1,128 matches
-
mă gândeam la greieri... Boierii izbucnesc în râs și Ștefan le ține isonul. Râdem noi râdem... Când îți asculta firmanul cu porunca "Strălucirii sale", o să vi se pună gălușca. Logofete! Firmanul Înaltei Porți! Cetește! Tăutu desfășoară pergamentul cu peceți: Marele Vizir tună și fulgeră: "Pe dată să fie înturnate comorile hrăpite și tinerii din Caffa cetluiți la Moldova! Că de nu, mânia Sublimului Padișah crunt se va abate asupra țării, că..." "Comori?" îl întrerupe Ștefan. Care comori?! Niște pietricele acolo, niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
socotelile mele, pe lângă altele... -De-i așa, am tăcut, murmură Vlaicu. "Neînțelese sunt cărările Domnului". Întocmai, boier Vlaicule, întocmai... Ștefan tace. Tac și boierii. Logofete, de unde, de ne unde, să cumpărăm un pașă, o cadână, vreun eunuc, o iscoadă apropiată Marelui Vizir, să ciulească urechile ce gânduri negre se urzesc la Înalta Poartă despre Moldova. "Un domn informat a câștigat jumătate din bătălie." Cu ce să-l cumpărăm? mormăie Juga, dar Ștefan se face a nu auzi. Și eu, de vreau să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Una-n plus... zâmbește el batjocoritor, face o plecăciune, salută cu palma la frunte, la buze, la inimă: "Salamalec Strălucire! Athletul Creștinătății ți se închină!" Dacă altfel nu se poate... Numai domn să nu fii... Plătim haraci padișahului, plocoane Marelui Vizir, peșcheșuri pașalelor, bacșișuri dregătorilor, ciubuc slugilor și odoare cadânelor favorite. Și de-ar fi numai aiasta... 12 Pumnal sau otravă în țintirim Dacă... dacă se scoală din coșciug vreun strigoi și-mi rânjește cu hârca descarnată, de-mi îngheață sângele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nebuniei cu numele iubire, simt ca o lovitură care mă transformă ca sub bagheta unui magician: totul se transformă în omul care iubește (nu în cel iubit!). De câte ori am citit povestea sultanului îndrăgostit nebunește de un băiat superb, fiu de vizir? Ei bine, sultanul avea putere asupra supușilor săi și își închipuia că și asupra iubirii. Într-o bună zi, cel iubit de sultan vede o fată de care se îndrăgostește fulgerător. Imediat, îndrăgostitul (chiar și el avea putere: era iubitul
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
putere asupra supușilor săi și își închipuia că și asupra iubirii. Într-o bună zi, cel iubit de sultan vede o fată de care se îndrăgostește fulgerător. Imediat, îndrăgostitul (chiar și el avea putere: era iubitul sultanului și fiu de vizir!) o are pe acea fată în patul în care numai sultanul avea fericirea să se găsească. Și cum se întâmplă și în povești, sultanul beat îi surprinde pe cei doi, este doborât de durere, dar mai ales de o furie
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
imediat ca iubitul să fie pus în țeapă și să i se scoată pielea de pe el ca pe o cămașă murdară. Servitorii și călăul sultanului, cei care trebuiau să execute ordinul stăpânului lor, sunt zguduiți de atâta cruzime. Tatăl băiatului, vizirul, vine la ei spunând că sultanul va regreta amar această decizie plină de cruzime și că ei vor plăti scump că au executat ordinul dat de sultan în stare de beție. Toți care au trăit și ei, măcar o dată în
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
regreta amar această decizie plină de cruzime și că ei vor plăti scump că au executat ordinul dat de sultan în stare de beție. Toți care au trăit și ei, măcar o dată în viață, nebunia iubirii sunt de acord cu vizirul, care propune să sacrifice în locul celui iubit de sultan pe un bandit ce comisese multe crime. Sultanul este adus în fața celui pus în țeapă și jupuit de piele, în fața unui cadavru însângerat. Tăcut și mut, el se retrage în camerele
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
înalți funcționari care nu au nici o treabă, maeștri în arta de a nu face nimic altceva decît să-și umple buzunarele (trebuie spus că sumele prevăzute pe hîrtie erau rar plătite de către Stat). Acest guvernator era o creație a Marelui Vizir Ferid Pașa, albanez energic și viclean, cunoscut la Constantinopol prin felul dezinvolt cu care le vorbea ambasadorilor și simplilor miniștri despre temutul său stăpîn, Abdul Hamid: "E un laș pe care numai speriindu-l îl faci să înainteze!". Un asemenea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Ferid Pașa îl însărcina pe Vali să-l spioneze pe noul înalt comisar, Hilmi Pașa, căruia i se încredințase aplicarea programului de reforme și a cărui favoare pe lîngă sultan, care îi conferise puteri discreționare, ce ieșeau de sub controlul Marelui Vizir, îl neliniștea pe acesta din urmă în privința viitorului apropiat... Alături de guvernator se afla Muhirul (Mareșalul) care comanda un corp de armată fantomă: figură blîndă, a turcului bătrîn, cinstit și copilăros. Purtător al turbanului verde, avînd titlul de hagi pentru că mersese
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
vorbesc zilnic de atacuri asemănătoare pe care le dau apașii după miezul nopții...!". Abdul Hamid îi conferise puteri excepționale, care în realitate nu însemnau nimic, din dorința secretă de a nu vedea izbîndind reformele și ca urmare a intrigilor Marelui Vizir care nu voia să-l vadă pe acest rival reușind și întrecîndu-l. Trebuie să adăugăm că metodele de lucru ale lui Hilmi Pașa nu erau bine alese. Citea totul și răspundea la toate cu o meticulozitate ce se pierdea în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în anumite regiuni la care trăgeau cu ochiul Viena și Petersburgul, și care, pe de altă parte, erau lucrate din plin de intrigile turcești. Sultanul se străduia să anuleze ceea ce, de frică, acordase controlului Marilor Puteri, iar pe ascuns, Marele Vizir se băga în treburile locale ce-i reveneau lui Hilmi Pașa. În modesta mea sferă de activitate în problema cuțovalahilor îmi era dat să constat de multe ori divergențele dintre turcii din Salonic și cei din Constantinopol. Unul din exemplele
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
București, mi-a fost oferit de deschiderea unei capele românești la Monastir. Acest succes, important pentru că-i scotea pe cuțovalahii din oraș și din împrejurimi din mîna clerului grec, fusese obținut la Constantinopol de Legația noastră și prin voința Marelui Vizir, iar cum el se datora consilierului însărcinat cu aceste afaceri în absența ministrului, acesta făcuse, natural, mare caz, trimițînd o depeșă triumfătoare la departamentul din București. Dar Hilmi Pașa, aflînd imediat despre deschiderea, din ordinul Marelui Vizir, a bisericii românești
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
prin voința Marelui Vizir, iar cum el se datora consilierului însărcinat cu aceste afaceri în absența ministrului, acesta făcuse, natural, mare caz, trimițînd o depeșă triumfătoare la departamentul din București. Dar Hilmi Pașa, aflînd imediat despre deschiderea, din ordinul Marelui Vizir, a bisericii românești din Monastir, se grăbi să contracareze măsura luată de Ferid, față de care nu avea nici o obligație. Chemat de urgență, am aflat direct de la el că va ordona închiderea imediată a capelei și, în primul val de mînie
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ști unde erau prietenii cu care să se ralieze, sau cei ce trebuiau protejați, precum și ascunzătorile sigure? Din asemenea mici fapte se putea deduce că, în umbră, organizații camuflate se dedau la o treabă politică serioasă. Limbajul dezinvolt al Marelui Vizir, prezentat mai sus, referitor la sultan, era oarecum simptomatic în privința pierderii de prestigiu a Stăpînului și a precarității regimului. Este surprinzător că diplomația germană, atît de atentă în jucarea cărții turce pentru înaintarea sa în Asia Mică prin Bagdad Bahn60
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
exemplare portretul său foarte decoltat, ceea ce în rîndurile musulmanilor constituia ceva scandalos, diminuînd și mai mult prestigiul cuplului princiar. Prințul de Wied a sosit la Roma spre a se prezenta regelui. Era însoțit de primul ministru, Turkhan Pașa, fost Mare vizir, pe care îl cunoscusem în 1894 ambasador în Rusia, figură nobilă de bătrîn turc, cu limbaj învechit, plin de formule de politețe și de aforisme luate din înțelepciunea popoarelor. Originea sa albaneză îl desemnase ca mentor al tînărului Telemac de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fie-său Nea-goe-vodă cu bani refenea, căci îi zicea tată-său că are doamnă și coconi, ci să dea mai mult, și așa viețuia Antonie-vodă!" Arestarea Cantacuzinilor la Adrianopol are mari mișcări de scenă: "...Deci mergând domnul cu boiarii la vizirul și aștepta caftanul, începu a întreba: Care este Mareș? Zise: Eu sunt. Ia-l! Ci-l luară. Care este Gheorghe vornic? Zise: Eu sunt. Ia-l! Ci-l luară..." etc. O nouă cronică de același în cinstea Brîncoveanului dezvăluie plenitudinea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Partidul Liberal a cunoscut totuși ani în care autoritatea sa a fost incontestabilă, sub conducerea fermă a lui I.C. Brătianu, deși în toată această perioadă numeroase disidențe de dreapta sau de stânga s-au rupt din sânul său. După moartea „Vizirului“, Partidul Liberal trece printr-o perioadă mai tulbure și mai agitată, sub conducerea lui D.A. Sturdza, om de cultură cu unele inițiative pozitive, dar politician inabil, dur și câteodată ridicol, până când, prin mașinațiunile abil dirijate ale „Ocultei“ (în spatele căreia se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Abdul Aziz, acesta fiind înlocuit de Murad al V-lea; la 31 august Murad al V-lea a fost declarat incapabil de a domni, fratele său Abdul Hamid fiind desemnat ca succesor. La 18 decembrie 1876 este numit ca mare vizir Midhat pașa, unul dintre conducătorii organizației burgheze progresiste „Noii osmani“, acesta fiind însărcinat cu pregătirea unei constituții liberale. Exponent al burgheziei naționale și al intelectualității progresiste, Midhat-pașa (care va fi mazilit de sultan la începutul anului 1877 și apoi asasinat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
unei de mocrații burgheze. Constituția sprijinea însă, totodată, ideea de unitate și integritate a Imperiului Otoman și de slăbire a luptei de eliberare purtată de popoarele subjugate (Mustafa Ali Mehmed, Istoria turcilor, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1976, Midhat-pașa, mare vizir, aduce o constituție nouă, care temperează absolutismul, dar, în același timp, la articolele 4 și 7 aduce o gravă atingere suveranității României. Prin aceste articole România, ca și Egiptul și Serbia, sunt considerate drept provincii turcești.124 Guvernul întreprinde o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de pe malul stâng al Dunării de îndată ce rușii vor intra în Moldova.30 În ziua de 12 aprilie, Consiliul de Miniștri adresează poporului următorul manifest: „[București, 12 aprilie 1877] [Consiliul Miniștrilor] În dimineața de 11 aprilie, guvernul a primit de la marele vizir al Imperiului otoman invitațiunea ca să se înțeleagă cu comandantul armatelor turcești de la Dunăre, Excelența-sa Abdul-Kerim-pașa, spre a apăra teritoriul român de invaziunea armatelor imperiale ruse care se arată a fi iminentă. În cursul aceleiași zile și în dimineața de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
96, fugise din țara sa natală, se făcuse chelner la Viena dar, fiind foarte frumos, a fost luat de către ambasadorul Turciei în capitala Austriei, Ali-pașa, ca valet de cameră și transformat în metresa lui. Vânzându-și corpul mai târziu marelui vizir la Constantinopol, fu trimis în școala militară, de unde își făcu cariera. 366 bucureștii de altădată dea României o bucată din Dobrogea iar în schimb să ia îndărăt acea parte a Basarabiei care a fost unită cu Moldova prin Tratatul de la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
248, 264, 265, 268-270, 272, 273, 276, 287-290, 294297, 299, 300, 303, 304, 307, 315, 322, 332, 404, 416 Victor-Emmanuel al II-lea: 394 Vilacros (Villacrosse), I.: 118, 257 Vilara, Alecu: 127 Vioreanu, Dimitrie P.: 290 Vizanti, Andrei: 71, 208 Vizirul (poreclă): v. Brătianu, I.C. Vladimir (marele duce): 360 Vladimirescu, Tudor: 87 Vlahuță, Al.: 122, 418, 419 Vlaicu, N.: 288 Vlădescu, Al.: 87, 266 Vlădoianu: 197 Voinescu, Serghie: 384 Voinov, N.: 308, 309 Voreas, D.: 270 Vrabie, T.A.: 83 Vulturescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
avea seama birului de ceară și săpun", „cheltuit la lumânări" și „opaițuri pentru curte", zice Cantemir în Descrierea Moldovei; - ialovițe de siliște - vaci sterpe - și grase, ținute la suhat, bune pentru oastea turcească când aceasta era în expediții - duse la „Vizirul, la Caracal și la Hotin", dar „nevoi în țară erau multe, de chile, de ialovițe, de care și de alte nevoi nespuse", spun Letopisețile; - braniște însemna poenile pentru fânaț care erau în grija Comisului celui mare de la curtea domnească, lucrate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în apropiere de Prut, s-a dat, nu fără pierderi și din partea populației locale. Apoi, se știe, după câștigarea bătăliei cu Leșii lui Petriceicu și retragerea armatelor, Dumitrașcu, temându-se de altă năvălire a lui Petriceicu cu polonezii, a cerut vizirului, pentru paza sa, să ierneze tătarii în Moldova. Și „intrară tătarii în tară, ca lupii într-o turmă de oi, de s¬au așezat la iernat prin sate, pe oamenii din Prut până la Nistru, și mai sus până în apa Jijiei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
au zidit casele Agenției nemțești numai ca să scape de buclucul musafiricului austriac". Pe de altă parte, spune același, comportarea bună față de musafiri avea și roade, ca în cazul cu Teșchereaua dată de Said Ali Sey căminarului Iordachi Rășcanu către marele vizir și alți demnitari turci pentru că a găzduit bine pe toți supușii otomani - ce au trecut pe la Vaslui: „Boierul Rășcanu, căminar Iordachi, în prezent locuitor al împrejurimii orașului Vaslui, pentru că a primit și i-a servit pe toți reprezentanții musulmani care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]