2,276 matches
-
acoperiți cu o blană groasă de promoroacă, și să împingi ușa grea, care ceda cu un icnet scurt foarte viu. Iar acolo, în încăpere, puteai să stai o clipă fără să aprinzi lampa, privind ferestruica joasă inundată lent de amurgul violet, ascultând cum șuieră la geam rafalele ninsorii. Cu spatele rezemat de soba încălzită, Charlotte simțea cum îi pătrunde încet căldura sub palton. Își lipea mâinile înghețate de piatra călduță și soba era parcă inima uriașă a acelei izbe vechi. Iar
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a simțit irealitatea absolută a acelei plimbări atât de simple, totuși, a scos din buzunar un petec de hârtie și a recitit a suta oară vestea morții, înscrisă cu litere cețoase, și numele soțului ei, scris de mână cu cerneală violetă. Cineva o striga deja la celălalt capăt al coridorului. Urma să sosească un nou convoi de răniți. „Samovare!” Așa îi numea uneori, în conversațiile lor nocturne, tatăl meu și cu prietenii lui, pe soldații fără mâini și fără picioare, trunchiurile
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de la distanța inexplicabilă pe care o luasem în ajun drept un fel de iluzie optică datorată tensiunii mele nervoase. Ghiceam parcă amețitoarea dezrădăcinare pe care trebuia să o simtă adesea Charlotte: o dezrădăcinare aproape cosmică. Ea era acolo, sub cerul violet, și părea complet singură pe planeta asta, în iarba liliachie, sub primele stele. Iar Franța ei, tinerețea ei erau mai îndepărtate decât luna aceea palidă - lăsate într-o altă galaxie, sub un alt cer... Și-a ridicat chipul. Ochii ei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cărui reflex carnal se dezvăluie într-un șir de reminiscențe, de mirosuri, de lumini. Râul s-a umflat înainte ca vijelia să ajungă la locul unde eram noi. Ne-am dezmeticit auzind curentul clipocind deja la rădăcinile sălciilor. Cerul devenea violet, negru. Stepa, vâlvoi, încremenea în șocante peisaje livide. Un miros înțepător, acru, ne-a pătruns o dată cu prospețimea primelor răpăieli. Iar Charlotte, împăturind ștergarul pe care prânzisem, își termina expunerea: - Dar la sfârșit, în ultimul vers, există un adevărat paradox al
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a bâiguit câteva cuvinte despre vreme, ca și cum s-ar fi scuzat pentru primirea pe care ne-o făcuse mai înainte. Stăteam singuri în sală. Vântul care intra pe geam mirosea a frunziș ud. Pe cer se etajau nori gri și violeți, luminați de soarele în asfințit. Din când în când, pe asfaltul ud scrâșneau roțile unei mașini. Fiecare gură de vin dădea sunetelor și culorilor acelora o nouă densitate: greutatea răcoroasă a copacilor, geamurile strălucitoare spălate de ploaie, roșul lozincilor de pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mulți pentru a-i ucide pe toți, dar atâta vreme cât se mișca mai repede decât puteau ei sesiza nu era îngrijorat de soarta bătăliei. Știa ce vedeau ceilalți: un ghem de umbre din care ieșea când și când câte o sclipire violetă. Și mai erau desigur și vibrațiile subsonice ale lamei care semănau o teroare profundă, suverană. În mai puțin de trei secunde ajunsese lângă tun și ucisese servanții. Nu avea însă cum să manevreze un obiect atât de greu la viteza
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pe loc. Coșurile uzinelor scoteau uriașe panașuri cafenii, cu vîrful luat de vînt. Se auzea vuietul turnătoriilor, laolaltă cu sunetul limpede al clopotelor de la bisericile ce se înălțau prin ceață. Copacii goi de pe bulevarde apăreau printre case ca niște mărăcini violeți, iar acoperișurile, lucind de ploaie, sclipeau mai tare sau mai slab, după cum erau cartierele mai sus sau mai jos. Uneori, suflarea vîntului ducea norii spre coasta Sainte-Catherine, ca niște valuri plutitoare care se spărgeau, tăcute, de-un mal abrupt 315
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de simț, ci este prezentă pe ansamblul acestuia ; o caracteristică a corpurilor subtile, nouă în raport cu corpul grosier. Revenind la culoare, trebuie să arătăm că alți autori îi atribuie acestui corp − fiind vorba de subiectivismul percepției − violetul cenușiu . Culoarea albastră sau violetă denotă (v. §II.5 ) faptul că acel corp eteric este alcătuit dintr’o “materie” mai reducătoare din punct de vedere “chimic” și, în același timp mai spiritualizată. Fiind tot o latură a planului fizic, ce se poate raporta la fiecare
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
care dă multe informații asupra sistemului biologic emitent, poate fi interpretată însă 166 ca o reflectare a stării redox în care se află sistemul; pe scurt, cu cât lumina are o lungime de undă mai scurtă, adică plasată spre extremitatea violetă a spectrului solar, sistemul biologic emitent este mai reducător și invers, lumina cu lungime de undă mare (deplasată spre roșu) este emisă de un sistem biologic oxidant . În rezumat: Mai mult, strările fiziologice și chiar psihice sunt reflectate în modificări
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
vegetal, vom arăta că la o sămânță clarvăzătorul percepe o aură liliachiu-violetă, care trece spre periferie la albastru . Planta însă, emite o aură albastru verzuie, cu periferia roșu-galbenă. Caracterul reducător tipic regnului vegetal este deci mai important/exacerbat la sămânță (violet) decât la plantă (albastru). O stare psihică este reflectată de asemenea în modul descris . Astfel, un om aflat în punctul culminant al unei dorințe emite o aură portocalie, chiar roșie cu periferia albastru roșcată , adică manifestă un caracter oxidant, tipic
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
mai reducătoare decât animalul, respectiv mai oxidant decât planta. Ca și constituienți ai mediului terestru, adică entități care se încarnează în planul fizic, apare ca firesc ca un caracter relativ neutru (mineralul albastru) să se dividă într’unul reducător (planta violetă) și unul oxidant (animalul roșu). De altfel, metabolismele plantei și animalului sunt complementare (v. nota 22). Dorința senzuală este percepută de clarvăzător ca o aură roșuînchisă, un gând riguros, calculat, al unui logician ca o aură galbenă, iar un gând
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
curcubeului, Issac Newton, a dovedit mai întâi că lumina albă este alcătuită din fascicule colorate și apoi că fiecare culoare reprezintă un izvor deosebit de radiații. Știința de astăzi așează aceste radiații cam între 400 milimicroni lungime de undă pentru culoarea violetă și 800 milimicroni pentru roșu. De aici, se și vede de ce roșul este cea mai iritantă culoare, deoarece are și cea mai mare putere de radiație. Dar cazul în care vedem toate culorile deodată este, firește, foarte rar. In cele
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
ale spectrului. Sensibilitatea maximă este pentru cele trei așa-numite culori originare, primare sau fundamentale: roșu, galben, albastru. Orice om cu vedere normală dispune de opt senzații extreme de culori care corespund celor opt culori fundamentale: roșu, galben, albastru, portocaliu, violet, verde, alb, negru. (Leonardo Da Vinci cunoștea deja existența celor opt culori spectrale: galben, roșu, albastru, oranje, violet, verde. In afară de cele două culori non-spectrale alb și negru, există cele șase culori spectrale: galben, albastru, roșu, oranje, violet, verde. Resimțim
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
fi activate între 0 (zero) și 100 (una sută)% se naște o infinitate de senzații de culori diferite. Orice om cu vedere normală dispune de 8 senzații externe de culori care coresund celor 8 culori fundamentale: roșu, galben, albastru, portocaliu, violet, verde, alb, negru. In afară de cele 2 culori non-spectrale ALB ȘI NEGRU există cele 6 culori spectrale: GALBEN, ALBASTRU, ORANJE, VIOLET, VERDE. Resimțim culoarea doar atunci când culorile fundamentale sunt activate în moduri diferite; când sunt activate în mod egal nu
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
vedere normală dispune de 8 senzații externe de culori care coresund celor 8 culori fundamentale: roșu, galben, albastru, portocaliu, violet, verde, alb, negru. In afară de cele 2 culori non-spectrale ALB ȘI NEGRU există cele 6 culori spectrale: GALBEN, ALBASTRU, ORANJE, VIOLET, VERDE. Resimțim culoarea doar atunci când culorile fundamentale sunt activate în moduri diferite; când sunt activate în mod egal nu mai percepe culoarea. De teoria culorilor s-au ocupat toți marii pictori, aducăndu-și aportul lor. Spre exemplu, valorile expresive pe care
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
trecut, a fost Van Gogh. Astfel, în arta sa complexă și spontană a reprezentat lumina prin culoare, a compus subliniind ritmurile firești, debarasându-se complet de greutate și imobilitate. In lucrările sale folosește culoare pentru a exprima sentimente, gânduri. Câmpurile violete și galben verde, soarele alb înconjurat de o aureolă galbenă exprimă calmul, pacea adâncă, pe când '' Cafeneaua de noapte" exprimă prin roșu și verde puternice pasiuni omenești. In dezvoltarea teoriei culorilor precum și a practicii artistice au mai contribuit la începutul veacului
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
tonul amestecul nuanței cu negrul sau alb. Chevreul obținuse astfel 1386 de nuanțe deosebite. a) Spectrul e compus din cele trei culori primare sau fundamentale din care se pot obține, teoretic, toate celelalte sunt: pentru culorile lumină-roșu, verde și albastru violet, iar pentru culorile pigmentare roșu, galben și albastru. (Planșa nr.5). b) Din amestecul culorilor primare pigmentare, două câte două, se nasc trei culori binari sau secundare: portocaliul, verdele și violetul. c) Dacă amestecăm, două câte două, culorile pigmentare, primare
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
etc... e) In cercul cromatic, cu 12 culori pure, se pot citi și culorile complementare ce sunt așezate exact diametral opuse. Perechile complementare primare sunt albastru cu portocaliu, roșu cu verde și gălbui cu violet; iar cele complementare binare: albastru violet cu galben-portocaliu, roșu-violet cu galben verzui și roșu-portocaliu cu albastru-verzui. Culorile aflate în așa numitul contrast complementar se intensifică și se exaltă una pe alta până la un mare grad de luminozitate, când sunt alăturate. Două lumini colorate complementare amestecate dau
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Pentru a ne face o imagine clară, putem să decupăm dintr-o bucată de hârtie gri 4 pătrățele de mărimi egale și să le așezăm fiecare pe câte o bucată de hârtie mai mare de culoare galbenă, neagră, verde și violet. Pe fiecare griul apare de altă culoare ca intensitate și nuanță. (Planșa nr.21) Prin contrastul lor particular culorile saturate, strălucitoare, se difereanțiază între ele datorită faptului că unele sunt închise, altele deschise, iar altele intermediare ca valoare și de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
intrarea în clasa I, recunosc cu ușurință aceste culori. Aceste 6 culori se împart în: a) Culori fundamentale sau primare: roșu, galben și albastru. Ele nu se pot obține amestecând alte culori. b) Culori secundare complementare sau binare: portocaliu, verde,violet. Amestecate între ele dau culoarea gri, se neutralizează Elevii vor constata cu multă satisfacție că prin fuzionarea petelor de culoare, pe care le cunosc deja, obțin pe planșa lor alte culori. Dirijați de învățător, ei vor obține prin amestecul culorilor
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
și precisă. Contrastul culorilor în sine nu se rezumă doar la combinațiile celor trei culori primare, dar, el pierde însă din puterea expresiei, cu cât culorile ce se alătură sunt mai depărtate de primele trei. Contrastul dintre portocaliu, verde și violet culori binare, deși mai mic decât cel dintre culorile primare este mai puternic decât cel dintre culorile terțiare: violet roșcat; violet-albăstrui; verde-albăstrui; verde gălbui; portocaliu-roșcat și portocaliu-gălbui. (Planșa nr.23) Puterea contrastului scade, cu cât culorile folosite se îndepărtează de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
căldură pe care ne-o dau culorile din gama: galben, galben-portocaliu, portocaliu, roșu-portocaliu, roșu și violet-roșcat. Aceste culori ne amintesc de foc, de zilele însorite, de întinderile de grâu aurite. Dimpotrivă, culorile reci, cele din gama verde, galben-verzui, albastru, albastrulverzui, violet, albastru-violaceu, ne dau senzația de frig, de rece, amintindu-ne de răcoarea pădurii, nopților reci, zilelor ploioase, etc... Cea mai caldă culoare este oranjul, pentru că este rezultatul amestecului a două culori calde (roșu + galben) iar cea mai rece albastrul, pentru că
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
frig, de rece, amintindu-ne de răcoarea pădurii, nopților reci, zilelor ploioase, etc... Cea mai caldă culoare este oranjul, pentru că este rezultatul amestecului a două culori calde (roșu + galben) iar cea mai rece albastrul, pentru că celelalte culori reci = verde și violet se obțin fiecare din două culori opuse termodinamice: verde din albastru + galben, violet, din roșu + albastru. In practica artistică există posibilitatea fiecărei culori de a fi încălzită sau de a fi răcită: a) prin amestec fizic dacă în amestecul respectiv
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Cea mai caldă culoare este oranjul, pentru că este rezultatul amestecului a două culori calde (roșu + galben) iar cea mai rece albastrul, pentru că celelalte culori reci = verde și violet se obțin fiecare din două culori opuse termodinamice: verde din albastru + galben, violet, din roșu + albastru. In practica artistică există posibilitatea fiecărei culori de a fi încălzită sau de a fi răcită: a) prin amestec fizic dacă în amestecul respectiv domină cantitativ o culoare rece sau dimpotrivă o culoare caldă; b) prin juxtapunere
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
ochii diverselor vietăți marine percep această lumină și se văd unele pe altele cu totul altfel decât le văd oamenii. În lumina artificială, reciful văzut de aproape este o lume diferită. În fața ochilor îți apar nuanțe de albastru deschis, verde, violet și galben. Roșul nu mai este vizibil, lungimile sale de undă, mai mari, sunt absorbite de moleculele de apă și de resturi. Pigmenții roșii ai animalelor marine pot funcționa ca gri sau negru la adâncime; de ce mai au ele pigment
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]