60,203 matches
-
satului-matcă precum, ulterior, Lucian Blaga, "poetul pătimirii noastre" se solidarizează cu suferința seculară a truditorilor pămîntului într-un chip static, printr-o crispare a deznădejdii ce-și găsește finalitatea în sine. Idealizarea trecutului produce un prezent blocat, interzicînd, de facto, viitorul: "Rătăcitor, cu ochii tulburi,/ Cu trupul istovit de cale,/ Eu cad neputincios, stăpîne,/ în fața strălucirii tale./ în drum mi se desfac prăpăstii,/ Și-n negură se-mbracă zarea,/ Eu în genunchi spre tine caut:/ Părinte, -orînduie-mi cărarea!// în pieptul zbuciumat
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
trece ușoară peste mine./ Ploaia de primăvară./ Visul care nu m-a visat niciodată./ Dar mă caută insistent zmeura de an vară/ Un loc din brădet de unde se vedea sus pe cer/ Insula: desenată ca să dispară!" (Insula copilăriei). După cum imaginea viitorului se încarcă de același expansionism al eului nesătul (lumea sensibilă, înghițită cu lăcomie, e digerată fără-ncetare, asimilată în chip de metafore): "Nu știu dacă și-l va ține sau nu. Un inel de cuvinte./ Melancolia respiră suavă prin el
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
în chip de metafore): "Nu știu dacă și-l va ține sau nu. Un inel de cuvinte./ Melancolia respiră suavă prin el. O garoafă festivă/ Iubirea: succesivele stări de asediu pe hărțile ei!// O cameră albă într-o dimineață din viitor.../ Cînd vechile palate vor fi devastate de iarbă;/ O pereche de cai alergîndu-se; unul alb/ Altul roș!// La capătul drumului o fîntînă; vom face căuș/ Palmele unui înger să bem; și vom fi însetați./ Această viață nouă e legămîntul nostru
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
cu un conținut compozit. (Fac o paranteză pentru că nu pot să nu remarc înmulțirea volumelor cu sumar încropit, indiferent dacă sunt de eseuri și critică literară sau de poezie, proză etc., un fenomen care sper să nu ia amploare în viitor până la cote îngrijorătoare. Să sperăm că este acum o perioadă de așa-zisă așezare și salubrizare, necesară, dar temporară, în care autorii fac curat prin sertare înainte de a-și realiza/publica proiecte mai unitare, închegate, oricum mai elaborate în sensul
Povestirile lui Teodorovici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12825_a_14150]
-
justificată și profitabilă, când cu o insistență exagerată și inutilă. Primele trei capitole - Copilăria și adolescența, Tinerețea, Trudă și glorie - adică jumătate din carte, adoptă acest stil reportericesc, cu pagini descriptive și virtuți de contextualizare. Aflăm numeroase detalii despre părinții viitorului poet, casa părintească și atmosfera copilăriei în Pârscov, un sat pe Valea Buzăului (p. 7-26), despre orașul Buzău și "desprinderea tragică de sat" pentru continuarea studiilor (p. 26-36), despre Bucureștiul în anii 1897-1901, când adolescentul urmează cursurile Liceului "Gheorghe Lazăr
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
Șerban Foarță (pre)lucra poetic materiale retro, de data aceasta - mai mult decât în Erau ziare, evenimente (Brumar, 2000) -, instrumentarul, (pre)textul liric este nu doar științific actual, dar, se pare, unul dintre subiectele de cercetare tot mai amănunțită ale viitorului apropiat. Aliajul argheziano-mandelbrot-ian transcende, astfel, limitele stricte ale istoriografiei poetice, păstrându-se în același timp în câmpul lirismului pur, pixelii și fractalii transformându-se sub pana poetului în bizare peisaje geografice, în frânturi de plante sau în simpatice deși mutante
Ode în metru fractalic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12847_a_14172]
-
care se presupune că ar da în judecată fostul guvern (p. 133). Scapă verificărilor, trece pe la Putna și din nou pe la Mărășești, apoi pe la Tecuci, ca "în romanele de senzație" (p. 142), pentru a ajunge la Iași. (continuare în numărul viitor)
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
călătoriei pe care a întreprins-o în Grecia, din 66 până în 68, el pune în fruntea Romei și a Italiei un libert grec, Helios, când, conform regulii această misiune îi revenea automat prefectului Romei, la acea dată Flavius Sabinus, fratele viitorului împărat Vespasian! Nero a mers atât de departe, încât s-a gândit să schimbe numele Romei în Neropolis, a început construirea unui palat imens, un soi de mastodont megaloman numit Domus aurea ("Casa de aur"), luna aprilie s-a numit
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
într-un vis de groază. Cei mai mulți, aflați în plină maturitate în momentul revoluției, și-au pierdut vechile locuri de muncă. Unii au început să vîndă lucruri din casă (dacă nu chiar casa) pentru a încerca să ofere copiilor șansa unui viitor. Ajunși la maturitate, mulți dintre acești copii au părăsit țara în căutarea unui destin mai bun, abandonîndu-și fără remușcări părinții în singurătate și sărăcie. Pentru nefericiții rămași acasă cu toate iluziile destrămate, debranșarea energiei termice vine aproape de la sine, ca
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
să mă furișez prin întunericul camerei cu gând să ies pe balcon, la aer, dar în clipa aceea, a sunat interfonul și o voce liniștit-jovială mi-a zis: -V-am trezit, domnu' Haralampy, să vă spun că, începând cu anul școlar viitor, acțiunea "Cornul și laptele" se va extinde și la licee sub pseudonimul "Bani pentru liceu"... Vocea semăna oarecum cu a domnului Prim-ministru Adrian Năstase... Și-atunci, ca Saul din Tars pe drumul Damascului când a prefigurat lumii apostolico-misionarice și
Haralampy și "Lacul Lebedelor" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12864_a_14189]
-
Constantin Țoiu ...Mă închid din ce în ce mai mult. Trag obloanele. Melc! Și ce... (șters apăsat)... Toți generalii au avut Alpii lor, Piramidele lor. Dar noi?... O ramură subțire ce se agită la cel mai mic vânt. Idei în care intri pe brânci... Viitorul ?... Noi care ne bazăm mai de grabă pe trecut, care trecut... (șters). (însemnări pe cartonașe albe pe care scrie A.E. d. R. Asociația editurilor din România , angajat fiind - notă de azi aprilie 2004). * Mă prezint în fața directorului A. evreu
1952, 53, nedatate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12852_a_14177]
-
partiturii cred că merită menționat și concertul de la Sala Palatului, sub bagheta lui Lawrence Foster, cu Monte Pederson în rolul principal . Oricum, acest terțet de lucrări informaționale constituie o sumă monumentală de informație crudă, de materie primă, fără de care nici un viitor studiu nu va putea exista. în fiecare lună mai se cuvine să ne oprim o clipă gândul la marele nostru compozitor și pentru că anul viitor se împlinește o jumătate de secol de la trecerea sa în altă dimensiune, prezența sa în
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
luciditatea, ci le potențează. Dl Paleologu nu privește obsedant în urmă, ci în toate direcțiile. în economia intelectuală a eseistului, conservatorismul implică o echivalare cu cîștigurile capitale ale culturii, cu bazele sale imperisabile. De unde rezultă nu o vedere scurtă asupra viitorului, ci una de anvergură. Sînt respinse, în consecință, crispările metodologice, prețiozitatea terminologică ŕ la page, ca niște simptome superficiale ale unui moment pasager. Așijderea e refuzată exagerata atenție de care se bucură teoretizarea ce riscă a obtenebra viul, realul (inclusiv
Glose la Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12851_a_14176]
-
așa. Postmodern este un cuvînt care îi fascinează pe foarte mulți oameni amatori de teoretizare. Prin amatori de teoretizare înțeleg amatori de-a nu fi atenți la real. Și îmi displace această chestiune". S-ar prea putea ca cititorii din viitor să se întoarcă la unele din propozițiile domnului Alexandru Paleologu precum la niște semnale de alarmă justificate ori ca la niște prognoze confirmate.
Glose la Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12851_a_14176]
-
dimineața pe hârtie Întâmpin idealul, îl amestec Îl ating precum o ființă vie, developându-l Vremea se înșiră pe ață, leagă zgomote Pribegesc în mijlocul zilei, mă aplec și salut Cu o încordare a minții Mă apropii de înserare. Astup Mușchiul viitorului în ornamentul de pe cârja În care șchipătez peste pod Iubire feliată Femeia stând în semiîntuneric Pâlpâind ca o umbră, schimbă Priviri zgomotoase, genunchii în barbă Oglinzile ceții de altădată se întorc În prezent, într-o cabană. Mă scol, merg la
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
de jur împrejur Servește ouă la micul dejun Ritm servil pungii legate cu șnur Omuleți aruncați pe pavaj Catifelat zboară cârdul de sturzi Gândul trece prin sită ca un blamaj Rămâne progresul celor surzi Alldahin, alldaher Niciodată obosit, totdeauna stingher Viitorul fluieră în prezent Trâmbițând uneori purtat de curent Dulce uneori, amar mereu Ca un strop de urină foarte greu Niciodată obosit, căutând trecerea Își face făcătorul facerea Face și desface Tot ce-i lipsit de greșeală Uneori tace Măcinat de
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
ajunsese cu viața cam în același punct ca mine: "Cu scurtul număr de douăsprezece luni / Trece anul, iar anii sînt scurți, / Viața durează puțin. / Ce înseamnă doisprezece sau șaizeci în pădurea / Numerelor, și cît de puțin lipsește / Pînă la capătul viitorului !..." Așa a mai trecut un Tîrg...
Tîrgul de Carte Gaudeamus – Noiembrie 2004 by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12264_a_13589]
-
aceleași televiziuni aservite stângii cianurice din România au făcut propagandă deșănțată unei hărți ce prezenta preferințele europenilor în materie de președinți americani. Cu excepția Poloniei, dar și cu o notă de exagerare bolnăvicioasă anti-Bush a Franței, europenii l-au văzut drept viitor chiriaș al Casei Albe pe John Kerry. N-a fost să fie așa: ca să-l citez și completez pe Băsescu, iarna nu-i ca vara, și nici Europa ca America! Personal, am fost sigur că va câștiga Bush în momentul
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
profesională. Iar Denise, fiica cea mică, a evadat dintr-o căsnicie dezastruoasă numai pentru a-și irosi tinerețea și frumusețea într-o aventură cu un bărbat însurat - cel puțin așa crede mama sa. Căutînd cu disperare un punct luminos în viitor, Enid și-a stabilit un țel aproape imposibil de atins: reunirea întregii familii pentru un ultim Crăciun petrecut în casa părintească. Întinzîndu-se din Midwest-ul de la jumătatea secolului trecut pînă pe Wall Street și în Europa răsăriteană de astăzi, Corecții plasează
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
este că cea mai mare parte a rezervelor de nisip și pietriș ale Europei se află în mîinile naționaliștilor baltici, prin comparație cu care Muammar Gadhafi este un Charles de Gaulle. Și nu exagerez decît foarte puțin cînd afirm că viitorul stabilității economice a Consiliului Europei stă în mîinile cîtorva capitaliști curajoși din est, precum dl Misevicius..." Frumusețea Internetului este că Chip putea pune povești cu țesătură oricît de străvezie, fără a-și bate măcar capul să verifice ortografia. Pe Web
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
la Facultate) nu mai e valabilă. Credeam că știi lucrul acesta. Nu mai sunt la Facultate (din anul '71), n-am nici o slujbă, șomez, nu pot publica nimic aici și trăiesc complet retras, ceea ce nu e rău, dimpotrivă. Dar: nu știu ce viitor va avea această ciudată situație! Acum o lună mi-a fost decernat la Paris Premiul Medicis pentru ultimul meu roman, ceea ce a fost o bună satisfacție pentru mine, dar în același timp cauza unor mari necazuri, pentru că eram considerat aici
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
autentice care să asigure un prestigiu european țării; dar, pentru implicarea lor publică este nevoie de o guvernare care să fie în consonanță cu tradiția și interesul național. Discuțiile cu colegii germani m-au convins cât de imperativ este pentru viitorul nostru crearea unui sistem european în care intelectualii din toate domeniile să se regăsească și să contribuie decisiv la reașezarea noastră la standardele țărilor cu adevărat civilizate.
Un sistem eurpoean by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12298_a_13623]
-
Rondo-ului final, nici suplețea părții a doua (Andante con moto). Iorgos Konstantinou a urmat Conservatorul la Budapesta și face acum un doctorat în interpretare la Conservatorul din București, cu profesorul și compozitorul Nicolae Brânduș. Are flacăra și fantezia unui viitor mare solist și se vede că a studiat cu luciditate toate meandrele fluviului beethovenian. N-am asistat la un "spectacol de vară", ci la strălucita desfășurare a unui adevărat pianist. Pe de altă parte, să construiești un teatru în plină
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
să fi vizat o formă sau alta de profit practic. Vina impardonabilă a Sovietelor este, așadar, pentru el, de a fi profanat Idealul, Revoluția cu majusculă și, prin educația ce o fac tinerelor "cadre de comsomoli", de a fi "ucis viitorul". Într-o anumită măsură, el se comportă, cum observa și Suvarin, ca un "anarhist", refuzând "camaraderia impusă" și condamnând explicit înregimentarea în numele unui program strict, rigid, repede dogmatizat, insensibil la aspectele umane, la viața concretă: "Nu din cauza Doctrinei se datoresc
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
de Proză scurtă, publicate în 2004 de Editura Știința-Arc în colecția "Literatura din Basarabia în secolul XX"), dar romancieri de vocație și de anvergură nu are mai mulți de doi sau trei (dacă îl socotim și pe ereticul Paul Goma). Viitorul unei literaturi regionaliste Între cele două extreme (poli sau antipozi) - Paul Goma și Ion Druță - unul cosmopolit și prooccidental, celălalt naționalist și (paradoxal) promoscovit, văd desfășurându-se celelalte avataruri ale romanului basarabean. Constantin Stere e sentimental și memorialistic în Smaragda
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]