4,066 matches
-
întrucât ionul de magneziu Mg2+ nu are afinitate pentru atomul de azot. Din acest motiv, în timp (aproximativ 30 minute) sau prin acidulare cu câteva picături de acid clorhidric HCl, compusul pierde amoniacul din sfera de coordinare. Fiind un compus volatil, amoniacul părăsește sistemul și pH-ul sistemului scade, tinzând spre valoarea caracteristică unui mediu neutru din punct de vedere acido-bazic. În aceste condiții (mediu neutru spre ușor acid), ligandul monoprotonat suferă un proces de izomerizare, trecând din forma fenolică în
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
tăciunii (Ustilago maydis, U. tritici), pătări (Venturia inaequalis, Cladosporium fulvum, Helminthosporium sp.), antracnoze (Ascochyta pisi, Colletotrichum phaseoli etc.). Trichothecina, obținută din Trichothecium roseum, are efect în combaterea ciupercilor Fusarium graminearum, Monilia laxa, în concentrație de 50 ppm. Fitoncidele sunt substanțe volatile cu acțiune antibiotică, produse de către unele plante superioare. Cercetările efectuate în diferite țări (România, fosta U.R.S.S., R.P. Ungară) au pus în evidență efectul bactericid, bacteriostatic, fungicid sau fungistatic al fitoncidelor asupra microorganismelor. Extractele obținute din bulbii de ceapă, din
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
tratament, așa cum sunt: tratamente umede la care produsele pesticide se aplică sub formă de suspensii, emulsii, soluții prin stropiri, pulverizări sau umectări; tratamente uscate care se aplică prin prăfuiri pe plante, sol și la semințe; tratamente gazoase aplicate cu produse volatile, se practică `n general la sol și spații închise sau în masa de produse depozitate. 4.5.1. Prepararea zemurilor (soluțiilor, suspensiilor, emulsiilor) pentru stropit Zemurile reprezintă o formă de aplicare a produselor fitofarmaceutice, care sunt condiționate pentru prepararea soluțiilor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
spații de acces cât mai largi. Acizii minerali și hidroxizii concentrați nu se aruncă în chiuvete. Acidul sulfuric diluat se prepară prin turnarea acidului sulfuric concentrat în vasul cu apă, și nu invers. Reacțiile care se efectuează cu substanțe toxice volatile (amoniac, acid azotic, fenol, formol, etc.) se vor executa sub nișă cu ventilația corespunzătoare. Măsurarea soluțiilor toxice nu se va face prin pipetare directă, și numai cu biurete, sau pipete automate. Pipetarea produselor biologice se va face cu pipete prevăzute
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
cel necesar și prevăzute cu filtru cu vată. Bromul se măsoară numai la nișă, cu pipete cu bulă, prevăzute cu pară de cauciuc pentru aspirare. Este interzisă gustarea soluțiilor și substanțelor din laborator, de asemenea și consumul alimentelor. Mirosirea substanțelor volatile se va face cu prudență, executând cu mâna o mișcare de vânturare deasupra vasului spre nas. Tuburile de oxigen, dioxid de carbon, azot lichid, etc., se vor depozita în afara laboratorului. Când sunt strict necesare anumitor operații se ancorează cu lanț
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
aspectul, culoarea, gustul și mirosul uleiului. Evaluarea caracteristicilor organoleptice ale uleiurilor comestibile se poate face prin atribuirea de puncte pentru fiecare caracteristică / defect monitorizat. Evaluarea mirosului se face prin ușoara agitare a paharului cu probă, pentru a facilita degajarea componenților volatili. Pentru evaluarea gustului se aduc 5g probă într-o linguriță, se introduce uleiul în gură și se deplasează prin mișcări obișnuite de masticație, până la perceperea clară a gustului acestuia, apoi se elimină. II. 1.2. PROPRIETĂȚI FIZICO-CHIMICE II.2. UNTURA
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
pentru (determinarea umidității) variază în funcție de tipul substratului alimentar, de viteza de execuție urmărită și de acuratețea rezultatelor dorită. Determinarea cu acuratețe a umidității este dificil de realizat deoarece îndepărtarea tuturor formelor de apă prezente în alimente antrenează și alte substanțe volatile. De aceea pentru fiecare substrat alimentar există metoda standard recomandată în caz de litigiu. V.1. METODE PRIN USCARE Principiul metodei O anumită cantitate din produsul de analizat se expune la o sursă de căldură până la greutate constantă. Pierderea în
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
stare de vapori). Utilizarea procesului de liofilizare în industria alimentară comparativ cu alte procedee de păstrare a produselor, prezintă următoarele avantaje: este singurul procedeu prin care se extrage apa fără a distruge structura celulară și fără a se pierde substanțele volatile; conferă produselor alimentare propritetăți superioare, printr-o mai bună conservare și printr-o capacitate mare de rehidratare; păstrarea proprietăților senzoriale (textură, gust, miros). Produsul liofilizat își păstrează forma sa inițială, nu face spumă, nu se contractă, nu se produc concentrări
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
VI DETERMINAREA SUBSTANȚELOR MINERALE TOTALE (CENUȘA) Substanțele minerale totale (cenușa) reprezintă reziduul anorganic rezultat prin oxidarea completă a unui substrat alimentar. Oxidarea completă (mineralizarea) poate fi realizată pe cale uscată prin incinerare în cuptor la 550-600 C (se evită pierderea compușilor volatili) sau pe cale umedă prin combustie cu amestecuri de acid sulfuric, azotic și percloric (cînd se urmărește determinarea diverselor elemente minerale). Compoziția cenușii variază în funcție de tipul substratului alimentar fiind un amestec de oxizi, fosfați, sulfați, silicați și cloruri a diverselor bioelemente
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
Una dintre reacțiile de formare a compușilor aldehidici se poate prezenta astfel: Acest tip de râncezire este cel mai frecvent și afectează untura de porc, uleiurile vegetale și toate produsele care conțin grăsimi. Prin aceste reacții se formează și aldehide volatile care dau gust și miros neplăcut. Râncezirea aldehidică este o formă avansată de degradare a lipidelor iar produșii formați se numesc produși secundari de oxidare. Pentru determinarea gradului de râncezire aldehidică, se folosesc diferite metode. Una dintre acestea este determinarea
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
și culegători. Arheologia preistorică are și rațiuni mai practice pentru a prefera o asemenea viziune, decis materialistă: la urma urmelor, reconstituirile de climat și infrastructură economică sunt, în spiritul „scării inferențelor” a lui C. Hawkes (1954), mult mai accesibile decât volatilele aspecte ale organizării sociale paleolitice. Aceste rațiuni explică ușor de ce sugestiile etnografice oferă, în bună măsură, infrastructura tiparului mediu al societăților paleolitice (Kusimba 2005; Lenski 2002). Reperele centrale ale acestei „versiuni sociale de lucru” par să fie: • o demografie globală
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
intelectuale (de a observa, de a asculta cerințele adultului și a acționa corect pe baza acestora, de a răspunde la întrebări și de a le formula, de a aprecia, completa răspunsurile colegilor) ci și interve nția particularităților afectiv motivaționale și volatile. Adaptarea școlară presupune alături de maturitatea intelectuală și prezența unui anumit grad de maturitate socială. Aceasta se referă la însușirea și respectarea unor deprinderi de conduită civilizată în colectiv, la existența unei independențe relative a copilului în acțiune și față de adult
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
pentru a se evita inhalarea hidrogenului arseniat ce s-ar degaja în cazul substanțelor impure. La diluarea acidului sulfuric concentrat se toarnă acidul în apă și nu invers iar operația se va executa cât mai lent. Manipularea reactivilor inflamabili și volatili Manipularea fosforului se va face numai cu ajutorul cleștilor sau al pensetelor. Tăierea bucăților de fosfor se va face numai sub apă, la temperatura camerei, în vase cu pereți groși. Uscarea bucăților de fosfor se face numai prin tamponare cu hârtie
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
cu hârtie de filtru, fără a se freca. Resturile de fosfor rămase pe hârtia de filtru se vor aprinde sub nișă, pe o placă de metal. În cazul aprinderii fosforului, se va stinge turnând nisip. Experiențele cu lichide inflamabile și volatile (eter etilic, acetonă, alcool etilic, alcool metilic, benzen, etc.) trebuie efectuate cu atenție sporită. Este contraindicată gustarea sau mirosirea acestor substanțe. Pe mesele de lucru nu se păstrează cantități mari din aceste substanțe. Substanțele volatile sau inflamabile nu se vor
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
Experiențele cu lichide inflamabile și volatile (eter etilic, acetonă, alcool etilic, alcool metilic, benzen, etc.) trebuie efectuate cu atenție sporită. Este contraindicată gustarea sau mirosirea acestor substanțe. Pe mesele de lucru nu se păstrează cantități mari din aceste substanțe. Substanțele volatile sau inflamabile nu se vor manipula în apropierea focului sau a altor surse de încălzire. Încălzirea lichidelor inflamabile se va face numai pe baia de aburi sau de ulei, utilizându-se un condensator de reflux. Este interzisă încălzirea lichidelor inflamabile
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
inflamabile nu se vor manipula în apropierea focului sau a altor surse de încălzire. Încălzirea lichidelor inflamabile se va face numai pe baia de aburi sau de ulei, utilizându-se un condensator de reflux. Este interzisă încălzirea lichidelor inflamabile și volatile în vase deschise, la foc direct sau pe rezistențe electrice. Manipularea sticlăriei Aparatele și vasele de laborator trebuie verificate înaintea începerii experiențelor. Vasele care prezintă zgârieturi, crăpături, tensiuni interne sau alte defecțiuni se vor întrebuința exclusiv pentru operații nepericuloase. La
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
chimică a substanței și a solventului; diferența de solubilitate a substanței la cald și la rece; punctul de topire al substanței în comparație cu punctul de fierbere al solventului; solventul sa nu reacționeze cu substanța de purificat; utilizarea unor solvenți suficient de volatili pentru a putea fi îndepărtați din substanța cristalină cât mai ușor. Alegerea procedeului de separare finală a substanței din soluție se face ținând cont de coeficientul de solubilitate al substanței de purificat. Astfel putem clasifica metodele în: 2.1.a
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
pentru a se evita inhalarea hidrogenului arseniat ce s-ar degaja în cazul substanțelor impure. La diluarea acidului sulfuric concentrat se toarnă acidul în apă și nu invers iar operația se va executa cât mai lent. Manipularea reactivilor inflamabili și volatili Manipularea fosforului se va face numai cu ajutorul cleștilor sau al pensetelor. Tăierea bucăților de fosfor se va face numai sub apă, la temperatura camerei, în vase cu pereți groși. Uscarea bucăților de fosfor se face numai prin tamponare cu hârtie
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
cu hârtie de filtru, fără a se freca. Resturile de fosfor rămase pe hârtia de filtru se vor aprinde sub nișă, pe o placă de metal. În cazul aprinderii fosforului, se va stinge turnând nisip. Experiențele cu lichide inflamabile și volatile (eter etilic, acetonă, alcool etilic, alcool metilic, benzen, etc.) trebuie efectuate cu atenție sporită. Este contraindicată gustarea sau mirosirea acestor substanțe. Pe mesele de lucru nu se păstrează cantități mari din aceste substanțe. Substanțele volatile sau inflamabile nu se vor
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
Experiențele cu lichide inflamabile și volatile (eter etilic, acetonă, alcool etilic, alcool metilic, benzen, etc.) trebuie efectuate cu atenție sporită. Este contraindicată gustarea sau mirosirea acestor substanțe. Pe mesele de lucru nu se păstrează cantități mari din aceste substanțe. Substanțele volatile sau inflamabile nu se vor manipula în apropierea focului sau a altor surse de încălzire. Încălzirea lichidelor inflamabile se va face numai pe baia de aburi sau de ulei, utilizându-se un condensator de reflux. Este interzisă încălzirea lichidelor inflamabile
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
inflamabile nu se vor manipula în apropierea focului sau a altor surse de încălzire. Încălzirea lichidelor inflamabile se va face numai pe baia de aburi sau de ulei, utilizându-se un condensator de reflux. Este interzisă încălzirea lichidelor inflamabile și volatile în vase deschise, la foc direct sau pe rezistențe electrice. Manipularea sticlăriei Aparatele și vasele de laborator trebuie verificate înaintea începerii experiențelor. Vasele care prezintă zgârieturi, crăpături, tensiuni interne sau alte defecțiuni se vor întrebuința exclusiv pentru operații nepericuloase. La
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
chimică a substanței și a solventului; diferența de solubilitate a substanței la cald și la rece; punctul de topire al substanței în comparație cu punctul de fierbere al solventului; solventul sa nu reacționeze cu substanța de purificat; utilizarea unor solvenți suficient de volatili pentru a putea fi îndepărtați din substanța cristalină cât mai ușor. Alegerea procedeului de separare finală a substanței din soluție se face ținând cont de coeficientul de solubilitate al substanței de purificat. Astfel putem clasifica metodele în: 2.1.a
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
Medicine 1981;60:373-382 11. Voicu V.A. - Toxicologie clinică, Ed. Albatros, 1997 12. Voicu V.A., Macovei R., Mivlea L. - Ghid de toxicologie clinică, Ed. Medicală Amaltea, 1999 129 INTOXICAȚIA ACUTĂ CU ALCOOL ETILIC Date despre toxic • lichid incolor, volatil, inflamabil, care se dizolvă În apă; • alcoolul oficinal 95% are o concentrație de 92,5% alcool pur; • concentrația de alcool pur, exprimată În volume la %, a diferitelor bături alcoolice naturale sau artificiale este diferită: berea conține 2-6%, vinurile naturale 6-14
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
descompunere, cu pierderi semnificative de greutate în intervalul 200 — 600C. Degradarea copolimerilor rezultați are loc în trei stadii, indiferent de structura poroasă, diferența constând în valorile de temperatură caracteristice fiecărui stadiu. Primul stadiu de descompunere este atribuit pierderilor de substanțe volatile care sunt prezente în copolimeri. Pierderea în greutate între 2-5% și valoarea medie a energiei de activare este cuprinsă între 24,8238,31 kJ/ mol-1. Stadiul II este stadiul principal de descompunere al copolimerului când, la peste 220 °C are
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
procese complexe ale reticulării heterogene, respectiv, ca o consecință a formării rețelelor în prezența difetitelor tipuri de porogeni. Stdiul III, care începe la 400 °C, este în mod obișnuit atribuit reacțiilor de descompunere precum și proceselor de pierdere a compușilor ușor volatili. Valorile Ea, mai mari decât cele din stadiile anterioare, sunt consecința complexității structurilor copolimerilor precum și a gradului de reticulare a catenelor polimere / 40, 41/ . Variația sinuoasă a energiei de activare funcție de gradul de transformare ,α, ( figura 9) pentru copolimerii Co-1
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]