34,796 matches
-
și regăsire. Cu atît mai mult cu cît ,regăsirea eterofoniei în lumea modernă și corespondența ei în toate culturile tradiționale ale lumii - așa cum constata pe bună dreptate Ștefan Niculescu - ar putea avea sensul unei întoarceri la origini, absolut indispensabilă - în viziunea lui Mircea Eliade - (...) pentru reformularea fundamentală a universului nostru artistic și pentru începutul unei noi coexistențe cu forțele vitale intacte, evident în sensul continuei dezvoltări a artei moderne". Din păcate însă, civilizația modernă a muzicii savante a continuat să încingă
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
Barzuca, Paula Ribariu însăși, alături de încă vreo cîțiva artiști de același calibru, au încercat să propună, într-o selecție extrem de severă, coordonatele unei posibile imagini ale contemporaneității noastre artistice. Rezultatul este o expoziție incitantă, vie, de o mare mobilitate ca viziune muzeografică, o expoziție care absoarbe diferențele și creează, prin chiar gîndirea ei ca ansamblu, imaginea unui fenomen coerent și cu o convingătoare unitate lăuntrică. Textele care urmează, scrise în coduri diferite de către doi pictori din generații diferite, Marin Gherasim și
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
dadaiste ș.a.m.d. Marile muzee de artă modernă și contemporană din lume respectă acest principiu, această dialectică a continuității și a discontinuității, urmărește acest parcurs sinuos pe care îl are cultura, arta, dar nici unul din ele nu propune o viziune catastrofică în care direcții, opere, mișcări culturale, artistice apar din senin sau din întuneric ca după o calamitate! Am văzut multe muzee de artă modernă și contemporană - numesc cîteva: Muzeul Ludwig din Köln, Muzeul Louisiana din Copenhaga, Muzeul din Barcelona
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
orașul Iași și mijloacele de transport. Nichita Danilov este unul dintre cei mai buni prozatori între poeți, dar și un expresiv poet între prozatori; altfel spus, poetul nu transferă mijloace ori materie literară prozatorului, ci îl convoacă în orizontul unei viziuni și în interiorul unui topos - într-o nouă creație, într-un edificiu cu o arhitectură complexă, aparținînd, deopotrivă, poetului și prozatorului. Romanul, în trei părți - Asfaltul, Șotronul și Hua-hua , începe aproape balzacian: ,Ieșind pe ușa blocului, Bikinski văzu lume foind în
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
poezia din Fîntîni carteziene, Cîmp negru, Arlechini la marginea cîmpului, Poezii, Deasupra lucrurilor, neantul, Mirele orb, Suflete la second-hand, Secol, publicistica din Urechea de cîrpă, Apocalipsa de carton și prozele din Nevasta lui Hans, rămîne al umorului negru și al viziunilor expresioniste; altfel, o radiografie amară a epocii, un rezumat - ,cursul scurt" - al istoriei noastre contemporane, prin jocul lozincilor scrise în pătratele șotronului, prin jocul subversiv al literei (,Fiecare literă era un adevărat viespar. Era suficient să răscolești cu bățul pentru ca
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
și întârzierile ei. Postmodernism înseamnă, implicit, globalism, cosmopolitism, pierdere voită a individului într-o lume fără frontiere. Neliniștea apare ca un simptom, o consecință a unui exil generalizat: nicăieri nu mai ești suficient de acasă (în varianta decepționistă a unei viziuni literare) sau ești acasă peste tot (în varianta euforică a unei literaturi postmoderne, fără complexe). Literatura basarabeană, închisă atâta vreme, ca și literatura din România, într-un fel de seră a controlului ideologic și a auto-mulțumirii naționale, are nevoie de
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
două păsări răpitoare, ceva între șoim și vultur, păsări de mare altitudine. Îl cercetează cu ochi mărunți, sfredelitori. Clonțurile acviline strălucesc metalic" (p. 100). Naratorul o așteaptă pe Ea, o ființă feminină fără identitate, care, când sosește, povestește parcă o viziune ilustrată de Florin Pucă: "M-au păscut tot felul de primejdii, continuă ea. Și chiar aici, nu departe, când urcam dealul, am rămas înmărmurită de ce-am văzut: veneau la vale pe bicicletă o bufniță și un liliac. Bufnița ședea
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
pedala nebunește la vale, venind peste mine" (p. 101). Acestea sunt episoade ale imaginarului oniric desprinse chiar din proza care dă titlul volumului: în timp ce naratorul vede mari păsări mergând pe jos, amenințător, Ea, iubita, vede mari păsări mergând pe bicicletă. Viziuni onirice ale unei neliniști inexplicabile sunt și celelalte proze: Mii de nopți, Unghia neagră, Vârtelnița morții, Vidra în apele cerului, cele mai ample și mai ingenios realizate. Simboluri indescifrabile și himere răzbat, ca reminiscențe oculte, dintr-o lume necunoscută, inaccesibilă
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
Brusc însă, Dora se spânzură, acutizând tragedia familiei. Fratele ei, Sava, fost student la geografie, de unde a fost exmatriculat, datorită ideilor sale bizare, e purtătorul "cubului de zahăr" și martorul unor întâmplări misterioase, fantastice, care le dublează pe cele reale (viziuni ale unui cerb care bântuie satul; aparițiile suspecte și... invizibile a trei moșnegi, ca trei spiriduși, care pun lumea la cale; o tentativă de sinucidere, din care scapă miraculos și... incredibil etc.). E partea cea mai artificioasă a romanului. O
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
Tudorel Urian Există prozatori, unii foarte bine cotați, cantonați definitiv într-o singură zonă a creației. Fiecare nou roman al acestora nu este decît o variantă a precedentului. Personajele, dialogurile, filozofia intrinsecă, viziunea autorului asupra lumii, tipurile de conflict și soluțiile pentru rezolvarea acestora lasă cititorilor, încă de la primele pagini, o puternică impresie de déjŕ vu. La polul opus, se situează acei autori neliniștiți pentru care scrisul este o perpetuă căutare și ale
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
îmbrăcați în costume de epocă, avându-l în plan central pe Aurel Bulacu, cunoscut încă din adolescență. Personalități bine conturate, deși antinomice ca demers artistic, ei reușesc să închege un spațiu plastic omogen, al cărui spirit coagulat este însăși contrastul viziunilor. Nicolae Alexi, structural un cerebral de tip apolinic, își construiește parcursul în respectul, dar nu în epigonismul valorilor clasice. În antiteză, Aurel Bulacu, dionisiac convins, optează pentru un limbaj ale cărui repere formale și spirituale le aflăm în modernismul secolului
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
modernismul secolului XX. Atașat firesc unor imagini care licitează filonul epic, Nicolae A. Alexi își formulează discursul ca pe un monolog cu tentă subtil moralizatoare, unde în spatele "poveștii" transpare, ironică, nostalgică, meditativă sau numai tristă, opțiunea artistului în fața contemporaneității. În viziunea sa, printr-un exercițiu de excesivă democratizare, o societate care își pierde norma, legea și implicit legătura cu trecutul (ceea ce se întâmplă în cultura europeană a ultimului veac), care pune accentul pe negație și pe o rău înțeleasă toleranță, riscă
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
cu o sinceritate fără limită. (Black magic women, Remember Amsterdam, Gilette, Peisaj, Tricyclop etc.) Calitatea vizuală a lucrărilor sale, atât în varianta lor grafică, cât și picturală, mă face să consider că ne aflăm în fața uneia dintre cele mai articulate viziuni de factură erotică, oferită de arta românească în ultimul pătrar de veac. Ambii creatori, de altfel, manifestă o evidentă bucurie în fața subiectelor cu caracter "frivol", ceea ce mă face să îmi revizuiesc acordul față de cei care consideră că arta românească se
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
Ioana Pârvulescu Târgul internațional de Carte, desfășurat între 1 și 5 iunie la Teatrul Național, a ajuns anul acesta la ediția a 13-a. Cum obișnuințele mele de lectură m-au făcut să am o viziune semiotică asupra lumii, așez aceste rânduri sub semnul norocului și al ghinionului pe care ni le-a adus cifra 13, așa încărcată de sensuri ascunse cum este mai întotdeauna în cărți. Scara rulantă din Pasajul de la Universitate a funcționat, după
Cifra 13 și cărțile by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11621_a_12946]
-
trecut pe la Vlașca decît în automobil și în documentare, ca un turist american. N-a mai mirosit pișat de vită și balegă, zambila, busuiocul sacerdotal și pămîntul reavăn. Aceste elemente primordiale din Moromeții I s-au răzbunat în Moromeții II. Viziunea lui despre lumea rurală fusese o minciună. Marin Preda nu mai este un costoboc, ci un xenofil, o unealtă oarbă, de două decenii, în mîinile dibace ale următoarelor condeie din confreria șablonardă: "N. Tertulian (un elegant sibarit sfertodoct, cu pseudo-idei
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
mai multor universități de tradiție și prestigiu, Solomon Marcus este, în această lume a specializărilor tot mai restrînse, un cărturar de factură renascentistă. Opusă tradiționalei logici binare care trasează o imaginară linie de separație între "științele umaniste" și "științele umane", viziunea profesorului Solomon Marcus asupra cunoașterii este una de factură sinergică. Potrivit ei, știința și arta pot merge mînă în mînă și fiecare dintre ele se poate îmbogăți din experiența celeilalte, așa cum marea poezie s-a hrănit din teoriile matematicii sau
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
ceea ce poate duce spre cunoaștere, spre învățare, nu este exclus. De aceea, teoriile din matematică, fizică, biologie, chimie se pot aplica în literatură, calculatoarele pot contribui la îmbunătățirea relației cu cartea, iar ligamentele științei pot fi luate uneori din artă. Viziunea lui Solomon Marcus asupra cunoașterii este una cumulativă, benignă, din care nimeni și nimic nu sînt a priori excluși. Autorul judecă totul cu propria sa minte, cîntărește cu aceeași măsură binele și răul și le expune ca atare, fără patimă
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
panorama lui Al. Piru nu e. Nici măcar inventarierea nu e ireproșabilă. Pentru Al. Piru modelul călinescian era totul. În principiu, admirația e o premisă a emulației. Însă Al. Piru, mult prea sec în discursul său critic, nu are disponibilitatea unei viziuni și a unei creativități ca ale maestrului. Narativitatea sa se limitează la misiunea de a repovesti un roman sau un volum de poezii, pus, cel mai adesea, inadecvat într-o ecuație epică. Ceea ce la G. Călinescu e vastă viziune epică
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
unei viziuni și a unei creativități ca ale maestrului. Narativitatea sa se limitează la misiunea de a repovesti un roman sau un volum de poezii, pus, cel mai adesea, inadecvat într-o ecuație epică. Ceea ce la G. Călinescu e vastă viziune epică și narațiune istorică a destinului unei literaturi se reduce la Al. Piru la o simplă anecdotică. Panorama deceniului literar românesc 1940-1950 e statică, nu dinamică: o epocă moartă pe masa de investigație a cercetătorului. Dacă am reorganiza cartea alfabetic
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
reorganiza cartea alfabetic, după numele scriitorilor, făcând-o mai ușor de consultat, ea nu ar pierde nimic - ceea ce dovedește că așa-zisa "panoramă" nu e decât un dicționar ordonat după principiul generațiilor. Dicționarului îi lipsește fiorul epocii, frisonul timpului istoric, viziunea organică. Al. Piru face numai anatomia deceniului 1940-1950, fără nici o veleitate de "fiziologist", care ar trebui să fie tocmai vocația istoricului literar (să înțeleagă funcțiile și disfuncțiile literaturii într-o epocă). Prestigiul lui Al. Piru (azi, mult diminuat) era datorat
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
de capacitate speculativă și de atenția adecvată la istoria formelor literare. Nu e rău pentru o critică fără pretenții de interpretare. Dar e prea puțin față de ceea ce așteptăm să ne dea istoria literară: un sentiment al valorilor perene și o viziune asupra timpului creației. Din nefericire pentru posteritatea lor, cărțile de critică ale lui Al. Piru au ceva neglijabil peste o compoziție de rezumate și o orchestrație ironică a detaliilor. Al. Piru, Panorama deceniului literar românesc 1940-1950, șediția a douaț, Editura
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
că o televiziune publică devine riguros inutilă dacă e să fie doar un concurent al televiziunilor particulare. Prin forța împrejurărilor, aceasta nu poate nici coborî atât de jos, nici urca atât de mult cât o fac posturile comerciale. Fără o viziune clară, fără a-și asuma o misiune, fără a dori să fie parte a educării omului, și nu a imbecilizării lui, televiziunea publică e o simplă tocătoare de bani și un instrument de manipulare politică. Ceea ce se întâmplă să fie
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
Mostră din 3 iunie: "Așa, puțin câte puțin, sau, cum ar spune românu', bit bai bit, ajungi la tot felul de revelații cu efect secundar. Ajungi, de pildă, să constați că nu de ochi ai nevoie ca să vezi, ci de viziune, cum ar spune băieții ăia de la Faithless. Viziunea, domnilor cu porniri libidinale, viziunea acești George triști, viziunea, măi oameni buni cu suflet bun, vă poate fi de maaaaaaaare ajutor în unele momente ale pateticei dumneavoastră vieți, în care bucățica asta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
sau, cum ar spune românu', bit bai bit, ajungi la tot felul de revelații cu efect secundar. Ajungi, de pildă, să constați că nu de ochi ai nevoie ca să vezi, ci de viziune, cum ar spune băieții ăia de la Faithless. Viziunea, domnilor cu porniri libidinale, viziunea acești George triști, viziunea, măi oameni buni cu suflet bun, vă poate fi de maaaaaaaare ajutor în unele momente ale pateticei dumneavoastră vieți, în care bucățica asta este intelectul dumneavoastră și asta este partea preocupată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
bit bai bit, ajungi la tot felul de revelații cu efect secundar. Ajungi, de pildă, să constați că nu de ochi ai nevoie ca să vezi, ci de viziune, cum ar spune băieții ăia de la Faithless. Viziunea, domnilor cu porniri libidinale, viziunea acești George triști, viziunea, măi oameni buni cu suflet bun, vă poate fi de maaaaaaaare ajutor în unele momente ale pateticei dumneavoastră vieți, în care bucățica asta este intelectul dumneavoastră și asta este partea preocupată de sex. Haideți, încordați-vă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]