2,072 matches
-
deși nici tăcerea n-a fost totală, nu era În logica vremii să fie ceva trecut cu vederea - căci iată, la două luni după apariția În Flacăra a articolului lui E. Jebeleanu, Într-o radiografie critică a politicii lipsite de vigilență a respectivei reviste, partidul, prin organul său Lupta de clasă 1, pomenește și sancționează și această opinie: „Lipsa de perseverență și insuficientă principialitate s-au manifestat În Flacăra și În legătură cu felul În care au fost tratate problemele criticii literare. Atacată
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cărui concluzii nu diferă mult de cele ale lui Crohmălniceanu”. (Ă). Știm, iarăși, cum, la Începutul anului anterior, s-a pornit campania infirmării atingerilor critice la adresa poeziei tinere, Îndeosebi a aceleia secretate În cercuri și cenacluri literare. Totuși, În spiritul vigilenței de partid și a neadormirii pe lauri, la conferința tinerilor scriitori din august, În rapoartele Uniunii Scriitorilor s-a atras atenția asupra pericolului schematismului și clișeului, Îndeosebi În zugrăvirea „eroului pozitiv”. În 1951 toate aceste slăbiciuni: manierism, șablon, clișeu, schematism
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cuprins de remușcări, dă În vileag uneltirile Ancăi. Anca, Cortobius și complicii lor sunt arestați și totul se termină precum se cuvine. Rezultatul: acțiunea dușmanului de clasa care - prezentată la Început atât de complex și viu, Îndeamnă efectiv la Întărirea vigilenței - apare acum neconvingătoare, minimalizată (Ă). Urmărind pas cu pas pe inginerul Vancu, nou venit căruia i se va Încredința tocmai sarcina să facă un raport cu privire la chestiunea controversată a tunelului de control, cititorul pătrunde tot mai adânc În viața șantierului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În nr. 6 al revistei Viața românească. Cu multă forță de sugerare, poetul redă dezvoltarea bobului. (Ă). Poetul nu uită să demaște fața adevărată a dușmanului de clasă, resentimentele cu care chiaburul Își varsă cota, ura lui neputincioasă, paralizată de vigilența mereu crescândă a țărănimii muncitoare (Ă)». Despre partea mai puțin realizabilă a baladei Lazăr de la Rusca (aceea În care poporul muncitor cere pedepsirea ucigașilor lui Lazăr Cernescu), Dumitru Micu scria În termeni superlativi, din același motiv al lipsei studierii serioase
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
creier se armonizează în mod diferit. Să luăm un exemplu. Să ne închipuim că suntem în plină activitate, într-o zi lucrătoare. Trebuie să fim atenți la o serie de factori de care depinde buna noastră funcționare. Datorită stării de vigilență, ritmul circulației sanguine este accelerat, iar metabolismul e mai intens, ceea ce ne permite să fim foarte productivi, să avem randament maxim. Grație acestei stări active și deciziile pot fi coordonate. Suntem într-o stare de spirit potrivită pentru acțiune. Foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
suntem mai receptivi. Asta pentru că în clipa precedentă, când eram sub presiune, viziunea ne era focalizată, centrată pe obiectiv. Pe scurt, simțim că „renaștem”. Poate că sună exagerat, dar de multe ori redă corect realitatea. Când suntem în stare de vigilență intensă, privirea ne este foarte focalizată și vederea periferică mult restrânsă. Însă, de îndată ce ne deschidem, vederea periferică este reactivată și avem din nou acces la resursele subliminale. Creierul nostru, a cărui activitate era guvernată în mare parte de undele beta
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
greu de suportat, mult prea „glucofagă”. Intuitiv, percep că angajarea în modalități de comunicare bazate pe forță și pe agresivitate le anulează tendințele spre comunicarea subliminală care la ele se cheamă, simplu, „comunicare bună”. Datorită calmului, persoanele senine nu trezesc vigilența, care declanșează reacțiile de închidere... Vigilența: bariere de ocolit Așa cum am văzut, creierul nu este întotdeauna pregătit să primească toate informațiile care îi parvin. Inconștientul creează uneori bariere care anihilează orice tentativă de comunicare subliminală. Anumite semne nonverbale indică limpede
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Intuitiv, percep că angajarea în modalități de comunicare bazate pe forță și pe agresivitate le anulează tendințele spre comunicarea subliminală care la ele se cheamă, simplu, „comunicare bună”. Datorită calmului, persoanele senine nu trezesc vigilența, care declanșează reacțiile de închidere... Vigilența: bariere de ocolit Așa cum am văzut, creierul nu este întotdeauna pregătit să primească toate informațiile care îi parvin. Inconștientul creează uneori bariere care anihilează orice tentativă de comunicare subliminală. Anumite semne nonverbale indică limpede o atitudine mentală închisă. Persoanele cel
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
afectivitate, cea raportată la critică și cea raportată la etică. Cineva căruia nu-i place o anumită persoană, care nu este de acord cu ea și nu are același sistem al valorilor ca ea ridică toate cele trei bariere ale vigilenței, care interzic intervenția în comunicarea nonverbală a oricărei forțe subliminale. Bariera mentală legată de afectivitate Se întâmplă adesea să subestimăm, inconștient sau conștient, ceea ce spune o persoană care ne displace. Ne amintim cu toții că i-am auzit pe cei apropiați
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
asta. Omul nostru era atât de grăbit să intre în relație, încât mesajele inconștiente ale trupului lui exprimau bruschețe. De fapt, graba crea o barieră afectivă între el și interlocutoarele întâlnite seara. Astfel, fără să-și dea seama, le trezea vigilența și crea singur barierele care îl făceau să sufere; el însuși se opunea comunicării. Barierele create în mintea noastră se pot citi pe corp. Dacă ar fi fost mai atent, acest bărbat ar fi observat apariția vigilenței în privirea și
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
seama, le trezea vigilența și crea singur barierele care îl făceau să sufere; el însuși se opunea comunicării. Barierele create în mintea noastră se pot citi pe corp. Dacă ar fi fost mai atent, acest bărbat ar fi observat apariția vigilenței în privirea și în gesturile interlocutoarelor. Atunci ar fi înțeles, negreșit, că dorințele, cu cât sunt mai grăbite artificial, cu atât se îndepărtează de forma pe care am vrea să o aibă. Și-ar fi dat seama și că femeile
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
mai puțin angajați atunci când atingem o persoană cu antebrațele decât când o luăm în brațe. Aceste micromâncărimi („micro” pentru că nu durează decât foarte puțin și nu produc urme vizibile) sunt caracteristice anumitor temeri emoționale. Ele sunt manifestarea fizică a unei vigilențe emoționale și constituie reacțiile la nevoia vagă de a se apăra. Creierul pregătește mușchii pentru reacție. Gesturile care urmează sunt semne clare că s-a ridicat o barieră mentală. Cei mai intuitivi dintre noi percep foarte bine acest lucru, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
se apăra. Creierul pregătește mușchii pentru reacție. Gesturile care urmează sunt semne clare că s-a ridicat o barieră mentală. Cei mai intuitivi dintre noi percep foarte bine acest lucru, chiar dacă nu știu nimic despre comunicarea nonverbală sau despre sinergologie.* Vigilența emoțională poate fi trezită de nenumărate motive, dar graba prea mare declanșează întotdeauna la celălalt reacții de închidere. Giacomo Casanova, pentru care apropierea dintre oameni părea să nu aibă secrete, era perfect conștient de fenomenul barierelor mentale, pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Povestea vieții mele, a scris: „Trebuie să-i dăm întotdeauna femeii dorite senzația că ea este cea care ne-a ales”. A da interlocutorilor senzația că ei sunt cei care ne-au ales înseamnă a reuși să nu le trezim vigilența. De altfel, se știe că niciodată nu ne place mai mult să-i ascultăm pe cei apropiați decât atunci când ne spun ceea ce dorim să auzim. Prin faptul că nu trezesc vigilența care ar putea face să se nască emoția negativă
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
au ales înseamnă a reuși să nu le trezim vigilența. De altfel, se știe că niciodată nu ne place mai mult să-i ascultăm pe cei apropiați decât atunci când ne spun ceea ce dorim să auzim. Prin faptul că nu trezesc vigilența care ar putea face să se nască emoția negativă, ne predispun creierul în favoarea lor. Dar pe acest fenomen se bazează, de asemenea, escrocheria (care însă este o manipulare conștientă). Puterea escrocului constă în faptul că este simpatic, nu? Vă puteți
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
mentală legată de etică Dacă spuneți lucruri pe care interlocutorii le consideră inadmisibile, ei vă răspund că nu „acceptă să se spună așa ceva”. Le-ați mobilizat voința împotriva dumneavoastră. Acesta este al treilea grup de motive care le poate trezi vigilența. Să luăm ca exemplu pe cineva ale cărui afirmații sunt rasiste sau xenofobe. Interlocutorii, scandalizați, își mobilizează resursele intelectuale ca să răspundă la argumentația lui. Astfel, nu mai lasă să treacă nici un mesaj subliminal de seducție. Într-o astfel de situație
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
în anumite situații, o categorie specială de mușchi, mușchii netezi, comandați de sistemul neurovegetativ, au nevoie de un timp de 400 de ori mai mare decât mușchii striați pentru a se relaxa după o perioadă de stres. În starea de vigilență constantă, în anumite etape cruciale ale dezvoltării noastre, unele blocaje, unele înțepeniri ale acestor mușchi - reacționând la forme de agresiune trăite uneori deplin inconștient - au putut duce la apariția unor rigidități pe care trupul le-a păstrat. Nu trebuie niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
ostile producției. În final se arată că acțiunea începută la Suceava, continuată la Pitești și Gherla și extinsă la Târgșor, Târgu Ocna și în coloniile de muncă Peninsula și Poarta Albă, urma să fie extinsă și în alte penitenciare, dacă vigilența organelor de stat nu ar fi descoperit-o. În ceea ce privește activitatea individuală a acuzaților, despre Eugen Țurcanu se spune că s-a încadrat în mișcarea legionară din 1940 și a activat în Frățiile de Cruce (FDC) Câmpulung până în martie 1944, când
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
greșelilor de tipar, care au redevenit, după expresia lui Iorgu Iordan, o adevărată „instituție națională”! Trebuie să recunoaștem că nu am văzut după Revoluție nicio carte care să mai aibă o erată atașată la finalul paginilor, dovadă clară a scăderii vigilenței În corectură. Doar În România literară și În revista 22 am mai văzut mici erate. 4. Rolul calculatorului În corectarea greșelilor de literă Informaticienii au creat programe speciale pentru corectarea greșelilor de tipar. Iată ce se poate citi Într-un
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
fragmentul asupra căruia va putea fi concentrată toată investirea sa” (Freud (1915c/1968). Asemenea copacului ce ascunde pădurea, simptomul condensează, opacizează viața psihică; el împiedică rememorarea (argument discutabil) sau mai bine zis suscită o înlăturare, numită de Laforgue „scotomizare”, această „vigilență deosebită care, prin limitări ale eului, evită situații în care percepția ar trebui să se producă” (Freud, 1926/1968). Modelul nevrozei obsesionale ilustrează însă cel mai bine maniera în care eul se cramponează de contrainvestirile sale. Cortegiul de simptome obsesionale
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de exterminare, sunt scoase din arsenalul vechiturilor, de mult părăsite de lumea civilizată. Cu demagogia, cu bâta în mână și cu veninul pe buze, nu poate clădi nimic temeinic și folositor. Furia înarmărilor și atacurilor, denotă slăbiciunea fascismului și trezește vigilența țării. Ispita puterii mărește îndrăzneala fascismului și-i înarmează brațul. Dar cu cât brațul înarmat se repede mai aprig spre buget și spre libertățile cetățenești, cu atât crește și rezistența. Poporul înțelege ce-i poate aduce cuceritorul venit în fruntea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
fonduri... „care nici când nu vor fi prea mari pentru a servi multiplelor trebuințe ce incumbă unei societăți cu caracter cultural și umanitar, cum este societatea noastră...”, cum foarte lapidar spune d-na Veturia Candrea într-o cuvântare a sa. Vigilența prezidentei nu pierde din vedere nici o ocaziune de a se manifesta, de a organiza conveniri sociale, serbări culturale, unde femeia română se manifestă ca un factor conducător; ceaiuri dansante și baluri, unde reuniunea se îngrijește de distracții plăcute pentru publicul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Comunist Român s-a făcut cu rapiditate și cu mijloace birocratice imediat după preluarea puterii În 1947. În doar câțiva ani, mecanismele Statului au fost parazitate și dublate de un aparat complicat de Partid, În care nicio decizie nu scăpa vigilenței organului său conducător, Comitetul Central. Abordarea pe care o propunem aici pleacă de la o interogare ce ține chiar de această simbioză dintre Partidul și Statul comunist, și anume: care sunt mijloacele prin care Partidul controlează Statul? Ipoteza noastră principală este
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pe un aspirant la posturile diplomatice? Care sunt criteriile după care se face selecția? Ne-o arată tot un document din anul 1950: „Tovarăși cinstiți, verificați, cu conștiința de clasă desvoltată, disciplinați, să nu fie influențabili, cu spirit partinic și vigilență revoluționară, combativi, modești, legați de țară și familie. Să nu aibă rude În țările capitaliste. Să fie căsătoriți, cu o moralitate desăvârșită. Starea sănătății să fie bună. Soțiile să fie tovarășe bune, devotate și legate de regimul nostru”. În afară de aceste
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Pauker constând În sublinierea meritelor și exemplului revoluției bolșevice pentru cea din China și În elogii aduse lui Lenin și Stalin, dar mai ales - fără vreo legătură vizibilă cu subiectul relațiilor chino-sovietice - În condamnarea actelor de sabotaj și apeluri la vigilență. Concurență, colaborare sau suprapunere? Deși este cert că Secția de Relații Externe a CC al PMR a preluat unele dintre competențele Ministerul Afacerilor Externe, ar fi totuși exagerat să credem că i s-a substituit. Dacă Secția de Relații Externe
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]