2,846 matches
-
Apoi, la o zvâcnire fermă a arcușului, bărbătească, vioara îi răspundea ca o iubită în extaz, cu sunete săltărețe, incitante, făcând femeile să tresalte, răscolite de dorințe. Când femeile dădeau capul pe spate, cu ochii întredeschiși, pierduți în hățișuri de visări, Călin ataca melodia „pe vale, țațo, pe vale/ c-a făcut fasolea floare/of...” Dacă vreuna îi zâmbea cu subînțeles în acel moment, atunci se înțelegea cu ea din priviri, acele priviri prelungi, cu ochii strălucind de dorințe. Și Călin
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
mulți dușmani decât prieteni, printre condeierii zilei. Poemele sunt modelate după propriile principii de viață. Se poate spune că ele sunt oglinda lui sufletească. Și dincolo de toate acele mijloace artistice, descoperim o ființă caldă, sensibilă, aplecată spre meditație și spre visare, spre contemplarea acelor adevăruri și rosturi ale ființei. Cărțile lui Marin Bunget pot fi întrebuințate drept vitamine sufletești, balsamuri de pus pe inimă, întăritoare în lupta existențială, aducătoare de liniște și lumină. Dar au și acea doză de înțelepciune necesară
CEZARINA ADAMESCU-ILUSTRUL ANONIM ŞI VERSURILE LUI TĂMĂDUITOARE. UN ORFEVRIER AL CUVINTELOR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/marin_bunget_1472045059.html [Corola-blog/BlogPost/371524_a_372853]
-
Acasa > Versuri > Visare > MAGNOLIA Autor: Coca Ecaterina Soare Publicat în: Ediția nr. 2330 din 18 mai 2017 Toate Articolele Autorului Într-o prea mohorâtă zi de martie Tremura, înflorind, o superbà magnolie, De teamă că ar putea fi atinsă De-o privire lacomă
MAGNOLIA de COCA ECATERINA SOARE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/coca_ecaterina_soare_1495136134.html [Corola-blog/BlogPost/371788_a_373117]
-
profunzimea creației : „Peste alese umbre-n noapte / Nici îngerul nu mai clipește.” Și putem cita de oriunde, pentru că versurile par a se naște în timp ce le citim. „ Din înfloriți copacii verii/ ce au rămas străini și goi / te prinde-n chingile visării / lumina umbrelor din noi. // Se trec culori din roua florii / ce cântu-și pierd în depărtare / se pierd și razele fierbinți, / se-afundă-n marea de uitare.” Am citat fără să trunchiez, ca să se vadă că aici nu construim flori din hârtie și
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1493281177.html [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
Iubirii. De aici valoarea poemelor de dragoste ale poetului adjudean. Cele patru tablouri de toamnă sunt edificatoare, din care nu mă pot abține să nu citez: " Din înfloriți copacii verii/ ce au rămas străini și goi/ te prinde-n chingile visării/ lumina umbrelor din noi.// Se trec culori din roua florii/ ce cântu-și pierd în depărtare/ se pierd și razele fierbinți,/ se-afundă-n marea de uitare.” (Tablou de toamnă 1). De fapt, în toate Tablou(rile) de toamnă sunt versuri superbe care
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1493281177.html [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
nu au valoare, cu toată strălucirea de tinichea a metaforelor. Mă declar încântat de restul poeziilor, în care sunt zugrăvite atâtea fațete ale Iubirii, în special acele fermecate jocuri ale sale, cu gingașe alintări. Foșnetele serii,/ peste vârfurile/ încremenite în visare" (Ploaie caldă). În poezia Zbor, inefabilul plutește spre infinitul Iubirii. În poezia Somn curg alinturile, ca florile de salcâm pierdute-n visare. La fel și poeziile Răsărit și Rai se dovedesc a fi adevărate bijuterii diafane de lumină și iubire
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1493281177.html [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
ale Iubirii, în special acele fermecate jocuri ale sale, cu gingașe alintări. Foșnetele serii,/ peste vârfurile/ încremenite în visare" (Ploaie caldă). În poezia Zbor, inefabilul plutește spre infinitul Iubirii. În poezia Somn curg alinturile, ca florile de salcâm pierdute-n visare. La fel și poeziile Răsărit și Rai se dovedesc a fi adevărate bijuterii diafane de lumină și iubire. În poezia Tu, sentimentul iubirii topește sufletele partenerilor în creuzetul existenței, iar în poezia Nisip, același sentiment din miezul de vară al
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1493281177.html [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
Sufletul se umple, iremediabil, de frumusețe. Plăcerea cu care se citește acest volum se datorează și modului în care autorul folosește diverse combinații poetice. Canoanele clasicizante: "Din înfloriți copacii verii / ce au rămas străini și goi / te prinde-n chingile visării / lumina umbrelor din noi. // Se trec culori din roua florii / ce cântu-și pierd în depărtare / se pierd și razele fierbinți, / se-afundă-n marea de uitare." (Tablou de toamnă 1), se află într-o continuă alternanță cu un modernism al formelor, care
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1493281177.html [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
florilor de magnolii, iriși, crizanteme, liliac, brândușe, maci este și ea prezentă într-un mare număr de poezii și de tablouri. Georgeta Popescu le-a transmis personajelor sale propria plăcere de a visa și a medita în fața tainelor Universului: “Meditație”, “Visare”, “Introspecție”, “Visând la malul mării”, “Pe gânduri” etc. Un sentiment religios sincer și emoționant, credința în dreapta judecată și dreapta mântuire aduc o notă de sacralitate, înnobilând deopotrivă ființa și Universul prezentat. Dr. ing. Daniela Marcu e evocat anii petrecuți împreună cu
GEORGETA POPESCU: LANSAREA CĂRŢII ŞI VERNISAJUL EXPOZIŢIEI „OPREŞTE-TE!” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1463427770.html [Corola-blog/BlogPost/381005_a_382334]
-
în lumina-nserării Timidă nu știu din ce motiv, Curând poate o să mă dai uitării Și totuși mi-ar părea splendid. Dar nu uita că undeva O inimă bate pentru tine Cuprinsă de un dor, de ceva Sau poate de visări senine. Fălticeni August 1964 Referință Bibliografică: Doar pentru tine / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 278, Anul I, 05 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DOAR PENTRU TINE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Doar_pentru_tine.html [Corola-blog/BlogPost/355692_a_357021]
-
obiectul și modul meditației sale. Eul discursiv se individualizează ca stare, iar nu ca situare. Spectacolul minții producătoare capătă vizibilitate în a face experiența unei realități onirice. Starea fundamentală, cea care asigură generarea textuală și efectul liric, este starea de visare. Regimul sub care se mobilizează visul și în care se desfășoară gândirea producătoare este acela al unei „visări în cunoaștere” („Șoapte”). Pornind dintr-o trăire și creând o trăire, poezia ne aduce la experiența estetică a visului care ne vizează
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
capătă vizibilitate în a face experiența unei realități onirice. Starea fundamentală, cea care asigură generarea textuală și efectul liric, este starea de visare. Regimul sub care se mobilizează visul și în care se desfășoară gândirea producătoare este acela al unei „visări în cunoaștere” („Șoapte”). Pornind dintr-o trăire și creând o trăire, poezia ne aduce la experiența estetică a visului care ne vizează, la visul care ne mișcă, la visul care are efect, adică la forța visului. Reveria poetică, arată G.
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
de stare. În „Tendință”, visul este văzut ca „Imagine cu linii fabuloase/a ceva odată vizualizat/o stare după care să te iei”. În „Exteriorizare” se vorbește despre „starea casnică”, iar în „În salon” se reține: „Am stare de avocat”. Visarea se configurează atât ca o stare fundamentală a spiritului, cât și ca o formă a sensibilității. Modul în care apare ea în text este prin imagini: „imagine cu linii” („Tendință”), „ca într-o imagine” („Șoapte”, p. 38). Starea de reverie
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
Poezia însă este un fenomen de limbaj. Prin urmare, ca reverie estetică, poezia apare drept o experiență a limbajului (exterior) ce face loc în discurs unei trăiri visătoare. Prima dificultate a reveriei poetice o reprezintă punerea în limbaj. De aceea, visarea și limbajul trebuie comensurate: „Între vis și limbaj/nu va exista vreo nepotrivire./ Alternativa la opoziția realitate limbaj/Va fi visul” („Tendință”). Problema nu vine din volatilitatea stării de visare, ci din perversitatea limbajului. „Limbajul, spunea L. Wittgenstein (în „Tractatus
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
a reveriei poetice o reprezintă punerea în limbaj. De aceea, visarea și limbajul trebuie comensurate: „Între vis și limbaj/nu va exista vreo nepotrivire./ Alternativa la opoziția realitate limbaj/Va fi visul” („Tendință”). Problema nu vine din volatilitatea stării de visare, ci din perversitatea limbajului. „Limbajul, spunea L. Wittgenstein (în „Tractatus logico-philosophicus”, Humanitas, 1991, p. 54), deghizează gândirea”. Mai mult, după cum reținea R. Steiner („După Babel”, Univers, 1983), „limbajul uman mai mult ascunde decât revelă” (p. 278), „imprecizia fundamentală a limbii
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
poate doar scrie. El se poate doar pune în cuvinte. În acest mod ajunge să ia forma cuvintelor, devenind astfel poezie (externă): „Un vis despre care se scrie/are însăși forma cuvintelor./ Unele opere ambigui/exprimă farmecul și lumea de sub visare,/dar și cadrele lumii din care provine visătorul” („Despre vis”). Fenomenul visării, lumea de suflet de sub reverie și dimensiunile ei („dimensiuni de vis” în „Constrâns la amurguri”), precum și contextul din care se abstrage visătorul, toate acestea se păstrează în discursul
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
mod ajunge să ia forma cuvintelor, devenind astfel poezie (externă): „Un vis despre care se scrie/are însăși forma cuvintelor./ Unele opere ambigui/exprimă farmecul și lumea de sub visare,/dar și cadrele lumii din care provine visătorul” („Despre vis”). Fenomenul visării, lumea de suflet de sub reverie și dimensiunile ei („dimensiuni de vis” în „Constrâns la amurguri”), precum și contextul din care se abstrage visătorul, toate acestea se păstrează în discursul liric. Dincolo de a fi farmec și încântare, visarea este „în cunoaștere”, fiind
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
visătorul” („Despre vis”). Fenomenul visării, lumea de suflet de sub reverie și dimensiunile ei („dimensiuni de vis” în „Constrâns la amurguri”), precum și contextul din care se abstrage visătorul, toate acestea se păstrează în discursul liric. Dincolo de a fi farmec și încântare, visarea este „în cunoaștere”, fiind, totodată, o stare de cunoaștere. În plus, în poezie orice sentiment este o cunoaștere confuză (vezi „Șoapte”). Intrând în poezie, lumea viselor îmbogățește lumea realității: „Lumina viselor îmbogățește, într-un fel misterios, lucrurile” („Înspre gândurile lui
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
Într-o iubire/orice discurs trebuie să indice,/după înțelegere,/obiectul trăirii,/ca în formulele este vorba despre” („Legi fantastice”, p. 74). Prin discursul liric reveria inițială, odată înțeleasă, se proiectează într-o altă reverie: visul produce vis; starea de visare generează o visare a stării de reverie. Odată constituit drept mecanism de visare, discursul liric stă la baza unui comportament estetic care extrage reveria din lucruri, din natură, din cosmos. Ca atare reveria poetică are două surse: una internă (reveria
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
orice discurs trebuie să indice,/după înțelegere,/obiectul trăirii,/ca în formulele este vorba despre” („Legi fantastice”, p. 74). Prin discursul liric reveria inițială, odată înțeleasă, se proiectează într-o altă reverie: visul produce vis; starea de visare generează o visare a stării de reverie. Odată constituit drept mecanism de visare, discursul liric stă la baza unui comportament estetic care extrage reveria din lucruri, din natură, din cosmos. Ca atare reveria poetică are două surse: una internă (reveria sentimentelor ce pornesc
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
în formulele este vorba despre” („Legi fantastice”, p. 74). Prin discursul liric reveria inițială, odată înțeleasă, se proiectează într-o altă reverie: visul produce vis; starea de visare generează o visare a stării de reverie. Odată constituit drept mecanism de visare, discursul liric stă la baza unui comportament estetic care extrage reveria din lucruri, din natură, din cosmos. Ca atare reveria poetică are două surse: una internă (reveria sentimentelor ce pornesc din interior) și o alta externă (reveria indusă de caracterele
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
la reverie și șoaptele („Șoapte”), mângâierile („În căutarea mângâierii tardive”), neliniștea („Constrâns la amurguri”; „Extreme albe”), melancoliile („Vârstă”) și timpul („Formă de concesie”; „Înspre gândurile lui Dumnezeu”). Visul își trage, deci, puterea și din natură. Zăpada, de exemplu, îmbie la visare: „De pe sanie,/scrutam dealurile cu privire mândră/de mare domnitor/ domnitor al tăcerii” („Zăpadă și vis”). În „Cuvântul înainte” (pp. 5-7), Dan Cristea (poate cel mai mare critic de poezie român al momentului, în orice caz cel mai sensibil și
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
observă și în cărțile anterioare („Biblioteca într-o alocuțiune”, 1995; „Altceva de cunoscut”, 1998; „Departe de ocean”, 2000; „Fugă în scris”, 2001). Pe de altă parte, ceea ce Dan Cristea interpretează drept parafrazări după Lucrețius, Ovidiu și Caesar, noi înțelegem drept visări alături de spiritele creatoare și refaceri în sine ale reveriilor acestora. În esență, întâlnim aici o similitudine cu ceea ce făcea Heidegger cu Parmenide și Heraclit. Heidegger îi traducea pe cei doi, aducându-i interpretativ către propria filosofie: textele celor doi erau
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
doi, aducându-i interpretativ către propria filosofie: textele celor doi erau mai mult temă de filosofare decât țintă de traducere. La Dan Ionescu, reveria poetică a spiritului creator menționează și utilizează texte din Lucretius, Ovidiu și Caesar ca sursă de visare și, poate, în al doilea rând ca țintă de parafrazare. Pe aceeași linie situăm și reveriile alături de Cervantes. În ce privește apariția lui Pan, Venus ori Ares, observație de minuțiozitate a criticului, noi o explicăm drept resuscitare în reveria estetică a unor
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
Acasa > Versuri > Visare > GÂND DE PRIMĂVARĂ Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1502 din 10 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Era pe când livezile încătușate tânjeau să-și scrie promisiunile-n petale, cerșindu-i iernii cu suspine-nlăcrimate să-și vadă mai degrabă
GÂND DE PRIMĂVARĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1423539317.html [Corola-blog/BlogPost/382328_a_383657]