34,049 matches
-
academic de-a elogia pe un înaintaș, mă văd silit să mă prezint cu unul de-afară, cu strămoșul meu și al unora dintre d-voastră, într’un sens mai larg strămoșul tuturor: țăranul român... Mă simt destul de jenat că viu în fața d-voastră să laud tocmai pe cel mai umil Român, și-mi dau seama că fapta aceasta nu e prea abilă. Când vorbești despre un om mare sau despre reprezentantul unei clase puternice, ai certitudinea că orice vei spune
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
e așa în general, de ce n’ar fi și pentru țăranul român, a cărui dragoste de pământ e mai mare și mai naturală decât a altora? Căci pentru țăranul nostru pământul nu e un obiect de exploatare, ci o ființă vie, față de care nutrește un sentiment straniu de adorație și de teamă. El se simte zămislit și născut din acest pământ ca o plantă fermecată care nu se poate stârpi în vecii vecilor. De aceea pământul e însuși rostul lui de-
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
înmulțesc cei ce nu scapă o ocazie fără a ne ponegri începuturile și trecutul, ca să ne poată apoi contesta pământul, să nu mi se ia nici mie în nume de rău stăruința. Mă obligă de altfel însuși țăranul român, argumentul viu și cel mai puternic al autohtoniei noastre ... O caracteristică tot atât de importantă a unui neam, ca și comunitatea de sânge, este limba. La noi și aceasta e opera țăranului. Limba românească e o limbă țărănească. Farmecul și expresivitatea specifică le-a
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
ariviste, întâlnești niște amărîte așezări cu înfățișarea aproape neolitică — satele și cătunele românești. Contrastul acesta e mai elocvent decât volume întregi de istorie. Între sat și oraș a fost și mai persistă pretutindeni un antagonism, la noi însă parcă mai viu și mai accentuat. Pentrucă orașele noastre nu sunt expresia specificului național. Un oraș german sau francez reprezintă chintesența națională respectivă ca și satul, ba chiar în mai mare măsură. Orașul nostru, înființat și desvoltat, în multe cazuri, din alte necesități
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
din 09 martie 2017 Toate Articolele Autorului foaie verde trup de soare pe ceas timpul îl tot doare pentru că pe seama lui oamenii dau focului câmpuri de tristeți preapline gânduri iuți și nopți haine iar pe gândul lor cel bun deși viu ei îl văd scrum și nu știu cum se tot face că de-un veac și-o zi încoace tot în grija timpului lăsăm cerul cerului. Referință Bibliografică: Cântec vechi / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2260, Anul VII, 09
CÂNTEC VECHI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1489049711.html [Corola-blog/BlogPost/376593_a_377922]
-
Noica și nenumărați alții au făcut din celula de închisoare amfiteatru academic, transformând detenția care trebuia să secătuiască spiritul și să usuce mintea, într-un fertil timp al îmbogățirii culturale și spirituale. Această atmosferă a efervescenței culturale și religioase este viu redată în mărturisirile lui Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii, însuși titlul scrierii sale fiind ilustrativ pentru ceea ce a însemnat în viața lui Steinhardt închisoarea. Botezul său care a avut loc într-o sordidă celulă din închisoarea Jilava, relatat și de
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
a trăit fericirea unei rugăciuni făcute în suferință, când ciomegele gardienilor curgeau pe trupul istovit fără însă ca acesta să le simtă. Salvat de rugăciune și de dangătul clopotelor ce a pătruns prin pereții celulei în care era zidit de viu, Nicolae Cojocaru, un ofițer român ce cunoscuse rigorile Vorkutei siberiene, de data aceasta aflat în închisoarea Gherla, simte că reînvie și capătă puterea de a rezista alungând din cuget gândul ademenitor al sinuciderii la care îl invitau zilnic torționarii. „Doamne
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
închisoarea Mislea, când micuța Zoe, nou născută, acolo în închisoare dă semne de boală și deținutele se decid să o boteze: „Până la un an, Zoe a trăit printre noi, fiind după Sanda a doua deținută fără condamnare. Era jucăria noastră vie, trecea din brațe-n brațe, era o dulceață de fetiță. La un moment dat a început să slăbească, să nu aibă poftă de mâncare, ne-am speriat și am hotărât să o botezăm. În taină, soeur Marguerite a botezat-o
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
cârdului, iar mama-lebădă domina ariergarda. Cei cinci pui, mărișori, însă tot cu penele colorate în maro spre gri, se avântau în urma tatălui pe luciul lacului. Părinții aveau un colorit de un alb imaculat, cu chenare negre la cap și ciocurile viu colorate în roșu. Au parcurs într-o plutire maiestuoasă întreaga întindere de apă din fața noastră și au dispărut, treptat, din unghiul nostru de vedere. Unde trăiesc ele, aici pe baltă? se auzi glasul Mirunei. Nu pleacă toamna, cum se obișnuiește
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423849293.html [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
a credincioșilor la realizarea binelui comun în viața de aici. Mai mult decât atât, filosoful francez Pierre Manent arată faptul că Biserica are dreptul de a controla tot ceea ce ține de această lume. Ea trebuie să vegheze cu cea mai vie atenție ca toți cei care conduc să nu ordone celor supuși să comită fapte care le-ar putea pune în pericol mântuirea. Dacă în logica guverna mentalității contemporane omul este un simplu element statistic, Biserica ne reamintește în permanență că
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT – BISERICĂ, ÎN ROMÂNIA, ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, CONTEMPORAN, PRECUM ŞI ÎN CONTEXTUL REVIZUIRII CONSTITUŢIEI... de STELIAN GOMB by http://confluente.ro/Cateva_puncte_de_vedere_cu_pr_stelian_gombos_1370257898.html [Corola-blog/BlogPost/346230_a_347559]
-
les collections de journaux et periodiques (hormis l'annee en cours, qui est consultable " la mediathèque Jean Falala) ainsi qu'une vaste collection de romans policiers (près de 30 000 titres). Adică un fel de casă de cultură atractivă, funcțională, vie, cum existau și la noi în RO pentru poporul truditor înainte, sub bolșevicii care încă mai ezitau să distrugă complet cuceririle democratice intelectuale, facilitățile create de monarhie pentru Luminarea Poporului ieșit dintr-o lungă robie, deznaționalizantă mai ales în Ardeal
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346434802.html [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
a Casei Naționale din Suceava. Fotografie din păcate nedatată, așa că, până când în documentele aflate la Arhivele Naționale Suceava nu va fi identificată o mențiune concretă, consemnăm începerea lucrărilor de construcție...la începutul veacului XX. „Și-n temelia ei e suflet viu zidit: sufletul cel viu al credinței în izbândirea neamului românesc!” Revista “Făt-Frumos” (nr. 3-4, mai-iunie 1932) semnalează “Inaugurarea Casei Naționale din Suceava” la data de 8 mai 1932, în Duminica Tomii, subliniind “stăruința și iscusința președintelui Societății „Casa Națională”, dr.
RECVIEM PENTRU CASA NAŢIONALĂ DIN SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Recviem_pentru_casa_nationala_din_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349566_a_350895]
-
Suceava. Fotografie din păcate nedatată, așa că, până când în documentele aflate la Arhivele Naționale Suceava nu va fi identificată o mențiune concretă, consemnăm începerea lucrărilor de construcție...la începutul veacului XX. „Și-n temelia ei e suflet viu zidit: sufletul cel viu al credinței în izbândirea neamului românesc!” Revista “Făt-Frumos” (nr. 3-4, mai-iunie 1932) semnalează “Inaugurarea Casei Naționale din Suceava” la data de 8 mai 1932, în Duminica Tomii, subliniind “stăruința și iscusința președintelui Societății „Casa Națională”, dr. Eusebie Popovici (primar al
RECVIEM PENTRU CASA NAŢIONALĂ DIN SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Recviem_pentru_casa_nationala_din_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349566_a_350895]
-
diacon Sornițchi”. Festivitate la care Eusebie Popovici a spus că „această Casă Națională, începută cu suflet românesc în vreme de răstriște și robie, e temeinic și trainic zidită, fiindcă și-n temelia ei - ca-n povestea Meșterului Manole - e suflet viu zidit: sufletul cel viu al credinței în izbândirea neamului românesc!”. A găzduit colecțiile muzeului sucevean până în anul 1968 Imobilul din zona centrală a orașului a căpătat diverse destinații după cel de-al doilea război mondial, dar a găzduit colecțiile muzeului
RECVIEM PENTRU CASA NAŢIONALĂ DIN SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Recviem_pentru_casa_nationala_din_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349566_a_350895]
-
care Eusebie Popovici a spus că „această Casă Națională, începută cu suflet românesc în vreme de răstriște și robie, e temeinic și trainic zidită, fiindcă și-n temelia ei - ca-n povestea Meșterului Manole - e suflet viu zidit: sufletul cel viu al credinței în izbândirea neamului românesc!”. A găzduit colecțiile muzeului sucevean până în anul 1968 Imobilul din zona centrală a orașului a căpătat diverse destinații după cel de-al doilea război mondial, dar a găzduit colecțiile muzeului sucevean până în anul 1968
RECVIEM PENTRU CASA NAŢIONALĂ DIN SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Recviem_pentru_casa_nationala_din_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349566_a_350895]
-
funcționează și astăzi, clădire construită în anii 1902-1903 ca sediu al Căpităniei Districtuale. Sistematizarea zonei centrale a Sucevei din anii ’70 a dus la demolarea Casei Naționale. Clădirea „temeinic și trainic zidită” având în temelie, așa cum spunea Eusebie Popovici, „sufletul viu al credinței în izbândirea neamului românesc” a dispărut din peisajul urban al Sucevei. ***** Atunci când a fost demolată, nu s-a făcut nici o consemnare. În ceață au rămas și data punerii pietrei de temelie și cea a dispariției clădirii. Să-i
RECVIEM PENTRU CASA NAŢIONALĂ DIN SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Recviem_pentru_casa_nationala_din_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349566_a_350895]
-
În fond, omul putea mânca liniștit semințele plantelor, fructele pomilor, ouăle uitate în cuib, să bea chiar și laptele ce oricum trebuia consumat a fel de fel de animale. De ce a hotărât să le mânânce și viața, să mânânce și viul, nu știu dacă poate cineva să explice logic. Imediat ce a trecut la etapa de vânător și pescar, omul, și a marcat primul pas al destinului său în spațiul și timpul nou ocupat. Total greșit, s- a spus că; așa a
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1446884880.html [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
îi accepta la un loc în sistemele lui, nimic nu pierea și nimeni nu se gândea să profite unul de altul, așa cum i a dat prin cap omului mai târziu. La un moment dat omul a început să râvenească la viul din viața semenilor săi, animale ,păsări, pești, gâze și ce nu îți mai trece prin cap că poate mânca și ucide. Ajunsese la un moment dat să se mănânce și pe el insuși. Ucigând celălalte viețuitoare spre a le mânca
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1446884880.html [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
ce nu îți mai trece prin cap că poate mânca și ucide. Ajunsese la un moment dat să se mănânce și pe el insuși. Ucigând celălalte viețuitoare spre a le mânca el începe practic să își mănânce propiul destin., destinul viului pe planeta Pământ . Prinzând peștele ce se plimba linștit prin apele lui, ucigândul, îi oprește de fapt lunecarea cu care el străbătea timpul ce îi se acordase în ape. Ucigând pasărea îi taie practic zborul din aripi cu care o
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1446884880.html [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
de ape ce puteau arde și mișca cu arderea lor orice nu se mișcase până atunci decât în mintea omului pornit să-și caute propia moarte. Propia lui sursă de energie, zice el azi. Aiurea, energia este în toate formele viului, până și noroiul are forma lui specifică de energie.Dacă îi dai un pic de apă și o gură de soare îți creează o plantă care la rândul ei, dă energie pozitivă până și celor care o privesc pozitiv. Energia
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1446884880.html [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
ale planetei aceste mase de oameni au crescut așa de mult încât au început să pună în pericol nu numai forma lor de susținere materială ci în mod sigur și echilibrul planetar. Oameni buni, planeta Pământ este un organism universal VIU ! Ea simte orice mișcare ce are loc la scara universală, galactică, planetară sau în propia ei formă și compoziție existențială. Cum ați putut să ignorați acest simplu sentiment ? Vă reamintesc; energia declanșată de Impulsul Inițial, constituie , încă, forța care menține
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1446884880.html [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
taie copacul și îl bagă pe foc, deși avea atâtea crengi uscate pe jos, sapă hăuri imense în mantaua pământului lăsându i goluri imense în sufletul lui plutitor, îi topește piatra și o aruncă în ceruri, în tot ce e viu, îi oprește cursul firesc al apelor lui curgătoare tăindu-le drumul cu piedici în calea firescului, ia piatra din locul pe care îl primise și o așează în mormane de închisori ce ajung până la ceruri, oprește brutal locul stabilit al
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1446884880.html [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
poate și curenții de aer, curenții marini și ne trimite , să tinem minte, ploi atipice, inundații catastrofale, alunecări de teren, cutremure peste scările inventate de oameni. Mâine, poimâine își schimbă și circulația sarcinilor electrice transportate de vântul solar la nivelul viului...., și să te ții atunci ...., ce veselie va fi în spțiul nostru cosmic pe care omul și a pus amprenta lui....., inteligentă. Și pentru ce toate acestea ? În numele Evoluției ,sau pentru că omul s-a crezut FIUL lui DUMNEZEU ? Nici eu
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1446884880.html [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
2277 din 26 martie 2017. În zări de fericiri depline, Un glas, te cheamă ne-ncetat, Să te întorci din nou acasă, La Domnul, care te-a creat! Să lași în urmă orice grijuri, Orice necazuri și dureri! Că Dumnezeu e viu, și poate Să-ți ia păcate și poveri! L-a dat pe Fiul, pentru tine, Crucificat, ...pe-un vârf de deal! Iar sângele ce-a curs pe cruce, S-a transformat în flori și-n har. Deschide-ți inima și
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
nu judecător! Citește mai mult În zări de fericiri depline,Un glas, te cheamă ne-ncetat,Să te întorci din nou acasă,La Domnul, care te-a creat!Să lași în urmă orice grijuri,Orice necazuri și dureri! Că Dumnezeu e viu, și poateSă-ți ia păcate și poveri! L-a dat pe Fiul, pentru tine,Crucificat, ...pe-un vârf de deal! Iar sângele ce-a curs pe cruce,S-a transformat în flori și-n har.Deschide-ți inima și gândul
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]