2,160 matches
-
puranimastar paramichi Pentru un om ce a trait Yekhe manushestar șo jiivdino Aici de Romă surghiunit; Khote le Romanendar shiudino Dar am uitat a lui numire; Ta" bisterdem lesko anavoro Împodobita însă fire Shukariardo sas-les o ilo Avea acel bătrân vioi, O phuro kodo yagalo, Viețuind el între noi Beshlindoi vo mashkar amende Pe langă Dunăre, spunea Pasha-i Dunărea, phenelas De ale lui nenorociri Peskerendar bibahta Cu mintea să închipuia. Peskia goghiatar ankala"las. Dar alții pentru dans' prindea Thai aver
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
și mai ales sănătoasă și bine îngrijită de cele două femei. - Lasă-l în pace fata tatii, tulă-n ceara mamii lui de zevzec, încercă bătrânul să-și încurajeze nora. O să-i treacă și o să vină să-și vadă zvârluga [ persoană vioaie, iute în mișcări, sprintenă. - DEX) asta de copilă. Ea să fie sănătoasă! Să veniți fata tatii acasă, că am eu ac de cojocul lui, numai să încerce să spună ceva. - Nu, nu, așa ceva nu se va mai întâmpla, oricât ai
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343118_a_344447]
-
o iubea cum nu gândești. Și-au făcut rostul împreună, au făcut o casă. Ca să aibă copilașii ce-i mai bun la masă Au sădit pomi fructiferi, vie, flori frumoase, Au avut cățel în curte și pisică-n casă. Ochi vioi de căprioară, părul negru mătăsos, Fața-i este luminată de un zâmbet radios. Sprintenă și mlădioasă e măicuța mea Pe toți trei mult ne iubește și ne îngrijește. Astăzi Fany a pregătit feluri de bucate Asortate cu bun gust și
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
venit iar toamna? Aceasta-i întrebarea! Din vii se culeg boabe de chihlimbar, coșurile se-ndoaie sub greutatea lor. Frunza de viță, o pun într-un ierbar și licuricii i-așez în calea astrelor. Ciocârlia a părăsit câmpia. Doar greierii vioi mai cântă sub fereastră, imnul verii.Se cheamă: „aleluia”, și-n spatele decorului, rămân sihastră. Deși-mi zvâcnesc călcâile de doruri, iubitule, mă dăruiesc ofrandă, toamnei. Pe ea să o rogi de câteva zboruri în doi. Frunzărind speranțele de pe alei
TABLOU DE TOAMNĂ CU FINAL ÎN DOI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343625_a_344954]
-
2 zile.. Satul e traversat de o șosea gâtuită iar dealuri strâmte țin valea răcoroasă vara și ferită de vânturi foarte puternice.Din când în când o căruță străbate valea spre Mureș și praful se ridică încet în urma atelajului.Apa vioaie cântă în drumul ei spre marea apă antrenând un popor gălăgios de rațe și gâște.Curtea bunicii din partea tatălui e largă și lungă terminată la un capăt cu o șură mare.Bunica are o atitudine marțială,rece.Îmbrăcată în negru
AMELY P 6 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343655_a_344984]
-
era mai bine în comunism? George ROCA: Era mai bine pe naiba! (Scuzați-mi trivialitatea!). Dacă era mai bine, ne reîntorceam de mult la aceea epocă! Desigur că avem și amintiri plăcute, că deh... eram mai tineri, mai sănătoși, mai vioi, mai optimiști și nu gustaserăm prea tare din fructul democrației... deci nu avuseserăm parte de termen de comparație. Fiecare orânduire are și lucruri bune și lucruri rele. De fapt acest subiect este destul de controversat. Prefer să-l abandonăm! Georgeta NEDELCU
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]
-
Sfaturi dai ca o bătrână, ah, uneori îmi amintești: Că în viață... nu tot timpul e furtună; te prefaci, Și îți arde de jucat. Tare-aș vrea să te-nțeleg! Greu mi-ar fi, căci ritmul schimbi, și-i mai vioi; Iar mă faci să îți zâmbesc, că adesea mă întreb: Dacă jalea-aș arunca, și-aș juca-n horă cu ei?... Cum ești mică, mi te-aș crește, lână mine să rămâi: Să te strâng la pieptul meu, și cu
VIOARA, de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377515_a_378844]
-
sufletu-mi e soare, și-o dragoste curată, Iar inima-mi tresaltă la glasul tău iubit. Sub cetina cea verde mă las abandonată Privindu-ți chipul tandru, ce mult mi l-am dorit. În sobă arde focul, iar flacăra-i vioaie Îmbrățișează-n taină al lemnelor trupșor. Doar pentru noi el face, căldură în odaie, Căci vine blânda noapte, cu șoaptele-i de dor. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: LÂNGĂ TINE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2316, Anul VII
LÂNGĂ TINE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377641_a_378970]
-
de la ele des, ori se făcea nevăzut când erau mănați spre biserică, drept care sfinția-sa îl "pârli",insemnandu-l la conduită cu vorbele: "tadelnswerth wegen Versaumniss der Exor-ten", adică, măi pe românește: "ticălos, fuge de la predică". Încolo, Eminescu era foarte vioi și chiar vorbareț dar pe data ce profesorul îi făcea vreo observație, se potolea numaidecât, păstrând cea mai adâncă tăcere .Un zâmbet statornic în colțul gurii, care dispărea numai când nu stia lecția, îi câștigase simpatiile colegilor, ceea ce nu înlătura
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
bucurie divină în priviri, o lumină strălucitoare pe față, cu tăcere pe buze, având o comunicare lăuntrica, de la suflet la suflet. Unii dintre ei depășiseră vârstă de 100 de ani, aproape că uitaseră să mai țină evidență anilor, dar erau vioi că și porumbeii. Erau bărbați și femei. Fiecare avea bordeiul lui pustnicesc. Printre cei mai tineri, se numără și maica Teodora (Elisabeta). O femeie trecută de 35 de ani, frumoasa, curajoasă, cu părul lung, șatena, înaltă, voinica, cu umerii lați
NOI SUNTEM NEBUNI PENTRU HRISTOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378860_a_380189]
-
să te bucuri când le vezi în pădure. Să fie lumea cât mai frumoasă, să vină copiii cu drag s-o vadă ! Căpriorul dispăru în desiș. Dar ceva foșni printre tufe. A, nu fusese decât o pasăre, un sturz. Pasăre vioaie, pestriță, se topi și ea repede în tufăriș. Mai încolo, copilul se aplecă și luă în mână ceva de jos. - Ce e asta, bunica ? - E un melc. Vezi ce căsuță are pe spate? Când se sperie, se ascunde în cochilie
CU BUNICA LA FRAGI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379963_a_381292]
-
lipsește nimic ca să fim fericiți. Am învățat amândoi din experiența anterioară, comunicăm foarte bine, suntem compatibili în dragoste și ne respectăm. Asta-i rețeta fericirii noastre. E cea mai bună și avem toate ingredientele necesare", concluziona Amalia în timp ce se deplasa vioaie și plină de bucurie spre stația de metrou din apropiere. Zăpada căzută zilele trecute era geruită bine și temperaturile erau cu câteva grade bune sub zero. Ea nu simțea frigul. Căldura din suflet invada puternic trupul peste care numai cu
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
dus acasă, căci sosise ora prânzului. Fiind zi de duminică, după amiaza, cei doi bunici ajutați de copii au dedicat-o împodobirii bradului de Crăciun. Pe seară, începuse să sufle iarăși un vânt rece și se lăsase gerul. Focul trosnea vioi în soba mare din teracotă, în timp ce ei cinau vorbind cu aprindere despre mult așteptata sosire a părinților din străinătate și își croiau planuri pentru întâmpinarea zilelor de sărbători, care băteau la ușă. VA URMA Referință Bibliografică: Jocul fulgilor de nea
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
deloc, ce să postez în astă seară... (Ăsta-i impasul zilnic care mă... omoară !) așa că... Mă tot gândesc să facem un „comment” amândoi, (Să fie-o noapte albă când e lună plină!) Vei fi TU „versul” cu „pas metric” și vioi, Iar EU voi ține „ritmul” până se lumină ! Și dacă, în final, „rima” va fi... domoală, Vom merge cu „poemul” nostru (iar) la școală! deci... Te provoc, PRIETENE de vers, Să scriem ce nu s-a mai scris!... Să ne
PRIETENUL LA NEVOIE SE CUNOAȘTE! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381851_a_383180]
-
pirpirel A pornit cu râvnă mare Ca să se-nscrie și el. Dar nu bine a-nceput Lupta cea duhovnicească Că în cale i-a apărut O dihanie drăcească. „Ce să fac? Să dau-napoi?” Se-ntreba nedumerit. Dar deodată un glas vioi La ureche i-a șoptit. „Dragul meu, scrie-n Scripturi: «Mâna pe plug cine pune - ia aminte - Nu se cuvine-a da-n lături, brazda o ține înainte!»” Căci Acel ce l-a chemat I-a promis dându-i de
DESTAINUIRILRE UNUI DUHOVNIC (POEME) de PRODROMOS BELE IEROSCHIMONAH în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381959_a_383288]
-
Emoții, nervozitate. Când îi văzu numele, în sfârșit, simți cerul căzându-i pe umeri. Mira privea avizierul de la liceu. Era sigură că intrase. După succesul de la probele eliminatorii, nici nu se putea întâmpla altfel. Străbătuse drumul pe jos, cu inima vioaie. Asfaltul fierbinte îi încinsese tălpile prin sandale. Gura i se uscase de sete. Îmbrăcase o rochie albastră. Preferata ei. Nici nu știa cum a ajuns așa repede la liceu. Probabil gândurile îi ghidaseră pașii mecanic. Nu se întâlnise cu nimeni
EȘECURI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381988_a_383317]
-
gulașul” și cântam cam așa (parodie după Maria Ranteș, muzica Ciprian Porumbescu): UNU MAI GULĂȘERESC (Aurel Lucian Chira, 1 mai 2009) Râde iarăși primăvara, Râde de bătrâni ca noi. C-am urcat cu oale-n spate, Am urcat cu pași vioi. Moși și babe au pornit, În poiană s-au oprit, Și ei azi sărbătoresc, Unu Mai gulășeresc. Tralala......... Ce gulaș noi vom mânca ! Florile ne înconjoară, Cu parfumul minunat. Frunzele ne dau răcoare, Spatele ni s-a-ndreptat. Zboară fluturi de pripas
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
gulașul” și cântam cam așa (parodie după Maria Ranteș, muzica Ciprian Porumbescu):UNU MAI GULĂȘERESC(Aurel Lucian Chira, 1 mai 2009)Râde iarăși primăvara,Râde de bătrâni ca noi.C-am urcat cu oale-n spate,Am urcat cu pași vioi.Moși și babe au pornit,În poiană s-au oprit,Și ei azi sărbătoresc,Unu Mai gulășeresc.Tralala......... Ce gulaș noi vom mânca ! Florile ne înconjoară, Cu parfumul minunat.Frunzele ne dau răcoare,Spatele ni s-a-ndreptat.Zboară fluturi de pripas
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
manifestă și o înclinație spre implicare, responsabilitate și autoritate. Anastasia, fire foarte deschisă, afectoasă și voluntară, creează situații mereu imprevizibile pe care are inițiativa de a le soluționa independent, cu hotărâre, de parcă nimic nu e imposibil. De aceea, prezența ei vioaie și antrenantă face din fiecare întâmplare o mică scenetă cu final imprevizibil, iar modul personal în care răstălmăcește unele informații naște înțelesuri pline de haz. Titlurile sub care se derulează întâmplările, intriga neașteptată și deznodământul, de-adreptul surprinzătoare, cu concluzii ferme
CĂRŢILE COPILĂRIEI: TITINA NICA ŢENE -„ÎNTÂMPLĂRI HAZLII CU O NEPOŢICĂ, POVESTITE DE O BUNICĂ” de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381260_a_382589]
-
lungi și stufoase de culoare roșcată, la fel ca sprâncenele, o zbughi afară. Era îmbrăcat într-un pulovăr vechi și scămoșat de atâta purtat și o pereche de pantaloni pe măsură. Să fi avut vreo zece ani, deși după privirea vioaie și șmecheră, îi dădeai mai mult, iar după trupul pipernicit, mai puțin. - Unde fugi, mă Ionică? Vino-ncoa, că te-oi răci și-apoi oi vede` ce curele ți-oi da! Parcă n-ai ave` alte încălțări, taman teneșii ăia
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
departe de lume și toropeli înșelătoare în insula mea cu palmieri cu nopți răcoroase, si cântec de greieri. Mi- e teamă să te iau cu mine chiar și pe tine. Se lasă noaptea peste pleoapele obosite dar se deschid altele, vioaie, tivite cu gânduri aduse de val de mare... Referință Bibliografica: INSULA / Dania Badea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2022, Anul VI, 14 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dania Badea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
INSULA de DANIA BADEA în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380843_a_382172]
-
mari le așezam pe jar la copt, împreună cu știuleții de porumb alături de ouăle care erau deja ascunse în spuza fierbinte. Din când în când mai exploda câte un ou însă masa era pe cinste. După ce ne ghiftuiam bine, câțiva mai vioi dădeam o raită pe la pădure de unde aduceam ceva fructe pe post de desert și bine înțeles, aduceam înapoi vesela pe care o spălam la fântână iar la întoarcere era plină cu apa cristalină și bună la gust cum nu cred
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
-n Infern!) C-un coregraf, pentru Eden, Un Lucian. Vârstnici voinici, doi câte doi, La început cu pași greoi, Încet, încet ies din țâțâni, Că nici n-ai zice că-s bătrâni... Dau din picioare și din mâini, În pas vioi. “Doi pași la stânga-ncetișor, Și alți doi pași la dreapta lor”, Apoi ´nainte și ´napoi, Se-nvârte singur, și-amândoi. Unii au pasul prea vioi... E treaba lor. “Sunt greu bătrânii de pornit, Dar dup-aceea, greu de-oprit”. Chiar
DANS PARADISIAC de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380990_a_382319]
-
nici n-ai zice că-s bătrâni... Dau din picioare și din mâini, În pas vioi. “Doi pași la stânga-ncetișor, Și alți doi pași la dreapta lor”, Apoi ´nainte și ´napoi, Se-nvârte singur, și-amândoi. Unii au pasul prea vioi... E treaba lor. “Sunt greu bătrânii de pornit, Dar dup-aceea, greu de-oprit”. Chiar cei ce n-au talent la dans, Nu cad atunci când fac balans, Doamnele nu-i lasă-n suspans, C-ar fi cumplit. Mâna la spate
DANS PARADISIAC de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380990_a_382319]
-
în neștire Seva ce se numeste Cuvânt. În el îmi tot pun gânduri de bine Chiar de mai sufăr și- adesea, plâng. Curcubeul se arcuiește senin după ploaie Peste întreaga fire, pește caldul pământ. Bucuria din ochi strânsă din raza vioaie Mi se răsfrânge pe chip, stropi azurii picurând. Astăzi conjug verbe "dicendi" cu bucuria Trăirii ce- i vie și- o simt triumfând În pescărușii planând deasupra- ne pe țărmul iubirii, Unde azi- mâine, spre marea cea mare, ajung. La Joie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]