9,098 matches
-
făcut-o de nenumărate ori pînă acum. România nu se poate comporta la infinit ca un elev mediocru care vînează note mari în momente de criză, ci e de așteptat să-și asume o comportare normală, de țară europeană cu vocație occidentală. Această vocație nu înseamnă numai sprijinirea Americii împotriva terorismului, ci în primul rînd sprijinirea României înseși împotriva extremismului politic, sprijinirea României împotriva corupției cu ramificații mafiotice și cu posibile conexiuni cu surse de finanțare chiar a terorismului. O Românie
Urgențe mai noi și mai vechi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15822_a_17147]
-
nenumărate ori pînă acum. România nu se poate comporta la infinit ca un elev mediocru care vînează note mari în momente de criză, ci e de așteptat să-și asume o comportare normală, de țară europeană cu vocație occidentală. Această vocație nu înseamnă numai sprijinirea Americii împotriva terorismului, ci în primul rînd sprijinirea României înseși împotriva extremismului politic, sprijinirea României împotriva corupției cu ramificații mafiotice și cu posibile conexiuni cu surse de finanțare chiar a terorismului. O Românie normală din aceste
Urgențe mai noi și mai vechi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15822_a_17147]
-
prea multe școli, de stat și particulare iar lista profesorilor conține prea multe nume de artiști - actori, regizori - de mîna a doua, a treia, artiști care n-au strălucit aproape niciodată pe scenă și care nu sînt înzestrați nici cu vocație pedagogică. Prea mulți profesori, fără operă și autoritate, prea mulți candidați primiți nu știu după ce criterii. Acest tip de studiu se face cu un număr restrîns de studenți, profesorul trebuie să fie atent la personalitatea fiecăruia, la felul cum poate
Năzdrăvănii și năzdrăvani by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15847_a_17172]
-
mai mult recunoașterea în domeniu. Rolul nostru consta în arta de a propune o literatură exigentă, o literatură care să ceară un anumit efort de lectură și, în consecință, să întoarcă pe dos uzanțele ziariștilor, criticilor și profesorilor. Aveți dubla vocație de a crea și de a practica teoria literară, fiind nu doar un excelent romancier, ci și unul dintre cei mai apreciați teoreticieni ai noii poetici a romanului, al cărui statut este determinat prin analogie cu poezia. Operele dumneavoastră refuză
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
Madrid, în 1988, în care se răsfrînge și experiența timpurie a frecventelor plimbări, în timpul copilăriei și adolescenței, prin cimitirul din marginea Constanței: "Vizitele în cimitir mi se însoțeau de amintirea mamei, dar poate și de chemarea ciudată a viitoarei mele vocații". Impozantele tomuri intitulate Artă medievală (I-V, Ed. Albatros, 1998) depozitează contribuțiile acestui istoric al artei format prin jocul potrivniciilor convertite în act constructiv. O altă etapă a biografiei deloc armonioase a lui Pavel Chihaia l-a constituit exilul. Începînd
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
al criticii, apropiat prin factura demersului său de natură raționalistă, meticulos, "detectivistic", cu destule inserții polemice, mai mult de Șerban Cioculescu, capabil însă de scăpărări imagistice, de asocieri fulgurante de vocabule, care, împrăștiind complet aparența de pedanterie, îi luminează integral vocația. E o țîșnire intermitentă a lui Ariel peste uneltele sobre ale atelierului critic. Căci raționalismul lui C. Regman nu se arată ca unul excesiv, intolerant, ci permeabil la sensibilitate și gust, dispus a coopera cu fantezia. Poate că ironia criticului
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
80 de ani, aproape orb, dar, din nenorocire, sănătos la minte ca să sufăr și mai adînc de urgia moscovită căzută asupra neamului românesc! Iată răsplata pentru cei 44 ani serviți învățămîntului public în mod conștiincios, chemat fiind de el prin vocația pe care mi-a dat-o natura. După 44 de ani de profesorat în Universitate aruncat ca un netrebnic!". E citat, în septembrie 1948, la Comisia pentru revizuirea pensiilor. Și i se suspendă pensia: "Asfel, începînd de astăzi, perioada de
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
este impus: " Mi-e greu să pactizez cu un asemenea tutore social, în contact cu el mă cuprinde instinctiv dezgustul, revolta. Dar totul se consumă în infernul din mine. Acolo se naște și acolo moare nefericirea mea, pentru că nu am vocație nici de luptător, nici de martir." (octombrie 1974, p. 359). " Cu zece ani în urmă, lucrurile mergeau foarte rău și eu mă indignam peste măsură. Acum, situația e mult mai dezastruoasă, dar eu nu mai am putere să-mi cultiv
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
Lovinescu și lovinescienii - între intuiția și conștiința modernității". Autorul alcătuiește un scurt și cuprinzător tablou de familie în care gîndirea liberală și voința de sincronizare se îmbină cu un semnificativ deficit teoretic - mai toți au promovat scriitura critică �artistică", �de vocație". Singura problemă pe care I.B. Lefter o �lasă în aer" este configurarea noului tip de istorie literară pe care, se pare, îl propune. Autorul menționează că această lucrare nu este decît un început; ar fi conceput-o ca pe un
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
americana, în care spune că a început să scrie poezie de îndată ce a învățat cîteva cuvinte. E o relație cu totul interesantă, pentru că nu pare să fie vorba de un poet căruia o limbă nouă i-a permis să-și continue vocația, ci americana pare să se fi lăsat cucerită de o forță autentică ce avea nevoie pur și simplu de un instrument. Același critic despre care aminteam înainte scria despre a formidable command of the language pe care acest alogen o
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
prin caligrafii delicate și vii în același timp, explică de ce la Al. Cistelecan nu se vede, chiar dacă există, pledoaria pentru congeneri. Abilitatea de a detecta poezia acolo unde se află, indiferent de estetici mai vechi sau mai noi, ține de vocația critică, iar maliția subțire ce șerpuiește peste tot, îl ajută să mențină o distanță sau, mai bine, o echidistanță de invidiat, fără a exagera însă, fiindcă subiectivitatea are și chiar trebuie să aibă locul și farmecul ei. Infailibilitatea e imposibilă
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
înaltul platou al marilor întrebări ale ființei și al retoricii grave, tensionate, în care se toarnă acestea în chip consacrat. Astfel, el continuă tradiția unor Blaga, Arghezi, Voiculescu, Philippide, de "căutare a absolutului", prin confruntarea ipostazelor telurice ale omului cu vocația sa transcendentă, de "luptă" (stare agonală) dintre cele două planuri adverse. Dar nu poate fi socotit un epigon al maeștrilor numiți. Prin experiența sa (orice creație autentică nu poate fi decît, cum ar spune Joyce, o work in progress), putem
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
edituri prestigioase, traducîndu-și poeme apărute mai înainte în limba română. Și, cînd s-a stabilit definitiv la Paris, a continuat să publice numeroase volume de versuri. Fibra sa ancestrală (s-a numit, la naștere, Eduard Marcus) a vibrat și în vocația sa profetică. După ce a scris, în acest spirit, acel Petit manuel du parfait bonheur, în 1946 s-a sinucis, curmînd astfel tragic o viață și o operă. Cine nu recunoaște în Sașa Pană (Al. Binder la naștere) pe conservatorul ideal
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
a fi fost în ultimă instanță, între altele, "teama de a nu fi "blagieni"..." sau provinciali apteri. Însă, atât de sigur de sine în singurătatea gândirii, Blaga voia să fie anturat, dar nu și ascultat, fiind cu totul străin de vocația unui organizator de cenaclu literar. Ceea ce ne interesează în rândurile de față nu e conținutul scrisorii deschise către Lovinescu, discutabilă ca "manifest" al Cercului literar de la Sibiu (termenul e înconjurat de ghilimelele îndoielii chiar în răspunsul lui Lovinescu) și nici
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
lui privitoare la filosofia stilului în cultură. Am selectat și am ilustrat, cu câteva detalii, mai ales acele articole, dintre cele publicate de cerchiști în "Saeculum", care răspund - și cum răspund - la profilul revistei lui Blaga, demonstrând că alta era vocația lor. Dar spaima mărturisită de a nu "rămâne apteri" i-a făcut pe inițiatori să accepte, temporar, un atașament interesat, ca recurs la cea mai bună soluție de afirmare, fără să li se ceară tributul dat. L-au dat din
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
definitiv de netrecut. Știind exact cine este chipul din oglindă, acel "altcineva", a putut să-și stabilească, și să-și asume, deciziile, proiectele, prioritățile, traiectoria. Disciplina interioară i-a dublat disciplina profesională, i-a temperat vanitățile și i-a exacerbat vocația. Mi-a plăcut, cîndva, să mă joc și să privesc în jur cum privește el. Atent, cu toate antenele conectate. Fiecare reacție poate fi importantă, cîndva. Acum cîțiva ani, am stat de vorbă cîteva zile pentru a face un interviu
Oglinda ovală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15955_a_17280]
-
teologic, "spiritul", acea ruptură fecundă dintre om și lume, "care singură a dat pînă acum o filosofie mare în Apus", e înscrisă o "încheiere" pe cît de "simplă" pe atît de deconcertantă: "cugetul românesc nu are, pe linia lui firească, vocația filosofiei"! Deoarece n-avem o "problematică a devenirii" și nu sîntem în stare a filosofa, precum grecii și germanii, pe "temeiul dezintegrării omului în lume"! Punct de vedere capricios, care pune sub un greu semn de întrebare nu numai judecățile
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
paradoxuri, alteori dezvoltând scheme, silogisme sau doar... sfaturi vestimentare și preferințe culinare. Unele reflecții cuceresc instantaneu: "vanitatea este mândria orgoliului", "în prietenie muști și mănânci din prietenul tău", "a fi un cuplu înseamnă a fi singur în celălalt", "moartea are vocația studiului detaliului", "carnea este un animal fricos care viețuiește parazit pe noi", altele au fost spuse de când lumea: "Pentru ca viața să devină suportabilă sunt două lucruri obligatoriu de făcut: - să găsești pe cineva alături de care să o trăiești; - să găsești
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
de meditație, evident, deschis. Am insistat mai mult asupra acestui aspect, nu numai pentru că mi se pare semnificativ din perspectiva concepției vitaliste a Ilenei Mălăncioiu în privința tragicului, dar și pentru frumusețea în sine a acestor rînduri în care se simte vocația poetei, de astă dată, de a înregistra "plusul de suferință din lume." Între Iov și eroii dostoievskieni, pe de o parte, între aceștia și personajele tragediei antice, pe de altă parte, între prințul Danemarcei și Joseph K., sînt trasate necontenit
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
terminat banii pentru susținerea de la stat a așa-numitelor găuri negre ale economiei autohtone. Al doilea, ceva mai complicat, e că chiar înainte de a-și schimba numele în PSD, fostul PDSR avea ca as în mînecă, pentru a-și dovedi vocația de partid socialist european, această modificare radicală de atitudine politică, dar și anumite relații cu partide socialiste puternice din Europa. Din acest punct de vedere e limpede că PSD-ul d-lui Năstase a cam luat locul PD-ului condus
Privatizarea ca ironie a sorții by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15993_a_17318]
-
bătrîn, Ion Barbu în micul bar de la Athénée Palace, o replică a lui Gabriel Dimisianu cu care se afla în Rusia. Și totuși, oricît de savuroase ar fi aceste notații și oricît s-ar fi spus că aceasta e adevărata vocație a lui Constantin Țoiu, un ceva nedefinit vine să relativizeze ficțional toate aceste crîmpeie trăite. Oamenii și locurile evocate au întotdeauna ceva din instabilitatea figurilor lui Chagall, un fel de impuls antigravitațional. Nu se poate găsi o unitate în toate
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
de lucru de la fabrica de marmură de la Cărbunari, dar și din orizontul proprietății publice, din acela al privirilor mărunte și al grimaselor meschine, aceste lucrări au fost restituite lumii lor originare, au fost reintegrate, ca repere ale civilizației și ale vocației de a construi, sitului natural din care, la origine, au și fost extrase. Ajutat, așadar, chiar de către ostilitatea factorilor de putere, Victor Florean a făcut primul pas hotărît către concretizarea celui mai îndrăzneț și mai spectaculos proiect cultural, proiect care
Construcție versus administrație (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16005_a_17330]
-
abisul psihologic încît nici pînă astăzi nu ne-am lecuit de convingerea că lucrul durabil iese, în ceea ce ne privește, din scara umană și că proiectele mari nu sînt decît simple poligoane pe care ne putem exersa în văzul lumii vocația eșecului. Dacă pentru argumentarea majoră a acestei realități și pentru demonstrarea principiului ne putem sprijini copios pe fapte și pe evenimente din istoria mare, pentru a înțelege mecanismul concret al unor asemenea întîmplări este suficient să aruncăm o privire ceva
Construcție versus administrație (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16019_a_17344]
-
Germania), tînărul cugetător era, totuși, un solitar, deosebindu-se prin amintitele două dimensiuni (respingerea tradiționalismului autohtonizant și a religiosului ortodox sau chiar ortodoxist) de crezurile mișcării legionare. Și nici, cum a mărturisit într-o scrisoare din 1937 către Mircea Eliade, vocație militantă nu avea. De aceea, cred, că s-a și autoexilat. Să notez, înainte de a comenta această carte din 1937, că ea prezintă evidente afinități, prin modalitatea așezării în pagină a ideilor, cu viitoarele sale lucrări (prima în 1949, Tratat
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
un liceu din oraș seamănă cu o altă plecare traumatizantă la învățătură, cea din Amintiri din copilărie. Sînt apoi cîteva "mistificări" elementare care nu pot fi trecute cu vederea de către un cititor atent. Octavian Paler insistă asupra lipsei sale de vocație de om public. I-ar lipsi și voința de a deveni o figură publică. Nu poți să nu te oprești asupra acestor rînduri și să nu observi mistificarea retorică: nimeni nu te face lider de opinie împotriva voinței - dimpotrivă, este
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]