945 matches
-
ale ierarhiei bisericești sau de exaltări neofite superficiale de teologi și mistici juvenili, de ocazie, cu vocații incerte, trezite subit după 1989, după o perioadă de nu mai puțin aberante măsuri ateiste. Reversul medaliei în acest din urmă caz? O vogă acută și superficială de pseudo-mistică dubioasă, degradată, o invazie de yogini și predicatori, de cărți ale morților și revelații de mistere, de un obscurantism adesea penibil. Vocațiile mistice autentice, pentru care avem tot respectul, au fost însă totdeauna și pretutindeni
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
sa - pasajul din Roman de la Rose, în care Jean de Meun descrie puterea politică. Cum nu poate stabili că ține de unul sau de altul dintre termenii relației inițiale, clasează cazul dublu, și la ideologic, și la imaginar. Detronând o vogă și chiar o tradiție științifică a studiilor asupra imaginarului din sau venite dinspre domeniile psihanalizei, antropologiei, psihosociologiei, Le Goff afirmă mai departe: Am rezerve asupra lor [asupra unor lucrări, n.n.] atunci când alunecă în irațional și în psihanaliticul dominat de ideologia
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
care îl conduse își impune „hegemonia” socială, dar și culturală și ideologică. Deși nu respinge violența revoluționară, Gramsci insistă asupra rolului intelectualilor în lumea modernă și asupra rolului partidului comunist ca „intelectual organic”. în anii 1960, gramscismul este în mare vogă printre marxiștii francezi și italieni, dar și în cadrul dreptei, dacă nu chiar al extremei drepte. După război, principala opoziție la comunismul ortodox este maoismul*, apărut în timpul conflictului chino-sovietic*. Cât despre guevarism, susținut de Che Guevara începând din 1963 și bazându
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
reforma sistemului din interior era imposibilă, nelăsând nici o șansă lui Gorbaciov cu a sa perestroika în Europa Centrală, douăzeci de ani mai târziu. PROCES „PEDAGOGIA INFERNALĂ” (A. KRIEGEL) Procesele politice, secrete sau în văzul întregii lumi, au fost în mare vogă în toate regimurile comuniste și, sub alte forme, în numeroasele partide comuniste și organizații de stânga. Sunt un element al aducerii la ortodoxie a partidelor comuniste și al modului de guvernare a partidelor-state prin teroarea de mică sau mare intensitate
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
este unul din preferatele lui Stalin. Folclorul, în versiunea sa politizată, cunoaște o susținere oficială odată cu crearea, în 1936, la Moscova, a Teatrului de Artă Populară, sub conducerea fostului dansator Igor Moiseev. Ruso-centrismul se exprimă, în egală măsură, și prin voga filmelor istorice. Aleksandr Nevski al lui Eisenstein, lansat în 1918, reprezintă omagierea eroilor vechii Rusii. Prin acest film cu montare fastuoasă, susținută de un oratoriu compus de Prokofiev și care ilustrează bătălia lui Nevski împotriva cavalerilor teutoni din secolul al
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
42) și Degas (Fig. 43). Moda a fost adusă din Franța în Anglia de americanul James McNeill Whistler (Fig. 44), cel mai influent artist al timpului său, așezat de admiratori alături de Rembrandt. În secolul XX, tehnica aquaforte a cunoscut o vogă fără precedent. Capodopere ale genului au fost realizate de Chagall, Dali, Picasso etc. Gravura cu acul (fr. pointe sèche, engl. dry point) fusese folosită încă din 1480 de Maestrul Cabinetului din Amsterdam și perfecționată de Rembrandt. O artistă de excepție
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Înainte ca secolul al XIX-lea, În timpul erei Meiji, să dea naștere pasiunii pentru arta japoneză ă pagode, porticuri și mici poduri de grădină ă, orientaliștii pictând la rândul lor scene din Africa de Nord și din Orientul Mijlociu. Au fost apoi În vogă artele africane și melaneziene, o dată cu colonizarea și cu crearea Muzeului Omului. Exotismul s-a impus și În literatură (Edmond de Goncourt, Théophile Gautier, Joseph Conrad), iar etnologia În plin proces de apariție s-a interesat de ciudățeniile din obiceiurile popoarelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ad litteram, îl umanizează într-atât încât uită că El este și Fiul lui Dumnezeu. Din natura sa teandrică, nu mai rămâne decât personajul istoric Iisus, pe care îl caută nu în inima lor, ci folosind metoda istorico-critică, în mare vogă în tot secolul al XIX-lea. Normal că, din moment ce însăși taina Euharistiei, singurul loc unde l-ar mai fi putut găsi, este desacralizată și chiar contestată, nici Hristos și nici Iisus nu mai sunt de găsit. De această greșeală, teologii
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Wirsung. Biopsia intraoperatorie Practică ce nu a intrat în uzul cotidian, să spunem așa, din cauză că este o metodă anevoioasă, foarte periculoasă și urmată de complicații - fistula pancreatică. Totuși, acest examen direct al pancreasului este din ce în ce mai în vogă, datorită faptului că pancreatectomia „minimă” bioptică respectă principiile operațiilor de exereză glandulară. Vom reveni, în continuare, cu un capitol mai larg al biopsiilor pancreatice. Capitolul IV CĂILE DE ACCES ȘI EXPLORARE CHIRURGICALĂ A PANCREASULUI Pancreasul poate fi explorat chirurgical prin
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
concentrează tot mai mult asupra problemelor de actualitate ale literaturii - Ilarie Chendi, Gheorghe Savul, Izabela Sadoveanu - Evan publică texte critice consistente, în care decadentismul "este vizat oblic, prin delimitare în relația sa cu simbolismul". Etapa traducerilor unor texte străine în vogă (romanul lui Oscar Wilde, Portretul lui Dorian Gray, apare în românește cu titlul Crimă și conștiință) asociază literatura decadentismului zonelor marginale ale culturii, astfel că "romanele scriitorilor decadenți sunt puse în rând cu revistele "erotice" din epocă Kikirezul, Jartiera, Frou-frou
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
cursivă, ritmată. Simetriile, coincidențele și opozițiile abundă. Faptele se derulează sub presiunea determinărilor exterioare, logice, dar, mai ales, a impulsurilor interioare, iraționale. Personajele sunt angrenate într-un mecanism care e mai puternic decât voința lor. Romanul nu e străin de voga pe care a avut-o, la noi, în deceniul șapte, idei ca aceea de "absurd" și de "condiție umană". Referirile, din text, la Camus, sunt, în această ordine, semnificative. Narațiunea debutează cu descinderea, ca suplinitor, în satul Opăriți, a lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
francez, Cezar Ivănescu a adoptat de la bun început antimodernismul lui Eminescu și, mai mult decât atât, a reușit să-i atragă de partea lui și să-i convertească la acest concept cultural și atitudinal chiar pe unii dintre textualiștii în vogă. Până și la Baudelaire (avându-l ca model pe Dante), el descoperă nostalgia unei arte liturgice și preferă poezia înrudită cu muzica și cu sacrul. Calea regală (expresia îi aparține) a poeziei românești e descoperită de poeții moldoveni: Conachi, Alecsandri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cititorului/cercetătorului literar, în fața literaturii române este abandonul istoriilor de tip tradițional și consacrarea, la noi, a unei istorii de factură canonică, modelul fiind, de asta dată, cel american al lui Harold Bloom, a cărui carte, Canonul occidental, este în vogă pe plan mondial. Dar întâlnirea criticului român cu cel american s-a dovedit a fi una a vârstelor critice diferite până la a fi incompatibile. Nicolae Manolescu este promotorul unui ethos postmodernist, aflat azi, în agonie, pe când Harold Bloom reprezintă ethosul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fenomenelor sociale și politice, de analiză și de anticipare a unor evenimente, a fost pe măsura geniului său. Membru activ al Academiei Române, la vârsta senectuții, cunoscând până la elemente de mare subtilitate unele practici politice și sociale, care erau în mare vogă la marile curți ale Europei și aiurea în lume, care și astăzi sunt la fel de prețuite și de aplicate, a simțit nevoia să prezinte membrilor Academiei și prin ei tuturor românilor, pericolul care plana asupra Țării și asupra neamului nostru. În
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
pe plan intelectual. Odată cu expansiunea civilizației industriale, numărul societăților care au păstrat un mod de viață tradițional și care pot încă să servească drept obiect de activitate etnologilor a scăzut mult. În același timp, imediat după al doilea război mondial, voga științelor sociale și umane sporea numărul cercetătorilor. Încă de acum cincizeci de ani, în Statele Unite se spunea în glumă în mediile profesionale că familia indiană numără minimum trei persoane : soțul, soția și etnologul... Situația s-a înrăutățit întruna de atunci
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
deviză) începutului fiecărei fraze. Opera în întregul ei se bazează astfel pe o combinație de cuvinte emblematice și de corespondențe fonetice, asemenea - Comte face apropie rea - acrostihurilor simple, duble, triple, cva druple și uneori chiar cvintuple care au fost în vogă la poeții Renașterii. Ceea ce Comte nu pare să vadă însă este că, întins pe opt sute de pagini, zeci de mii de rînduri și sute de mii de cuvinte, procedeul își pierde toată savoarea. Nu se mai percepe nici o legătură între
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
coloritului, reunesc în una și aceeași imagine nostalgia zadarnică a nimfei, neînțelegerea fatală a lui Narcis, neputința și atotputernicia ecoului. Sexualitatea feminină și originea societății în secolul al XIX-lea și chiar și la începutul secolului XX, o teorie în vogă printre antropologi afirma că în vremurile de început ale omenirii femeile aveau controlul asupra chestiunilor familiale și sociale. Se aduceau multiple dovezi în favoarea acestui pretins matriarhat primitiv : sculpturile în principal feminine și reprezentarea frecventă a unor simboluri feminine în artele
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Cum să dau buzna În această emisiune decât cu un pretext? Și l’am șterpelit pisicește chiar de la binevoitoarea amfitrioană. Enigma dinozaurilor? Mai precis a dispariției lor? Sunt o mulțime de teorii - dacă vreți o „dinozauromanie“, Între care a făcut vogă o zisă ciocnire a unui asteroid cu Terra care, prăfuind pentru ani de zile atmosfera, a blocat fotosinteza, condamnând la moarte un segment consumator al biocenozei alcătuit exclusiv din aceste reptile, ajunse la maximul diversificării și perfecțiunii. Doar că ăsta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
scriitorii din această parte a țării își onorau ăsta e termenul! confrații în perioada interbelică. Altă carte, nu de mult apărută, îl are ca autor pe Mircea Anghelescu și demonstrează că, în veacul XIX, gluma literară era și mai în vogă, ba chiar la mare cinste. Nici a doua jumătate a secolului trecut nu s-a arătat mai seacă. Responsabilul cu farsele la Uniunea Scriitorilor era colonelului Nicolae Tăutu, care, între altele, s-a dat, la telefon, drept ministru al forțelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
poate de evidentă: ea nu mai consta, ca Înainte, În identificarea unei evoluții, Însoțită de scrutarea atentă a „antecedentelor”, adică a prefigurărilor viitorului În trecut; interesantă devenise acum căutarea diferenței, a specificității, În toate ipostazele ei. Așa se explică neobișnuita vogă intelectuală a antropologiei În Franța și, mai târziu, În S.U.A., care a inspirat, de ambele părți ale Atlanticului, În noul climat, post-modern, din anii ’80-’90 ai secolului trecut, apariția unor domenii noi de interes, fie că este vorba de
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
le oferă un răspuns. Însă nu numai semnificațiile hainelor și "coagularea" acestora în jurul indicatorilor de status, vârstă și gen preocupă discursul sociologic, dar și felul în care indivizii se raportează la modă, ca normă a dezirabilității sociale, "a prezentului în vogă", a conformării la valorile și normele promovate de societate. Aprofundarea teoretică a acestui subiect a însemnat și confruntarea cu anumite dificultăți, inerente unor "ramuri" sociologice în "expansiune": insuficenta clarificare a unor concepte, de unde și confuziile terminologice vehiculate în unele articole
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
arată acesta, reprezintă "opinia publică în materie de costum" (H. de Balzac, 1833/2006, 36), ceea ce ar putea însemna că un număr semnificativ al membrilor unei populații, mai exact judecățile evaluative ale acestora în problema modei, determină ceea ce este în vogă, la un moment dat, în îmbrăcăminte: [...] moda care dictează legile eleganței îmbrățișează toate artele. Moda este principiul și al operelor, și al lucrurilor. Nu este ea pecetea pe care consimțământul unanim o pune pe descoperire, sau pe invențiile ce sporesc
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și vor permite o mai mare libertate a expunerii corpului. Există, susține John C. Flügel, o corespondență între sentimentele democratice, libertatea sexuală și expunerea publică a frumuseții feminine. În Europa, după Revoluția Franceză, când sloganul "Liberté, égalité, fraternité" era în vogă, femeile purtau costume "sumare", în sensul că decolteul era admis deopotrivă în cadrul balurilor, dar și pe stradă. Dar în secolul al XIX-lea, în perioada creșterii prudenței și a diferențierilor sociale, o asemenea expunere ar fi fost o chestiune permisă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a arbitrilor eleganței, a caselor care aveau saloane deschise și ore de primire, a distracțiilor, a spectacolelor. De altfel, un asemenea studiu nu poate fi rupt de istoria socială și politică a perioadei, ambele definitorii pentru anumite ținute aflate în voga momentului, mai luxoase sau mai democratice, după caz (A-S. Ionescu, 2006, 19). Costumul este un limbaj, ca oricare altul, capabil de a transmite mesaje. Astfel, prin costum poate fi determinată poziția socială a purtătorului, averea sa, naționalitatea, locul de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vestimentar", "a avea stil", "stil original" pentru a sublinia un ansamblu de înfățișări originale sau de calitate (H. Marano, 2004, Internet Psychology Today). Topica include și diferențieri între stilurile de vestimentație: clasic, tradițional, conservator, fără elemente de noutate și în vogă, moderne, conform ultimelor colecții lansate. 1.7.3. Înfățișare Într-un volum dedicat analizei comportamentului uman din perspectiva interacționismului simbolic, sociologul american Gregory Stone (1964, 90) arăta că înfățișarea (appearence), în interacțiunile sociale, include dimensiunile corpului, imaginea, reputația, vestimentația, expresiile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]