20,296 matches
-
cei cu pelerina confundabilă prin care nu trece ploaia au surîs cînd întunericul se lăsa pe versanții de piatră au schimbat direcția strigătului sunt prea multe locuri de unde n-ar trebui să revii cu instrumentele distruse în brațe aș putea visa acolo unde se mai aud utilajele noului regim auzim numele care va fi înghițit de ocean așa cum vrea o asociație a scriitorilor tineri delfinii vor fi dresați de alții din cuvinte n-a mai rămas decît pontonul spre care ne
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/12534_a_13859]
-
pun în palmă vorbe de țărână: - aproape zeii sunt de noi privește cum coace pânea vieții o bătrână la șaptezeci de verste peste creștet. în cuibul ei ca pe pământ se poartă dezgroapă rădăcini aprinde focul îndeamnă vita-n jug visând norocul cu pânea din secara morții moartă (stihia mea). O, Mamă, vin cu boabe într-un ulcior golit de-nțelepciune după credință sunt amare roabe căderea tânguind-o în genune prin vârf de suliți alte-s albine lucrând în noi
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
ale beciurilor, femeile care cărau apa cu găleata... mă fascina totul, fiece lucru, fiece ființă... mi se părea tulburătoare orice mișcare...orice fiță inconștientă de șold...mă îndrăgosteam de necunoscute aplecate adînc peste straturi proaspete de ceapă verde... de motănăraia visînd în neștire , într-un abandon total, într-o lățire definitivă-n praful cărămizilor macerate de vreme, mă obsedau pietrele rătăcite, numerele portițelor scîrțîitoare, desprinse pe jumătate din balamale, bălăbănindu-se-n aerul alb al după amiezelor infinite... mă devora un
Afară să se topească întunericul... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12673_a_13998]
-
aș fi fost neadevărat. Ca o mătreață e carnea Și ar trebui să o scutur, să cadă unde o vrea, Iar eu dacă mai sunt rămân o viziune Și deodată îmi apar mie însumi. Apoi sunt mersul celui ce a visat. Vine gemând la mine dimineața Și în locul brațelor are tentacule, Mă ia în ele, mă suge și mă leagănă. Ce vreme de plâns cu sughițuri. Chiar de primul ceas al zorilor îmbătat Arunc de pe spinare gândul vieții Așa cum mi-a
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
și boala rămân îndărăt, Idealizate, numai gând, himere. Așa începe vidul, șchiopătând, Dar plin de memorie. Dinainte-mi viața se reașează De-a îndărătelea și altfel aș vrea să o trăiesc. Chiar dacă orice cuvânt s-a făcut nimic. Alunec, deci visez, mai am picioare, Mâinile cine știe unde au plecat. Ochii se pregătesc în spațiu să doboare Puținul de viață încă lor nedat. Vai, să nu uit, sunt fericit Că din lumina lămpii Ies poemele și frumusețea ta Cu viața în care au
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
Emil Brumaru Dragă Dimov, , Firul de iarbă îl devoră Apoi se duce și se ouă, După amiaza, pe la două, Cînd noi dormim cu burta-n sus Visînd afacerea Dreyfus ! 2 - IV - 1968 Emil P. S. Orice s-ar întîmpla, nu cred că-i elegant să-i răspunzi lui Marian Popa (văd că te amenință cu o beșteleală săptămîna asta ). Dimov nu trebuie să amuze galeria ci, dacă are
Găina este ierbivoră by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12371_a_13696]
-
a corespondențelor secrete și armonioase dintre senzații, care declanșează, în manieră proustiană, mecanismele memoriei involuntare ("O, vechi și dragi bucătării de vară,/ Simt iar în gură gust suav de-amiază/ Și în tristețea care mă-nconjoară/ Din nou copilăria mea visează"). Universul copilăriei are savori robuste și, în același timp, rafinate, într-un ceremonial gastronomic, într-o orgie de arome, culori și forme apetisante și într-o adevărată vehemență a senzorialității. Efectul liric irezistibil reiese, însă, din asocierea sugestivă a elementelor
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
particule încă aprinse pe aripa ta pot pluti liniștită în rimele mele în ritmul știut de pasăre toamna încărunțită în casa din ape redându-mă somnului verde Penitență Și tu Magnolia te acoperi cu aur asemeni templului pe care îl visez uneori penitență la poalele tale fac nevăzuți pelerini o lume în care lumina îngheață sfielnică trecerea orelor necunoscută mie cuprinderea ta tema ta muzicală vag punct de sprijin tăcerea cât să pot îndura preaplinul zilei de vară latura-i întunecată
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/12793_a_14118]
-
turna elixirul încrederii, c-o pipetă exactă, în inimă. Pagini strălucite, tămăduitoare, care mă fac să-mi ridic, uneori, fruntea și să-mi spun, orice s-ar întîmpla, poate că voi fi un an doi, poet. . Cît de mult am visat. Ce mult m-am urît și m-am iubit pentru asta. * M-a cuprins deodată frica: oare nu cumva Dulapul meu nu a ajuns la dumneavoastră? Am trimis extrem de puține cărți, cred că zece. Singur Mugur mi-a confirmat primirea
A fi poet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12792_a_14117]
-
un om chiar un anumit om orice ar face și gândi cum ar putea concura piatra poate prin curiozitate frică debordantă uimire și vis incandescent" făclie nebună în plină amiază ce nebun în plină amiază ochii mei sutiene funebre luminează visează ziduri lungi lungi lungi acel ceva teribil ce nu e realitate pentru că e mai mult decât realitatea ce nu e vis ci trezire învăluind lucid ochii mei sutiene funebre verzi verzi de primăvară ce sâni de fecioară stâncoși noaptea preaplini
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/12829_a_14154]
-
de porumb în noaptea de cinematograf ca gura de pește pe uscat o ușă plângea se închidea și se deschidea și somnul e frica de a fi Dumnezeu la o privire mai din adânc în fond sunt liber să-mi visez trezia arhiplin de câmpii unde îți vine să alergi să te joci să dansezi să cânți dar de fapt sunt sclavul unicei arme ce o posed împotriva haosului a fi cuminte a nu răni a nu provoca suferință de câmpiile
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/12829_a_14154]
-
de sfîrșit se sfîrșea. Și tot ce era de-nceput începea. Pînă la masa mea, unde Duhul Sfînt doar pentru mine dansa... ieri am vorbit despre poezie mai mult decît de obicei, mai mult chiar decît la vremea îndepărtată cînd visam că într-o bună zi mi se va îngădui să-i sărut picioarele. noaptea, apoi, am visat cel mai frumos poem care ar fi putut fi scris vreodată. m-am trezit, m-am dus la icoană și i l-am
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
Sfînt doar pentru mine dansa... ieri am vorbit despre poezie mai mult decît de obicei, mai mult chiar decît la vremea îndepărtată cînd visam că într-o bună zi mi se va îngădui să-i sărut picioarele. noaptea, apoi, am visat cel mai frumos poem care ar fi putut fi scris vreodată. m-am trezit, m-am dus la icoană și i l-am spus în șoaptă. cînd m-am trezit nu mai țineam minte decît că visasem cel mai frumos
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
noaptea, apoi, am visat cel mai frumos poem care ar fi putut fi scris vreodată. m-am trezit, m-am dus la icoană și i l-am spus în șoaptă. cînd m-am trezit nu mai țineam minte decît că visasem cel mai frumos poem care ar fi putut fi scris vreodată. în seara aceleiași zile, a doua, m-am dus la icoană să-mi spun rugăciunea - o uitasem însă și pe aceasta. am stat așa, în tăcere, privindu-l în
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
astfel iubindu-se ori măsurându-și blând singurătatea. Pe vremuri greul era dus în saci, o cobiliță ca un jug ținea pe umeri balanța, pârghia în echilibru grumazul, carnea roză și cicatricea deselor cărăușii. Crește din ea sideful și sângele visează planul înclinat pe care urcă și coboară prăpastia, un sunet, brațele împrejmuind spinarea și sânii, cleștele lui Dumnezeu. Spiritul se odihnește în asemenea clipe Spiritul se odihnește în asemenea clipe, totul devine frunziș, un verde în care nu se surpă
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
n-ar mai avea rost să vrei să știi câți dintre intelectualii cu un prag al sensibilității și inteligenței de o anume valoare ar fi, potențial, disponibili acestei ciudate cumulări și înfruntări ale tuturor bolilor spiritului... Până la urmă, așa cum ai visat dintotdeauna, ai devenit, iată, Scribul, fără să mai știi dacă ar fi putut fi și altfel, chiar când toate încercările de a te ascunde și a te rătăci și a te apăra de această patetică, poate și fericită (rareori) ruinare
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
am dormit bine. S-a întins pe pat demnă și am văzut că mătușa Zizi nu mai era în mătușa Zizi. Nu știu de ce insistă să povestesc asta.ș...ț "Eu, zice mireasa, nu mai dorm de mult. Dar de visat visez." Poți să iei... știi ce?" zice verișoara Pulheria. "Valeriană. Pentru..." și-și pune palmele împreunate sub un obraz: "...insomnie. Nani-nani." " Ia stai așa! Nu dormi normal da' visezi. Cum așa, tu, copilă?" "Uite-așa. Vezi panglica asta albastră și
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
dormit bine. S-a întins pe pat demnă și am văzut că mătușa Zizi nu mai era în mătușa Zizi. Nu știu de ce insistă să povestesc asta.ș...ț "Eu, zice mireasa, nu mai dorm de mult. Dar de visat visez." Poți să iei... știi ce?" zice verișoara Pulheria. "Valeriană. Pentru..." și-și pune palmele împreunate sub un obraz: "...insomnie. Nani-nani." " Ia stai așa! Nu dormi normal da' visezi. Cum așa, tu, copilă?" "Uite-așa. Vezi panglica asta albastră și lucioasă
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
ț "Eu, zice mireasa, nu mai dorm de mult. Dar de visat visez." Poți să iei... știi ce?" zice verișoara Pulheria. "Valeriană. Pentru..." și-și pune palmele împreunate sub un obraz: "...insomnie. Nani-nani." " Ia stai așa! Nu dormi normal da' visezi. Cum așa, tu, copilă?" "Uite-așa. Vezi panglica asta albastră și lucioasă? Mă țin de ea, închid ochii și ea mă duce în viset." "în ce?" "în viset. Așa-i zic eu visului în care nu dormi." " Asta cum o
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
Uite-așa. Vezi panglica asta albastră și lucioasă? Mă țin de ea, închid ochii și ea mă duce în viset." "în ce?" "în viset. Așa-i zic eu visului în care nu dormi." " Asta cum o mai fi? Auzi! Să visezi normal, da' să nu dormi. Ba nu. Să nu mai dormi normal, da' să visezi. Tot aia e! N-am mai auzit așa ceva! Da, da' tu ești normal..." "Șșșt!" zice mătușa Zizi. "Lăsați-o să spună." Și mireasa spune: "Visatul
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
ea mă duce în viset." "în ce?" "în viset. Așa-i zic eu visului în care nu dormi." " Asta cum o mai fi? Auzi! Să visezi normal, da' să nu dormi. Ba nu. Să nu mai dormi normal, da' să visezi. Tot aia e! N-am mai auzit așa ceva! Da, da' tu ești normal..." "Șșșt!" zice mătușa Zizi. "Lăsați-o să spună." Și mireasa spune: "Visatul e atunci cînd un capăt al panglicii albastre îl țin eu" și arată cu degetul
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
mine și pe miel o să ne cunune o preoteasă. Preoteasa asta e prietena mea. Am văzut cununia noastră în vis încă înainte să-l întîlnesc pe miel și s-o cunosc pe preoteasă. Eu eram în dreapta, mielul în stînga, așa cum visam și preoteasa prietenă deasupra noastră. Eram identici toți trei în întîlnirea asta. Adevărul e că în vis nu se vedea că binecuvîntătorul e o femeie. Și nici eu nu se vedea că sînt femeie, și nici mirele că e bărbat
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
apară o rouă ubicuă, nemaipomenit de rotundă și fragedă pe brusturii vechilor prejudecăți verbale. Vroisem să folosesc cuvintele “mele”, numai cele ale mele. N-am putut, nici nu am început măcar, oprindu-mă desigur, dinainte, “incapacitatea” de-a o face. Visam, trîntit în șezlong, după amiaza, cu ochii în lumina zidului de cărămidă de la cîțiva metri de mine, ca la o femeie la poezia mea finală! * Și iar îmi amintesc. Întotdeauna începeam o poezie, mecanismul îmi era declanșat ca prain farmec
O rugă sfîșietoare a cuvintelor către Cuvînt! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12976_a_14301]
-
pare pasionant, iar activitatea intelectuală de la Lisabona rămăne mereu pe planul al doilea. }ara unde nimerise din întămplare începe totuși să-l intereseze, citește tot mai mult în limba portugheză, scrie cartea despre Salazar; același avănt lusofil ăl face să viseze o "viață a lui Camőes ", unde să spună tot ce crede "despre Ocean, colonii, India, stil manuelin, Goa, poezie lirică, destin. " (27 septembrie 1941); pentru moment sănt doar visuri, deoarece documentarea necesară volumului despre Salazar ăi ocupă tot timpul. Concomitent
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
de ore de somn și o oră de comerț afectuos între sufletul meu și sufletul dumneavoastră. Nu mint. Am atîta nevoie de liniște, de pierdere a conștiinței tristeții în somn. Dar un somn adînc, nestrivit de vise imposibile. Azi-noapte am visat sticle pline cu apă care, deși fără dop, stînd culcate pe o masă, nu curgeau! Asta-mi provoca o frică nesfîrșită. Apoi scaune ce, luate de spătar pentru a fi mutate, și-l lungeau în sus ca și cum ar fi fost
Mi-e sufletul strivit. Să nu vă supărați pe mine by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13134_a_14459]