2,229 matches
-
tradiția poetică a epocii, este, la Alecsandri de o violență abstractă. În afara apei care În atingere cu păcătosul Grui devine foc, a soarelui care se transformă În gheață și a șerpilor (care În imaginația populară sînt cele mai grețoase dintre viețuitoarele pămîntului), pedeapsa nu antrenează alte forțe materiale. Izbăvirea de păcatul paricidului se obține printr-o lungă, absurdă umilință: Grui străbate În genunchi, timp de o jumătate de secol, un munte pustiu pentru a uda cu apa adusă În gură o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ea așteaptă ca pe un mire luminos „voiosul soare”. Din ochiuri de apă se Înalță cîrduri de rațe, șerpii se Încolăcesc sub florile de nufăr, nagîții țipă, lișițele „dau În fund”... VÎnătorul trece cu luntrea prin acest paradis natural, Însă viețuitoarele nu se sperie: vînătorul e poet... CÎmpia este un teritoriu mai vast și mai arid. Alecsandri nu l-a ocolit, versurile sale se deschid În chip frecvent spre „dulcea liniște” a șesului. Însă șesul fără hotare precise nu mai este
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
manifestă cea mai pură evlavie. Peste acest spațiu se arcuiește un cer „care zîmbește” mereu (Adio Moldovei), drumurile sînt de flori (Întoarcerea În iară), În poiene pasc zimbrii și peste „dalba moșie” trece vînătorul mitic (Dragoș), arhetipul. Codrii, cîmpiile, apele, viețuitoarele intonează o doină tînguitoare. O serafie generală (spre a folosi vorba poetului) stăpînește țara mitică. Retorica sacralizează toate obiectele, substanța materială se evaporă. Peisajul devine o imensă pată de culoare indeterminabilă. Limbajul lui este acela al adorației mistice. Pentru a
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
luminii și renașterea naturii. Alt sentiment de beatitudine, de plenitudine absolută: „Ah! iată primăvara cu sînu-i de verdeață! În lume-i veselie, amor, sperare, viață, Și cerul și pămîntul preschimbă sărutări Prin raze aurite și vesele cîntări!” În poeme năvălesc viețuitoarele, intră vijelios ierburile și arborii, spațiul liric este acaparat de pardoșii, tigrii, șerpii gigantici, de elefanții și de celelalte „feare-ncrustate” de la India Brahmină. RÎurile Asiei, valea Cașmirului, mîndra insulă a Ceylonului, lacul Ciad și munții Lunii cu Îngrozitorul Pustiu, Nilul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În stilul epocii, cu păsările elegiace, singuratice: turtureaua, privighetoarea. Ienăchiță compara ibovnica lui cu puișorul canar, Pann introduce mierlița, cucul. I.C. jură pe șoim și, Încă o dată, pe turturică și privighetoare. „Filomela” devine un simbol romantic curent. Din sfera micilor viețuitoare, Conachi dă atenție fluturelui, iar dintre arbori alege fagul („copaciul mare”), sub crengile căruia are Ioc mistica Întîlnire și se desfășoară marele ceremonial. 18. Dintre instrumentele muzicale, Conachi găsește o afinitate cu scripca: „scripca jalnică, duioasă, răspunde la ahtul meu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dumnezeiești, Cu asupra s-arătară doritori cărții acești; Negustorii mai cu seamă toți sărind s-au abonat Ș-au rămas numai aceia carii (poate) n-au aflat;” Cu aceeași precizie dă indicații de ordin estetic. Muzica este „totodată cu firea viețuitoarelor”; „este Însuși glasul și cuvîntul care l-a insuflat Dumnezeu În om”. Melodia glăsuită nu este decît „plîns - cuvîntare, cu care Își descrie cinevași patimile sufletești și trupești”... Astfel stînd lucrurile, muzica Începe de la Adam și anume după izgonirea lui
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Respiră lung și rar, de parcă ar vrea să împingă aerul în cotloanele cele mai ascunse ale trupului și, de acolo, să-l sufle cu forță în afară. Nările se strâng până se lipesc și apoi se cască, precum branhiile unei viețuitoare de apă. Apoi, brusc, respirația se întețește, ca și cum trupul ar fi început să alerge, aerul dă năvală printre buzele întredeschise, băr batul respiră, icnind, de parcă fiecare respirație e un pumn care-l izbește în măruntaie. Globii oculari i se mișcă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
continuu pe o perioadă de timp; finalizată prin evaluare. Vor fi utilizate metode și tehnici didactice, care să orienteze elevii spre activități de investigare a fenomenelor și a proceselor desfășurate în organisme, să descopere caracteristicile factorilor de mediu și a viețuitoarelor din diferite medii de viață, să explice variațiile funcției organismelor vii și în raport cu mediul. Învățarea euristică - se realizează prin mobilizarea proceselor cognitive ale elevilor, se bazează pe experiențe și informațiile pe care aceștia le dețin. Învățarea prin descoperire (minicercetare) - presupune
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
realizarea competențelor propuse în cadrul unui învățământ activ, bazat pe abordări interdisciplinare și transcurriculare. Metodele și tehnologiile didactice utilizate trebuie să orienteze elevii spre activități de investigare a fenomenelor și proceselor desfășurate în organisme, să descopere caracteristicile factorilor de mediu și viețuitoarelor din diferite medii de viață, să explice variațiile funcțiilor în raport cu mediul. Având în vedere valorificarea instructiv educativă a rezultatelor obținute prin cercetări întreprinse privind izolarea și identificarea unor specii de levuri folosite în biotehnologia vinului, au fost realizate o serie
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
a sfârși al fiecărui lucru. Căci nu toate lucrurile sfârșesc la fel. "O bucată de lemn sau o piatră sfârșesc altfel și au alte sfârșituri decât o ploaie torențială, altfel sfârșește în sfârșiturile sale un copac, altfel, un animal. Nici o viețuitoare nu sfârșește la limitele suprafeței corpului său; aceasta nu e limita viețuitoarei."1 Heidegger nu ajunge să discute în conferința de la Atena despre limita viețuitoarelor și despre limita omului. Totuși el citează la un moment dat această propoziție pe care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
O bucată de lemn sau o piatră sfârșesc altfel și au alte sfârșituri decât o ploaie torențială, altfel sfârșește în sfârșiturile sale un copac, altfel, un animal. Nici o viețuitoare nu sfârșește la limitele suprafeței corpului său; aceasta nu e limita viețuitoarei."1 Heidegger nu ajunge să discute în conferința de la Atena despre limita viețuitoarelor și despre limita omului. Totuși el citează la un moment dat această propoziție pe care Nietzsche a scris-o în anul 1884: "Der Mensch ist das noch
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
decât o ploaie torențială, altfel sfârșește în sfârșiturile sale un copac, altfel, un animal. Nici o viețuitoare nu sfârșește la limitele suprafeței corpului său; aceasta nu e limita viețuitoarei."1 Heidegger nu ajunge să discute în conferința de la Atena despre limita viețuitoarelor și despre limita omului. Totuși el citează la un moment dat această propoziție pe care Nietzsche a scris-o în anul 1884: "Der Mensch ist das noch nicht festgestellte Tier." ("Omul este animalul încă neașezat".) Înseamnă că, spre deosebire de alt mod
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se produc prin foc, distrugând-o, pe cât se spune, laolaltă cu toate celelalte substanțe ale universului, pentru ca la un moment dat, prin contragere și prin condensare, să formeze din nou pământul, marea, vânturile, ființele Însuflețite și apoi să pătimească din partea viețuitoarelor, chiar și din partea plantelor 1, iată ceva aproape imposibil de acceptat, asta dacă nu cumva ești vreun om lipsit de credință. Într-un asemenea caz divinitatea ar da În mintea unui copil despre care și poetul spune că2 se joacă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
nu este diferențiat de restul existenței: „Domnul Dumnezeu a făcut din pământ toate fiarele câmpului și toate păsările cerului; și le-a adus la om ca să vadă cum are să le numească; și orice nume pe care-l dădea omul fiecărei viețuitoare, acela era numele”<footnote Biblia ( Geneza), 2.19. footnote>. Spre deosebire de restul animalelor care, după cum se pare, se confruntă În viața lor de zi cu zi În raport cu stimulii direcți, empiric sesizabil (iepurele fuge atunci când vede vulpea, sau simte mirosul ei, sau
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și foarte multe aduc modificări mediului natural În care trăiesc. Omul este singura viețuitoare care, de la o anumită treaptă a evoluției sale, produce În sensul real al termenului, creând conștient, sistematic, În vederea unor scopuri, noi realități. Omul devine, astfel, acea viețuitoare care-și condiționează existența și schimbarea vieții sale (personale și colective) de producerea și consumul unor noi tipuri de realități pe care natura nu le realizează deloc sau nu le asigură În condițiile pe care omul le generează (de exemplu
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
lege”, „Paza în comună”, „Cultura zarzavatului”, „Omizile”, „Pelagra sau roșața”, dar și o rubrică literară cu „Cei doi frați”, nuvelă de Tolstoi, proverbe, poezii, știri din țară, știri mărunte, întâmplări, din străinătate, vorbe drepte - ca acestea: „Omul este regele tuturor viețuitoarelor, nu trebuie să fie însă asupritorul lor”; „Luminează și te roagă: lucrul și rugăciunea fac pe om 98 fericit și înțelept”. Au mai apărut articolele: „Un mare rău: traiul fără cununie”, „Cultul religios la sate”, „Basarabia nu se rusifică” - de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care Înglobează: sociologia științei, religia, artele, sportul, etc.; explorarea și exploatarea spațiului cuprinde ansamblul cercetărilor civile În domeniul tehnologiei spațiale: astrologia, astrofizica, relația Între soare-pământ și razele solare, radiații, câmpuri magnetice, aspectele medicale și biologice de influențare asupra oamenilor și viețuitoarelor În general. Importante sunt cercetările asupra diferitelor aplicații: sateliți meteorologici, teledetecția sateliților, detecția sateliților tereștri, de navigație, aerieni și maritimi; cercetări din fondurile generale pentru Învățământul superior. Sunt cercetări din diverse domenii, ca de exemplu: matematică și informatică, fizică, chimie
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
vitalitate și echilibru, Îndepărtează blocajele, Îndreaptă metabolismul, determină chiar viteza și forma schimbărilor celulare. Fluxul energiei meridianelor este la fel de important ca și circuitul sângelui; fără energie nu există viață. Viața, ca parte a universului, este alcătuită din energie și materie. Viețuitoarele dețin numeroase forme de energie, cele comune oricăror particule de materie (energia cuprinsă În masa materiei conform formulei, E=m.c 2 , energiile de legătură Între electroni și nucleul atomului etc.) și cele responsabile cu susținerea vieții, denumite Qi În
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
energii responsabile cu susținerea vieții sunt: energia de alimentație, energia constructivă, energia de apărare și energia curgătoare prin meridiane. Energia de alimentație este cea mai evidentă și importantă dintre energiile responsabile cu susținerea vieții, hrana constituind resursa vitală pentru toate viețuitoarele. Energia constructivă participă la creșterea, refacerea și reconstrucția tuturor Țesuturilor; se știe, de exemplu, că oasele omului se schimbă complet la nivel molecular la fiecare opt ani, schimbarea fiind coordonată de această energie; energia constructiva devine perceptibilă În procesul de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
facultatea instinctiv-umană de a imita: "În general vorbind, două sunt cauzele ce par a fi dat naștere poeziei, amândouă cauze firești. Una e darul înnăscut al imitației, sădit în om din vremea copilăriei (lucru care-l și deosebește de restul viețuitoarelor, dintre toate el fiind cel mai priceput să imite și cele dintâi cunoștințe venindu-i pe calea imitației), iar plăcerea pe care o dau imitațiile e și ea resimțită de toți. Că-i așa, o dovedesc faptele"94. Arta este
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cinegetice și salmonicole omul a fost nevoit În timp să cunoască particularitățile acesteia, locurile și zonele unde trăiește, obiceiurile sale, speciile care sunt comestibile, metodele de capturare, precum și eventualele pericole la care sunt expuși oamenii În contact cu unele dintre viețuitoarele acestei faune. În prezent, la toate acestea se adaugă și tehnologiile de creștere, speciile cinegetice și salmonicole din fermele organizate oferind o producție cantitativ și calitativ controlată. Despre fauna cinegetică și salmonicolă s-a scris și se vor scrie și
Faună cinegetică şi salmonicolă by Elena Popescu-Micloşanu,Romulus Gruia () [Corola-publishinghouse/Science/1285_a_2380]
-
2,3,4 de la pag 43 Data viitoare vom da un test de evaluare. PROIECT DIDACTIC Dată: Clasa: a II-a Aria curriculara: Matematică și Științe ale naturii Disciplină: Cunoașterea mediului Unitatea de Învățare: Efectele unor fenomene ale naturii asupra viețuitoarelor Subiectul: Evaluare sumativa Tipul lecției: verificare Scopul lecției: verificarea cunoștințelor privind efectele unor fenomene ale naturii asupra viețuitoarelor Obiective operaționale: O1să completeze propoziții date; O2 să recunoască anotimpurile reprezentate În imagini date; O3să precizeze lunile fiecărui anotimp; O4 să aleagă
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
că ar trebui să las în pace aceste specimene ale naturii, (deși unele chiar că parcă sunt împotriva naturii), să-i las să vegeteze în pace și onor, să ne paraziteze fără rușine ceea ce ține chiar de existența noastră ca viețuitoare superioare, ce au reușit să se ridice cândva în două labe, ca acum să ne readucă ei din nou la stadiul de stat în patru labe, la cheremul lor. Deși, în capul meu la momentul respectiv, s-a aprins un
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
7 milioane km2. BENELUX asociație (uniune) vamală și economică dintre Belgia, Olanda și Luxemburg, ce are în vedere libera circulație a mărfurilor, serviciilor, capitalului și forței de muncă pe teritoriul celor trei țări. BIOSFERĂ învelișul de viață al Pământului; totalitatea viețuitoarelor (plante, animale, oameni) care trăiesc pe planeta noastră. BOREAL zonă sau punct situat spre Polul Nord; emisfera boreală - cea situată la nord de Ecuator. BRIZĂ vânt cu caracter local, care ia naștere în stratele inferioare ale troposferei; 20 după locul în
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
bazinul Mării Mediterane); ECHILIBRU ECOLOGIC echilibru dintre plante, animale și mediul lor de viață. ECHILIBRU NATURAL situație de echilibru care se realizează între elementele, fenomenele și procesele naturale. ECOLOGIE știința care studiază influența factorilor mediului geografic asupra dezvoltării și răspândirii viețuitoarelor. ECONOMIE DE PIAȚĂ activitate economică (industrială, agricolă, de transport, comercială, turistică) care este reglementată de schimbul liber (între producător și consumator), pe baza cererii și a ofertei. ECONOMIA MEDIULUI disciplină științifică și preocupare integratoare de armonizare a creșterii economiei cu
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]