1,899 matches
-
supărători dintre proști sînt spiritualii.” (La Rochefoucauld) Pentru faptul știut că astfel de proști sînt și fuduli. În realitate, prostul Își urmează condiția credulă, neproblematizantă: „Prostia e aptitudinea de a fi fericit” (Anatole France). * „Vicioșii proști iubesc mai mult pe viciosul inteligent pe care și l-au ales ca șef, decît oamenii de merit pe cea mai bine Înzestrată căpetenie a lor.” (N. Iorga) Invidia este, se pare, mai puțin mare În prima categorie, decît În cea de-a doua. * „Spiritul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
i.p., deoarece legătura sa cu interesele private sau de grup este prea puternică. Această utilizare negativă a conceptului de i.p. este foarte frecventă: acuzăm anumite decizii sau politici ale autorităților că sunt părtinitoare. Interesul public și problemele sociale „vicioase” Primul tip de discuție apare în special datorită caracterului vicios al problemelor sociale - în conceptualizarea clasică a lui H. Rittel și M. Webber (1973). Aceștia contrastează „problemele vicioase” (wicked problems), întîlnite cu precădere în sfera socialului, cu „problemele blânde” (tame
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
grup este prea puternică. Această utilizare negativă a conceptului de i.p. este foarte frecventă: acuzăm anumite decizii sau politici ale autorităților că sunt părtinitoare. Interesul public și problemele sociale „vicioase” Primul tip de discuție apare în special datorită caracterului vicios al problemelor sociale - în conceptualizarea clasică a lui H. Rittel și M. Webber (1973). Aceștia contrastează „problemele vicioase” (wicked problems), întîlnite cu precădere în sfera socialului, cu „problemele blânde” (tame problems) care apar mai ales în științele exacte și în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sau politici ale autorităților că sunt părtinitoare. Interesul public și problemele sociale „vicioase” Primul tip de discuție apare în special datorită caracterului vicios al problemelor sociale - în conceptualizarea clasică a lui H. Rittel și M. Webber (1973). Aceștia contrastează „problemele vicioase” (wicked problems), întîlnite cu precădere în sfera socialului, cu „problemele blânde” (tame problems) care apar mai ales în științele exacte și în tehnică. Autorii observă că problemele vicioase, precum problema sărăciei sau a degradării mediului, a violenței domestice etc., diferă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
clasică a lui H. Rittel și M. Webber (1973). Aceștia contrastează „problemele vicioase” (wicked problems), întîlnite cu precădere în sfera socialului, cu „problemele blânde” (tame problems) care apar mai ales în științele exacte și în tehnică. Autorii observă că problemele vicioase, precum problema sărăciei sau a degradării mediului, a violenței domestice etc., diferă de cele „blânde” în mai multe privințe: nu au o formulare consensuală, definitivă; formularea însăși este o problemă, deoarece fiecare formulare indică o anumită direcție de soluționare a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în mai multe privințe: nu au o formulare consensuală, definitivă; formularea însăși este o problemă, deoarece fiecare formulare indică o anumită direcție de soluționare a problemei; diferitele grupuri de actori sociali implicați vor fi în dezacord asupra formulării; fiecare problemă vicioasă este unică; deși pot exista multe asemănări cu alte probleme, întotdeauna se vor găsi câteva diferențe despre care putem argumenta că sunt esențiale; fiecare problemă poate fi considerată un simptom al unei alte probleme mai generale; nu este clar la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
încălcări ale moralității (și implicit ale i.p.) sunt permise în politică în vederea urmăririi unui scop nobil, putem să observăm că aceste compromisuri sunt reale, fiind considerate de mulți oameni ca parte a jocului politic. Ținând cont de natura „problemelor vicioase” cu care se confruntă, acuzațiile privind încălcarea i.p. sunt un fel de risc profesional pentru demnitari, funcționari publici și alți angajați ai unor organizații care își asumă misiunea de a urmări i.p. (ONG-uri, organizații internaționale etc). Cetățenii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a contribui în viitor. În cazul resurselor publice, cetățenii nu au nici măcar această posibilitate de protest în fața eventualei utilizări abuzive a banilor, timpului sau informațiilor lor de către autorități. Deciziile posibil părtinitoare și decizii predictibil părtinitoare O concluzie a prezentării problemelor vicioase cu care se confruntă funcționarii publici și demnitarii este faptul că orice decizie ar lua, aceasta poate fi considerată părtinitoare în favoarea unor anumite interese. Orice decizie este posibil părtinitoare. În aceste condiții, problemele cele mai mari apar în cazul acelor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
planului și au un timp special alocat pentru aceste activități. Dimpotrivă, cetățenii vizați de program sunt deseori mai puțin informați, mai puțin interesați și au mai puțin timp la dispoziție pentru a se implica. În aceste condiții, apare un cerc vicios - profesionalizarea excesivă a controlului intervenției duce la scăderea și mai accentuată a implicării celorlalți parteneri, ceea ce poate contribui direct la disocierea programului de interesele și prioritățile reale ale grupului social vizat și, în cele din urmă, la eșecul programului de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a gândi prin imitație), nu cu dezvoltarea”. Mai precis, țările dezvoltate („metropola” sau „centrul” - țări colonizatoare, „capitale” ale unor imperii) împiedică dezvoltarea independentă a țărilor subdezvoltate foste colonii („sateliții” sau „periferia”), creându-se, în fapt, o dependență economică, un cerc vicios, în care periferia furnizează materie primă (ieftină) și primește în schimb produse tehnologice finite (scumpe) pe care nu le poate produce la nivel național din cauza („întreținerii”) subdezvoltării. În acest sens HYPERLINK \l "Santos" Dos Santos (1971) afirmă că dependența sateliților
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și HYPERLINK \l "Falleto" Cardoso și Falleto (1979) - cea a săracilor față de bogați sau față de suportul statului bunăstării, inegalitatea, sărăcia și excluziunea socială a acestora accentuându-se pe măsura ce crește decalajul dintre „centru” și „periferie”. Apare, astfel, un cerc vicios în care inegalitatea socială generează și, în același timp, este cauzată de subdezvoltare; cu alte cuvinte, un cerc al dublei dependențe care face ca ieșirea din subdezvoltare să fie foarte problematică. Criticii acestei teorii reclamă faptul că susținătorii teoriei (sub
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
tehnologic, care poate duce la dezvoltarea țărilor-gazdă. Aici, argumentul cel mai important are la bază exemplul dat de situația actuală a SUA (ca superputere), dar care, în trecut, a fost, de asemenea, o colonie, ce a reușit să rupă cercul vicios al (dezvoltării) subdezvoltării. 3. Teoria sistemului mondial modern Această teorie a fost promovată de HYPERLINK \l "Wallerstein" Immanuel Wallerstein (1974b, 1990) care, având ca bază teoriile dependenței, a arătat totuși că acestea nu pot explica integral procesele de dezvoltare socială
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
responsabilități, deoarece ei sunt mânați de două principii clare productivitatea muncii și orientarea spre profit. În același timp, majoritatea angajaților acceptă această situație deoarece slujba lor depinde implicit de îndeplinirea acestor cerințe ridicate (Tennant, 2001). Prin urmare, apare un cerc vicios generator de stres și tensiune la locul de muncă. Dintre multitudinea de factori legați de activitatea profesională, care pot genera stresul angajaților unei companii, putem distinge cinci categorii de factori: intrinseci muncii desfășurate; legați de rolul angajatului în cadrul organizației; vizând
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
populare și au acest important rol de a face ca, pe calea ironiei, a observației acide sau a râsului sarcastic, să fie restabilit echilibrul social și moral din comunitate, care a fost perturbat de Încălcarea pe moment, de către niște oameni vicioși sau iresponsabili, a normelor etice populare, a legilor tradiționale nescrise care guvernează viața de zi cu zi a respectivei comunități. Așa se și explică de ce Întâlnim, deseori, același tip de proverb, respectiv același gen de observație critică sau de recomandare
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
care urmează după un coleg ce a impresionat prin cunoștințele sale este evaluat drept mediocru, deși el a cuprins suficiente elemente pentru a fi apreciat ca fiind bun.) Mărul putred strică pe cele bune. Aceeași influență o are și omul vicios: „Cu prieteni răi, rău te faci; cu cei de omenie mănânci colaci”; „Cine doarme cu câinii se scoală plin de purici”; „Cine se amestecă cu porcii trebuie să mănânce tărâțe”; „Cine se bagă Între lupi trebuie să urle” etc.) Bucurie
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
puterea, acolo-i și dreptatea. (Egalitatea În fața legii continuă să fie, din păcate, un deziderat; aceasta din cauza abuzului manifestat de cei puternici: „Cine Împarte parte-și face”.) Educație, educatori, educațitc " Educație, educatori, educați" Copacul strâmb trebuie Îndreptat de mic. (Manifestările vicioase, Întâlnite la unii adulți, nu sunt, de cele mai multe ori, decât imaginea amplificată a relelor deprinderi dobândite În copilărie, când aceștia au fost lăsați să crească În legea lor. De aceea, ne atenționează un alt proverb, „Copilul nepedepsit rămâne nepricopsit”. În
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să se dispenseze de plăcerea pe care i-o produce dependența de un anumit viciu.) „Cine folosește forța Își arată slăbiciunea.” (R. Tagore) Scândura putredă nu stă prinsă În cuie. Sfaturile nu mai servesc celui ros de obișnuințe sau deprinderi vicioase.) „Omul decade sufletește de Îndată ce poartă În sine un singur gând pe care e silit să-l ascundă neîncetat.” (B. Constant) Viciul știe că e urât, de aceea Își pune mască. (Prin urmare, trebuie să ne perfecționăm mereu capacitatea de a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
a deficiențelor; - elevii scutiți de educație fizică să fie cuprinși în programe de recuperare medicală; - existența în școală a unor cabinete de kinetoterapie; - activitate de informare a părinților și elevilor privind sănătatea copilului și riscurile netratării la timp a atitudinilor vicioase, știut fiind că vârsta la care este descoperită scolioza este unul din cele mai importante elemente de pronostic; - părinți, învățați de medicul de familie să urmărească poziția coloanei vertebrale a copilului și de a se prezenta la un medic specialist
OPȚIUNI DE TRATAMENT ÎN SCOLIOZE; ASOCIEREA TERAPIILOR CONVENȚIONALE CU CELE COMPLEMENTARE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Ganciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_814]
-
cei care nu Îndeplineau normele zilnice nu primeau pîine care, și așa era destul de puțină. O mașină nu merge fără benzină, dar un deportat trebuia să demonstreze că este mai „valoros” decît o mașină: să lucreze fără combustibil.... Acest cerc vicios În care rațiile depindeau de Îndeplinirea normei care, la rîndul ei, depindea de energie, deci de rația de hrană, era o modalitate obișnuită de tortură și, În anumite cazuri, ducea la dispariția fizică a deportaților, ca și În lagărele naziste
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
unei cetăți. În Istorii pe care n-am să le scriu (1998), circumstanțele (spațiale, temporale, cauzale etc.) continuă să fie minime. Ficțiunile manifestă de regulă paralizia logică întâlnită în vise. Unele pretexte sunt memorabile (un bătrân își prelungește viața respirând vicios aerul din baloanele care îi umplu camera, hrănindu-se, așadar, cu răsuflarea celor care le umflaseră). Autoportret cu himere (2001) e alcătuit din fotograme care stilizează liric o mișcare narativă vagă sau absentă, structurarea textelor realizându-se în parametrii unui
MANIUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287985_a_289314]
-
păcat, provocată aparent de un impuls irațional, are la aceste imprevizibile făpturi resorturi ascunse. Un subconștient cutreierat de refulări - ce se cer descătușate - ar împinge femeia în meandrele unor aventuri în care nu-i ușor de detectat cât e pornire vicioasă și cât efectul unor frustrări. Abandonându-se, cu sau fără remușcare, unei relații vinovate, eroinele lui I. (mai rar, personajul masculin) se precipită într-o criză ce poate avea grave consecințe. Dezmeticirea din final duce fie la suicid, fie la
IOANID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287572_a_288901]
-
urmeze; disoluția Imperiului Austro-Ungar ar fi l)sat Germania singur) în mijlocul Europei. Dac) Franța marșa, Rusia trebuia s) urmeze; o victorie german) asupra Franței ar fi însemnat o înfrângere pentru Rusia. Și așa se petreceau lucrurile peste tot, în interiorul cercului vicios. Întrucât înfrângerea sau abandonarea unui aliat principal ar fi zguduit echilibrul, fiecare stat a fost constrâns s)-si adapteze strategia și modalitatea de utilizare a forțelor proprii, în funcție de scopurile și temerile partenerilor s)i. Într-un sens, politica instabil) a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
politic) internațional) (Art și Waltz 1971, p. 4). John Herz a inventat sintagma ,,dilemă securit)ții”, pentru a descrie condiția în care statele, nesigure de intențiile lor reciproce, se înarmeaz) de dragul securit)ții, si, procedând astfel, instituie un activ cerc vicios. Înarmându-se de dragul securit)ții, statele se simt mai puțin sigure, cump)rând mai multe arme, deoarece mijloacele care servesc oricui în vederea securit)ții reprezint) o amenințare pentru altul care, la rândul s)u, reacționeaz) înarmându-se (1950, p. 157
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
față de Puteri. „Dacă aș fi ministru al Porții • spunea ambasadorul francez - departe de a blama pe principe pentru curajul și onestitatea de care a dat dovadă la 2/14 mai, l-aș lăuda pentru că a îndrăznit să iasă din cercul vicios în care îl închidea o Constituție absurdă; l-aș ajuta să zdrobească oligarhia și mi-aș face astfel un vasal util și devotat. Franța este calomniată fiind bănuită ca favorabilă visului de independență politică a României (n.ns.)“40. Moustier
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
traseu al analizării acestui proces de conștiință. Lumea se împarte în două după o schemă maniheistă, simplificatoare, iar narațiunea se centrează pe procesul trenant de elucidare a eroului, pentru care întâmplările exterioare, precum și structura proprie realității interioare devin un cerc vicios, care îl absoarbe treptat. În romanul politic, problematica se întoarce obsesiv la clarificarea dramelor și a compromisurilor săvârșite de deținătorii (micii) puteri, scriitorul având grijă să alterneze de la o scriere la alta punctele de vedere prin selecția diferită a personajelor
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]