9,695 matches
-
făcut alegerea noului ierarh roman [24]. Domnitorul Mircea cel Bătrân, luptător pentru credință, stăpânitor cu mare faimă, aliat cu suveranii vecini, a avut mai multă vază și trecere ca să obție de la patriarh recunoașterea independenței bisericii române, așa cum a avut și Voievodul Alexandru cel Bun în Moldova, decât oricare din palizii lui urmași din veacul al XV-lea, cărora ar trebui să le atribuim, în caz contrar, această reformă capitală. Dacă aceste deducții sunt îndreptățite, atunci putem să numim pe Mircea întemeietor
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
trebui să le atribuim, în caz contrar, această reformă capitală. Dacă aceste deducții sunt îndreptățite, atunci putem să numim pe Mircea întemeietor al ierarhiei bisericii naționale și independente, un nou titlu de glorie, pe lângă cele cunoscute ale marelui domn. Adevărat voievod, vrednic de recunoașterea, canonizarea lui în rândul Sfinților Bisericii noastre strămoșești și românești, motiv pentru care mă rog lui Dumnezeu - Cel Preabun și Sfânt, să-i ajute Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie al Râmnicului pentru a-și duce la bun sfârșit
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
ajute Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie al Râmnicului pentru a-și duce la bun sfârșit și autentică desăvârșire, demersal și împlinirea ce o are: aceea de -al vedea și (re)cunoaște noi, toți, pe măritul Domnitor Mircea cel Bătrân in Dreptmăritorul Voievod și Sfânt Mircea cel Mare (Basarab) al Țării Românești!... În acest sens, Dumnezeu - Preamilostivul, să ne ajute, tuturor, în continuare, în tot lucrul cel bun! Amin!... Câteva note, indicii și referințe bio-bibliografice: [1]. DRH B, I, pag. 70. [2]. Johannes
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
1591, vol. 418, col. 268-269. [3]. Petre P. Panaitescu, Mircea cel Bătrân, București, Editura Corint, 2000, pag. 188-191. [4]. Vasile Drăguț, Arta românească, București, Editura Vremea, 2000, pag. 85-86. [5]. Arhim. Gamaliil Vaida, Mânăstirea Cozia, vestita ctitorie a lui Mircea Voievod cel Mare. 600 de ani de existență, Editura Episcopiei Râmnicului și Argeșului, Râmnicu-Vâlcea, 1986, pag. 22. [6]. DRH B, I, pag. 28. Arhivele Naționale București, Condica mănăstirii Cozia, nr. 712, f. 244 v. - 247, copie. [7]. DRH B, I, pag
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
poeme și balade, cea vizitată în tot timpul anului, cea fotografiată mai abitir decât orice obiectiv duhovnicesc celebru. Cu alte cuvinte, așadar, În documentul din 1 iunie 1421, după trei ani de la moartea Domnitorului Mircea cel Mare, fiul său Radu Voievod, zice: «Cu râvnă către Dumnezeu, Domnul meu, îndemnat fiind de sfânta și de viață făcătoare Troiță, am dat această cinstită poruncă după noblețea inimii mele și am întărit și am împuternicit ca să fie de ocină si de ohabă mănăstirii Nucet
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
județului Vâlcea anunță Ministerul Cultelor la 14 iunie 1917 că, superiorul Mănăstirii Cozia, părăsind postul și refugiindu-se încă înainte de ocupația germană, mănăstirea a rămas în părăsire și expusă stricăciunilor, «între altele, mi s-a adus la cunoștință că mormântul Voievodului Mircea cel Mare a fost devastat, ridicându-i-se și luându-i-se piatra comemorativă», de către dușmanii străini de neam și de credința ortodoxă». În procesul verbal din 23 decembrie 1918, procurorul Tribunalului Vâlcea spune: «Din zvon public fiind informați
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Mănăstirea Cozia, ne-am transportat în localitate unde... am constatat că piatra comemorativă de pe mormântul domnitorului lui Mircea cel Mare a fost mișcată din loc și spartă», iar biserica folosită ca adăpost pentru cai. Piatra a stat distrusă pe mormântul Voievodului Mircea cel Bătrân, până în anul 1936 când s-a făcut alta la noi în țară, cu pisania alcătuită de Nicolae Iorga, având un conținut mult mai bogat decît cel care există azi pe piatra mormântului. Inscripția era: «Aici odihnește binecinstitorul
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
cu privire la dimensiunea ei și la conținutul inscripției. După doi ani (în 1938), piatra a fost schimbată, folosindu-se probabil la construcția scărilor dinspre miazăzi, care urcă la stăreție. La 15 mai 1938, din inițiativa Comisiei Monumentelor Istorice, pe mormântul marelui voievod Mircea s-a așezat actuala piatră funerară, adusă din Bulgaria. Pe această piatră se află următoarea inscripție: «Aici odihnesc rămășițele lui Mircea, Domnul Țării Românești, adormit în anul 1418». * Prin urmare, Domnitorul Mircea cel Bătrân, luptător pentru credință, stăpânitor cu
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
adormit în anul 1418». * Prin urmare, Domnitorul Mircea cel Bătrân, luptător pentru credință, stăpânitor cu mare faimă, aliat cu suveranii vecini, a avut mai multă vază și trecere ca să obție de la patriarh recunoașterea independenței bisericii române, așa cum a avut și Voievodul Alexandru cel Bun în Moldova, decât oricare din palizii lui urmași din veacul al XV-lea, cărora ar trebui să le atribuim, în caz contrar, această reformă capitală. Dacă aceste deducții sunt îndreptățite, atunci putem să numim pe Mircea întemeietor
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
trebui să le atribuim, în caz contrar, această reformă capitală. Dacă aceste deducții sunt îndreptățite, atunci putem să numim pe Mircea întemeietor al ierarhiei bisericii naționale și independente, un nou titlu de glorie, pe lângă cele cunoscute ale marelui domn. Adevărat voievod, vrednic de recunoașterea, canonizarea lui în rândul Sfinților Bisericii noastre strămoșești și românești, motiv pentru care mă rog lui Dumnezeu - Cel Preabun și Sfânt, să-i ajute Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie al Râmnicului pentru a-și duce la bun sfârșit
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
ajute Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie al Râmnicului pentru a-și duce la bun sfârșit și autentică desăvârșire, demersal și împlinirea ce o are: aceea de -al vedea și (re)cunoaște noi, toți, pe măritul Domnitor Mircea cel Bătrân in Dreptmăritorul Voievod și Sfânt Mircea cel Mare (Basarab) al Țării Românești!... În acest sens, Dumnezeu - Preamilostivul, să ne ajute, tuturor, în continuare, în tot lucrul cel bun! Amin!... Material documentar întocmit, redactat și realizat de Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
harul divin de a întâlni zeci și zeci de Mărturisitori Ortodocși de cea mai aleasă noblețe, trăire și demnitate creștină, care au prefăcut prin mistica suferinței sufletelor lor, temnițele în mănăstiri, unii dintre ei ajungând nu Vlădici eparhiali, ci mari Voievozi ai Duhului Ortodoxiei național-universale. Trăirea mea spirituală s-a împlinit și după noianul de Mărturisiri Neofilocalice ale Naționaliștilor Creștini care L-au slujit și L-au iubit pe Dumnezeu, mai presus de Neam și aproape în egală măsură și Neamul
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
meleagurilor băcăuane, în suburbia de sub pădurea Lețcanei, în apropiere de orașul Buhuși. „Rotăreștii” de la Lețcana buhușeană spun că în sângele inimii Sofiei Rotaru curg sevele harului cîntecului ridicat la suflet din umbra bătrânilor stejari ai Runcului frământat de copitele calului voievodului Ștefan, cu veacuri în urmă. Dacă e așa, mă leagă de Sofia Rotaru un apropiat grad de rudenie și, tot dacă e așa, aceasta mă face nemăsuramil de mândru! Am căutat-o, neaflând până acum decât de la Fuego vești dinspre
SOFIA ROTARU. BUHUŞI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347618_a_348947]
-
unii politicieni, sau președinți aflați întotdeauna sub un partid? Niciodată, până în sinistrul decembrie 1947, al abdicării forțate a Majestății Sale Regelui Mihai I al României și până la proclamarea republicii ilegitime, nu au existat în țara ctitorită de regii Daciei, de voievozii Principatelor și Regii Regatului României, președinți și prezidențialism! Prognozați prin ideologiile și dogmatismul primitivismului ideologic lipsit de adevăr și inteligență, desemnați într-o manieră de organizare tribală, drept stăpâni, tătuci, sori luminători în inima istoriei, de către regimul comunist de la Moscova
ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347601_a_348930]
-
Acasă > Impact > Pamflet > VAN DAMME ȘI PROFETISMUL INVOLUNTAR AL POPORULUI ȚIGĂNESC Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Ștefan Răzvan Voievod s-a reincarnat în toate sufletele romilor iubitoare de hacte de vitejie. Te mestec că pa turbo, te bat că pa Vandam" ziceau romii după Revoluție, mari mestecai ai gumei Turbo, si iubitori ai loviturilor de picioare vandamiste... Nu puteau
VAN DAMME ȘI PROFETISMUL INVOLUNTAR AL POPORULUI ȚÎGĂNESC de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350022_a_351351]
-
adică într-un ... mizerabil tehnocrat. De când îi știu, românii au fost mereu nemulțumiți și nerecunoscători. Întreaga istorie a acestui popor este dovada faptică, vizibilă, că mereu locuitorii acestor plaiuri mioritice voiau mai mult, neaoși zonali, indiferent cine le era domn, voievod, rege, șef de trib, șef de gintă, șef mason făcut la masa verde pe motive net economice de acaparare prin furt pe față, șef de... mama dracului. Vlad Țepeș îi trăgea pe unii în țeapă și - pentru Dumnezeu ! - vă rog
AUTO-SADOMASOCHISMUL UNUI POPOR ÎNECAT ÎN CACAO de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350011_a_351340]
-
înțepați de acest Dracula al istoriei și țipau la el: - Mai repede, mai repede Măria-Ta, căci mai stau și alții la rând ! Timpul este prețios pentru toți. După care mai vrem o dată ! Și-nc-o dată ... După victoria de la Călugăreni, oștenii voievodului Mihai i-au reproșat acestuia că prea puțini ieniceri ai lui Sinan-pașa au forțat nota și au încercat să-i nimicească în sângeroasa luptă, deși erau cam zece turcaleți pe cap de ghiaur nemulțumit, iar cinicul Hasan, pardon !, Sinan-pașa, a
AUTO-SADOMASOCHISMUL UNUI POPOR ÎNECAT ÎN CACAO de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350011_a_351340]
-
pe ceilalți oșteni din ceata vânătorilor. Cu sprijinul lor vor duce la îndeplinire poruncile de la scaunul domnesc, răpunerea vampirilor, rotunjirea vistieriei și multe alte gânduri de înavuțire și mărire. Plănuiau în același timp să-i lichideze pe căpitanii credincioși actualului voievod, precum și pe boierii care se opuneau îngenuncherii principatului în fața turcilor. Sultanul, orbit de strălucirea galbenilor, îi primi cu bunăvoință și pe loc îl numi domn pe „Papură - Vodă”. Și ca să nu-i fie zădărnicită porunca, trimise o ceată numeroasă ca să
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
pe „Papură - Vodă”. Și ca să nu-i fie zădărnicită porunca, trimise o ceată numeroasă ca să-l însoțească la cetatea de scaun și să-l alunge pe actualul domnitor care refuzase să-i plătească tributul. Și astfel Papură - Vodă ajunse mare voievod al principatului mult râvnit, sub oblăduirea a doi boieri foarte bogați și cu mare trecere în fața Măritului Sultan. Acești boieri vicleni reușiseră prin șiretlicuri să întunece mințile celor doi căpitani Arnăutu și Sasu și, în același timp, să-l orbească
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
drum cu al său har. LUCEAFĂRULUI OMAGIU în fiecare an la ide de ianuar Luceafărul răsare iar. Geniul României, Regele poeziei, de sus mereu veghează și ne încurajează. a doinit țara și neamul, a cântat râul și ramul, strămoșii, vitejii voievozi, trecutul glorios slăvind, ca un profet viitorul luminos întrezărind. de lumea bună a fost iubit, la rându-i cu mare patos a iubit, veșnic fiind îndrăgostit. a fost și critic și boem, viața fiindu-i un poem. aprig, vifornic și
EMINESCU de IONEL GRECU în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350124_a_351453]
-
geografice dintre țări izolează, îngrădesc libertatea și instaurează barierele artificiale între semeni. Indiferent însă de forma donquijotismelor sale, Mircea Băduț are momente când devine filosofic, vorbind în parabole: "în lungul vremurilor neturbulente, traiectul civilizației umane e dat nu atât de voievod, cât de făuritorul de «obade»"(p.39) sau, în alt context, pur aforistic: "Liliputan = un hipopotam în miniatură și având culoarea liliacului." (p.102); În plină eră comunistă Marin Preda scria despre acea orânduire că ar fi șansa pitecantropului de
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
Străinul, tot străin rămâne Când e-ntre frații cei el nu-i, Și pâinea caldă e tot rece Când n-o mănâncă-n țara lui. Moldovă-mamă scumpă, dulce Cu sfinți și moaște de martiri Cu mănăstiri și glorii sfinte Cu voievozi neștiuți și scumpe amintiri. Cetate sfântă a credinței drepte Ierusalim pe plaiuri românești O lume-ntreagă ai chemat să vadă Și cine-ai fost pe vremuri și cine-acuma ești. Moldovă-patrie natală, Cu oameni buni și foarte primitori Din fiii
AŞTEAPTĂ-MĂ, MOLDOVA MEA, CĂ VIN! de ION UNTARU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361934_a_363263]
-
Acasa > Eveniment > Comunicate > CONCURS DE COMEDIE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 482 din 26 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Str. Gării nr. 4c/2, cod 700094 Str. Matei Voievod nr. 75-77, sector 2 București Telefon 0232/210 865; 0742/628 840 Telefon rectorat: 021/252 74 57 E-mail: liga scriitorilor.iasi@gmail.com E-mail : rector@unatc.ro C O N C U R S Liga Scriitorilor Români - Filiala Iași-Moldova
CONCURS DE COMEDIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362051_a_363380]
-
Cercetătorul superior de gradul I Dr. Veniamin Ciobanu. Lucrarea structurată pe cinci capitole, debutează cu Statusul socio-politic al românilor din această zonă a țării, de la structuri și instituții politice și administrative (țări, cnezate, voievodate, autonomii românești), la structuri sociale (cnezi, voievozi, nobili, armaliști, țărani liberi, iobagi, jeleri), schițându-se și dinamismul politico-cultural din Secolul Luminilor și influența acestuia asupra monahismului. Capitolul II abordează organizarea ecclesială a românilor transilvăneni și maramureșeni până în secolul al XVIII-lea, capitolul III vorbește despre Trăsături și
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
interpret întrece în însemnătate pe cea de personaj de ficțiune. Statutul pe care Eminescu îl acordă autobiografiei este mai degrabă acela de trăire a clipei, de autor, personaj și interpret: poetul se dedublează, chiar și în Luceafăr: “Parea un tânar voievod Cu par de aur moale, Un vânat giulgi se-ncheie nod Pe umerele goale.” Ipostaza de nemuritor întrece în însemnătate pe cea de personaj de ficțiune, de basm românesc. Poetul însuși, se vede un Luceafăr aparținând nemuriri. Stea, ce luminează
AUTOBIOGRAFIA POETULUI ÎN OPERA LUI EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362136_a_363465]