirii efectivelor, se poate adopta în cazul tineretului femel cu origine mai puțin valoroasă. Aplicabilă în zonele cu pajiști permanente și de bună calitate
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
la metișii acestora cu rasele de carne sau a metisărilor triple. Monta se programează în primele luni ale anului, astfel încât fătările să aibă loc la sfârșitul acestuia, sau cel târziu în primele două luni ale anului următor. În acest fel, vițeii au la ieșire pe pășune vârsta de minimum 4-5 luni, organizarea îngrășării făcându-se împreună cu mamele lor, în turme de 60-120 cupluri, întreținute pe pășuni de bună calitate, prevăzute cu padocuri de odihnă și umbrare, în suprafață de 8-9 m2
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
prevăzute cu padocuri de odihnă și umbrare, în suprafață de 8-9 m2 pe cuplu, amenajate cu posibilități de administrare a unui supliment zilnic de 2-3 kg nutrețuri concentrate pe cuplu. La sfârșitul perioadei de pășunat se procedează la valorificarea cuplurilor, vițeii realizând la vârsta de 10-12 luni o masă corporală de 300-350 kg (cu posibilități de valorificare sau de continuare a îngrășăriiă, iar mamele acestora au o greutate de 450-550 kg. Îngrășarea vițeilor la "vaci-doici" pe pășune. Mai puțin utilizată, metoda
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
perioadei de pășunat se procedează la valorificarea cuplurilor, vițeii realizând la vârsta de 10-12 luni o masă corporală de 300-350 kg (cu posibilități de valorificare sau de continuare a îngrășăriiă, iar mamele acestora au o greutate de 450-550 kg. Îngrășarea vițeilor la "vaci-doici" pe pășune. Mai puțin utilizată, metoda este însă aplicabilă în condiții asemănătoare metodei precedente (îngrășarea vițeilor din rasele mixte sau a metișilor dintre acestea cu cele de carne), iar ca vaci doici se folosesc vaci din rasele mixte
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de 300-350 kg (cu posibilități de valorificare sau de continuare a îngrășăriiă, iar mamele acestora au o greutate de 450-550 kg. Îngrășarea vițeilor la "vaci-doici" pe pășune. Mai puțin utilizată, metoda este însă aplicabilă în condiții asemănătoare metodei precedente (îngrășarea vițeilor din rasele mixte sau a metișilor dintre acestea cu cele de carne), iar ca vaci doici se folosesc vaci din rasele mixte cu producții mici sau mijlocii, care, în general, se mulg greu și pot alăpta 2-4 viței. În acest
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și fătărilor, iar organizarea îngrășării se va face în turme de 20-80 cupluri, care se întrețin liber pe pășune, de la sfârșitul lunii aprilie până în septembrie, în condiții identice metodei prezentate anterior. Se realizează sporuri medii zilnice de 700-800 g, vârsta vițeilor la valorificare fiind de 8-10 luni, la o masă corporală de 200-300 kg. În funcție de posibilități, îngrășarea tineretului se poate continua prin diferite alte metode, în vederea valorificării lor la mase corporale mai mari. Recondiționarea bovinelor adulte reformate. Prin recondiționare se înțelege
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
zootehnice în sistemul organic va trebui să fie făcută gradual și cu mare grijă. Pentru un succes deplin trebuie făcuți următorii pași: 1. primul pas este reducerea stresului la animale prin: introducerea mai multor sisteme naturale (utilizarea vacilor gestante, hrănirea vițeilor cu lapte, reducerea utilizării concentratelor unde este posibil, folosirea acestora în intervalul optim de timp); utilizarea familiei și a grupurilor mici; modificarea sistemului de stabulație a animalelor (creșterea cantității și calității spațiului disponibil). 2. următorul pas cere încrederea din partea fermierului
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
sunt uneori răzuite pentru nevoile altor autori - Republica lui Cicero, de exemplu, dispare sub Comentariile psalmilor ale sfântului Augustin -, constituie adesea un articol deficitar: pentru cel mai vechi manuscris al Vulgatei latine a fost nevoie de 1550 de piei de vițel... Se șterg câteodată urmele textelor vechi pentru a face loc celor ajunse la modă. Iar moda e acum creștină... Când, prin secolul al IX-lea, sosește din China hârtia, inovația impune noi transcrieri, așadar noi ajustări. Religia lui Pavel din
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
la „examenul vieții”: „Fă lucrurile ușoare ca și cum ar fi grele și pe cele grele ca și cum ar fi ușoare” (B. Gracian). „Nu din teamă, ci din conștiința datoriei trebuie să te ții departe de faptele rele” (Democrit). A se uita ca vițelul la poarta cea nouă. (Ineditul unor situații poate genera la unii oameni mai emotivi o stare de zăpăceală mintală, În care cel În cauză nu mai știe ce să facă; privește nepricepând nimic: „Se uită ca mâța În calendar”.) Să
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Teatrul Național din București) ș.a. A fost distins cu Premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor (1992), Premiul „I.L. Caragiale” al Academiei Române (1992), Premiul Asociației Internaționale a Criticilor Teatrali (1995), Premiul Asociației Scriitorilor din București (1997). Povestirile lui I. - Tratat asupra vițeilor la poarta nouă. Lumea într-o luni (1993), Primăvara, când înmuguresc câinii (1998) - se situează la jumătatea drumului între satiră, farsă, fabulă umoristică și proză de observație morală. Modelul I.L. Caragiale se simte pretutindeni printre rânduri. Valorizarea absurdului din mica
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
și-a trăit traiul. FLORIN FAIFER SCRIERI: Ediție specială, București, 1975; Concediu nelimitat, București, 1976; Ochelari, păpuși, podoabe, București, 1977; Într-o dimineață, București, 1983; La capătul firului, București, 1985; Lecția de zbor, București, 1986; Teatru, București, 1988; Tratat asupra vițeilor la poarta nouă. Lumea într-o luni, București, 1993; Arșița și viscolul, București, 1995; Tehnica raiului, București, 1997; Primăvara, când înmuguresc câinii, București, 1998; Petrecere într-un pian cu coadă, pref. Eugen Simion, București, 2001; La umbra crailor de ghindă
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
văzut Parisul... Amuțesc. Fabia continuă să se uite țintă la piciorul meu, proptit În ușă. După care se uită și la celălalt. Însă nu picioarele mele o interesează pe ea, ci cizmele mele de cowboy Archie Swann din piele de vițel cu aspect uzat și șnur de piele. Archie Swann e cel mai tare din parcare În materie de Încălțăminte din clipa asta și exact modelul ăsta de cizme a apărut În Vogue săptămîna trecută, la rubrica „Cele mai rîvnite“. Am
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Mă trece un junghi de durere În clipa În care rostesc numele. Însă Elinor nu are nici urmă de reacție. Înseamnă că nu știe nimic. — Te-ai văzut cu Luke? mă aventurez. — Încă nu. Își scoate mănușile din piele de vițel și-mi cîntărește din ochi silueta În halat de spital. — Te-ai Îngrășat destul de tare, Rebecca. Doctorița asta nouă e de acord? Vedeți? Vedeți cum e? Nici un „Ce mai faci?“ sau „Arăți excepțional“. — SÎnt gravidă, i-o trîntesc. Și se
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
în textele literare. Calitatea acestora e notabilă: poeme de Emil Isac (Poezie, Poemă de mai), Emil Giurgiuca (Singurătate, Câmp bătrân, Suferință) și povestiri de Ion Agârbiceanu (Inimi simple, Prorociile, Protectorul). Tot cu proză colaborează Al. Ciura (schițele Domnul consilier, Revedere, Vițelul și boul) și Teodor Murășanu (fragmentul de roman Revoluția). În domeniul criticii sunt de semnalat eseul lui Nicolae Mărgineanu (Însemnări despre Pirandello), notele lui Gabriel Drăgan despre romantism și, de asemenea, numeroase cronici și recenzii ale lui Emil Giurgiuca și
ROMANIA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289320_a_290649]
-
1 ghiuluptan de argint”. Stanca îi mai aducea beizadelei Radu Iliaș „calul de ginere”, o caretă cu „6 telegari”, „1 rădvan cu 6 telegari”, „6 telegari cu o cuhnie”, o turmă de oi, cirezi de boi și de vaci (cu viței), o herghelie de iepe (cu mânji și cu armăsar) și „150 mătci de stupi”. Lângă acestea, mai multe moșii („satul Cilianii cu rumânii, cu viile și cu alte hotare...”, „satul Scărișoara partea noastră ce iaste aleasă, cu rumânii și cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pentru spălatul mâinilor, sfeșnice, „1 buhurdan și 1 ghiuluptan de argint”, „calul de ginere”, o caretă cu „6 telegari”, „1 rădvan cu 6 telegari”, „6 telegari cu o cuhnie”, o turmă de oi, cirezi de oi și de vaci (cu viței), o herghelie de iepe (cu mânji și cu armăsar), „150 mătci de stupi”, mai multe moșii („satul Călianii cu rumânii, cu viile și cu alte hotare...”, „satul Scărișoara partea noastră ce este aleasă, cu rumânii și cu viile”, „moșia de la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
beizadelei Radu Ilaș (scoțându-l - remarca cronicarul - din starea de paupertate care îl apăsase la Stanbul) „calul de ginere”, o caretă cu „6 telegari”, „1 rădvan cu 6 telegari”, „6 telegari cu o cuhnie”, turme de vite (vacile erau cu viței, iar iepele aveau mînji) și „150 mătci de stupi”, moșii („satul Cilianii”), „satul Scărișoara”, „moșia de la Clanța i Tigenii”, „cu heleșteul și casele, cu pimnița de piatră”, „viile de la Pitești”, „20 de pogoane de vie la Schei”) și „30 suflete
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care tot oamenii lui Dumitrache - martorii știu acest lucru - sădiseră viță de vie; locul plantat începuse a fi cunoscut chiar sub numele de „via Tudorei”), șase boi mari („au împărtășit-o și din vite” - reclama socrul ulcerat), „cinci vaci, opt viței de acum mărunți, unsprezece oi cu mare cu mică”. Văduva căpăta „cheag” și prestigiu social și aceasta îl scotea din sărite pe vistier, care „pune în balanță diferențele sociale existente între cei doi nu atât pentru a marca dezonoarea unei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
puiu de om, mare cât lingura, da’ îșneț, mânia focului; sprinten ca o zvârlugă și priceput ca un om învățat...”) un fecior cu calități deosebite. A fost numit Chipăruș. Chipăruș își va elibera sora - trimisă cândva de mamă să adune vițeii, dar nimerită în castelul zmeilor - în urma unei competiții ciudate cu temnicerii: rosul ciolanelor. Voinicul roade nu numai ciolanele, ci îi înghite și pe zmei... Starea civilă a femeii (ființă neobișnuită) din Pruncul și călugărul 442 poate fi dedusă cu ușurință
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
tradiția și sensul acordate de Egon Erwin Kisch acestui gen literar. Lupta pentru pâinea cea de toate zilele, pentru supraviețuire impresionează prin nuditatea relatării; fără glazura epicului sau a anecdoticului, senzația de autentic devine mult mai pregnantă. Următoarele scrieri - microromanul Vițelul de aur (1949), care continuă cu Izgonirea din rai (1956), nuvelele Cuptorul nr. 3 (1950), Linia de foc (1950), Erupția (1951), Mama (1951), Poveste de dragoste (1951) - sunt doar tentative nereușite ale autorului de a surprinde, în litera realismului socialist
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
vocația analitică de la debut, nuvelele Nuntă în stepă (1955), Hoțul (1957), Urmărirea (1966) dau măsura prozatorului, ca și Vitrina cu amintiri, reușită construcție memorialistică. SCRIERI: Dincolo de tristețe, București, 1940; ed. postfață Șerban Cioculescu, București, 1969; Oamenii visează pâine, București, 1945; Vițelul de aur, București, 1949; Cuptorul nr. 3, București, 1950; Linia de foc, București, 1950; Erupția, București, 1951; Mama, București, 1951; Poveste de dragoste, București, 1951; Rădăcinile bucuriei, București, 1954; ed. (Podul amintirilor), București, 1963; Nuntă în stepă, București, 1955; Izgonirea
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
Lovinescu, Scrieri, II, 450-453, VI, 295; Șerban Cioculescu, „Dincolo de tristețe”, „Jurnalul”, 1940, 181; Călinescu, Ist. lit. (1941), 880, Ist. lit. (1982), 966; Al. Piru, „Oamenii visează pâine”, VR, 1945, 11-12; Dan Petrașincu, „Oamenii visează pâine”, „Victoria”, 1945, 162; Geo Șerban, „Vițelul de aur”, FLC, 1949, 30; Ovid S. Crohmălniceanu, „Vițelul de aur”, CNT, 1949, 146, 147; Mihai Gafița, „Rădăcinile bucuriei”, GL, 1954, 25; Ovid S. Crohmălniceanu, Ceva despre literatura de analiză, CNT, 1957, 1; Ioan Pop, „Izgonirea din rai”, VR, 1957
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
tristețe”, „Jurnalul”, 1940, 181; Călinescu, Ist. lit. (1941), 880, Ist. lit. (1982), 966; Al. Piru, „Oamenii visează pâine”, VR, 1945, 11-12; Dan Petrașincu, „Oamenii visează pâine”, „Victoria”, 1945, 162; Geo Șerban, „Vițelul de aur”, FLC, 1949, 30; Ovid S. Crohmălniceanu, „Vițelul de aur”, CNT, 1949, 146, 147; Mihai Gafița, „Rădăcinile bucuriei”, GL, 1954, 25; Ovid S. Crohmălniceanu, Ceva despre literatura de analiză, CNT, 1957, 1; Ioan Pop, „Izgonirea din rai”, VR, 1957, 3; Aurel Martin, „Hoțul”, TR, 1958, 18; Petroveanu, Pagini
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]