1,937 matches
-
că a scris și ea câteva capitole dintr-un roman și prin urmare ar fi de dorit să asiste la cursurile mele. Dar era vorba de fiul ei mort, care scrisese un roman întreg pe la început anilor ’60, un roman voluminos, iar ea insista acum să-l citesc. De ce-aș vrea să fac una ca asta? am întrebat-o. Pentru că este un roman extraordinar, a zis ea. De-a lungul timpului, am devenit expert în a scăpa de lucrurile pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
la nasturi și cusături. Astfel reașezat, reflectă la lungul răstimp petrecut în așteptarea mamei sale. Se concentră în special asupra senzațiilor neplăcute pe care începuse să le aibă. Întreaga sa ființă i se părea gata să plesnească, pornind de la cizmele voluminoase de antilopă. Ca și când ar fi vrut să verifice asta, Ignatius își îndreptă ochii lui neobișnuiți spre picioare. Păreau într-adevăr umflate. Era gata să-i ofere mamei sale priveliștea acelor cizme umflate, ca o dovadă a nepăsării ei față de dânsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
fi gata eu cu sabotaju’! Ai grijă ce faci, Jones. Nu te băga-n bucluc. — Ăău! * În ultimul timp, Ignatius începuse să se simtă din ce în ce mai rău. Valva lui părea lipită și oricât se balansa nu reușea s-o deschidă. Râgâituri voluminoase se desprindeau din pungile cu gaze ale stomacului și o porneau pe traseul aparatului digestiv. Unele scăpau zgomotoase. Altele se rătăceau și ajungeau în piept dându-i niște arsuri teribile. Cauza materială al acestui declin al sănătății era, își dădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
dintre acelea în hol chiar azi. Ai lăsat-o acolo dinadins, ca să profit și eu de mesajul ei, sau ți-a căzut din mână, într-una din orgiile cu vin de după-amiază, tu considerând-o o bucată de confeti deosebit de voluminoasă? Îmi imaginez că pe la ora două după-masa ai necazuri cu ochii, vezi totul ca prin ceață. Am citit toată broșura. E scrisă complet neliterar. Dumnezeu știe unde găsești asemenea porcării. Poate la bătrâna care vinde praline la cimitir. Ei bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
coborând scările cu un alt braț plin de hârtii, apoi se opri pe trotuarul de cărămidă, se întoarse și privi casa. Ignatius își dădu seama că încearcă să-și imprime în minte scena: Eliza traversând gheața cu un geniu deosebit de voluminos în brațe. În cele din urmă, ca răspuns la strigătele lui Ignatius, veni la mașină și aruncă a doua încărcătură de hârtii în poalele lui Ignatius. Au mai rămas câteva sub pat, cred. — Nu te mai gândi la ele, țipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
În șoaptă pe mătușa Surpun de Îndată ce le-a Întors spatele. Încă obiectând, Însă nedorind să se ciondănească cu ele, Armanoush s-a Îndreptat spre baie unde a dat peste unchiul Dikran, cu capul vârât În dulapul de sub chiuvetă și trupul voluminos sprijinit În mâini și genunchi. — Unchiule? a zis Armanoush, gata-gata să scoată un țipăt. — Bunăăă! a strigat Dikran Stamboulian din dulap. — Casa asta e plină de personaje cehoviene, a murmurat Armanoush ca pentru sine. Dacă spui tu, a Îngânat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
vîra sub pernă. CÎnd Își pregătea bagajul, alegea cu mai multă grijă cărțile decît hainele. Își aduse aminte că visase noaptea cum niște sîni de femeie se iveau pe picioarele lui, cîte unul pe fiecare pulpă, niște sîni frumoși și voluminoși. Se frecă pe picioare ca să fie sigur că nu mai erau acolo. În vis, făcuse cîteva contorsiuni ca să apropie sînii unul de altul spre a reconstitui un piept feminin plauzibil. Îndoise genunchii pentru ca sînii să se apropie de sexul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
grăbeau să îi ureze bun venit, așezându-se cu delicatețea unui șal peste umărul ieșit în afară. Avea capul spart, observă ea, cu părul aproximativ despărțit pe cele două părți ale unui secret strălucitor. Crucită, capul îi apărea extreme de voluminos. Era așezat pe o parte. Ochiul lui stâng o dojenea. Ea își făcu semnul crucii pentru a doua oară. Îi evită ochiul căutător și îi inspectă restul făpturii. Oh, dar ce micuț este!, își dădu ea seama. Mâini micuțe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
plăcut foarte mult! Am cea mai mare colecție de artă aborigenă din Australia. Și cel mai mare lanț de cluburi de fitness din Melbourne. Noroc! zise el, ciocnind paharul de paharul ei. — Serios? Întrebă, uitându-se absentă la pântecul lui voluminos. 16 Exploziatc "16 Explozia" Dar norocul lovi de două ori. Ziua următoare, la prânz. Când deschise Kitty ușa rulotei, mult după miezul nopții, Desert Rose se tot plimba prin cameră, plângând. Fața i se umflase, machiajul Îi cursese În dâre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Scoția pe lângă regele Robert the Bruce, iar templierii Îl ajută pe rege să câștige bătălia de la Bannock Burn. Drept răsplată, regele Îi organizează În noul ordin al Cavalerilor Sfântului Andrei din Scoția. Am dat jos de pe un raft un dicționar voluminos de engleză și am căutat: bannock În engleza medievală (bannuc În vechea saxonă, bannach În gaelică) e un fel de turtiță coaptă pe piatră sau pe grătar, de orz, secară sau alte cereale. Burn Înseamnă torent. Nu rămânea decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
minunat pe care l-am întâlnit vreodată. Fran auzi pe cineva, probabil soțul, comentând în fundal. Bietul om se săturase probabil să tot audă de minunatul doctor Westcott. Dosarul de extrase care-i fu trântit pe birou era surprinzător de voluminos, conținând mai ales articole despre eforturile secției de-a obține fonduri sau despre nașteri miraculoase. Ronțăindu-și biscuitul, se apucă să citească despre lupta dusă de Laurence cu administrația spitalului pentru achiziționarea unui echipament scump. Nu trebuie să-nceapă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
chioșcul de ziare de la intrarea în gară era ca un magazin de delicatese exotice. International Herald Tribune stătea lângă L’Express, Corriere della Sera lângă El Pais, Paris Match lângă Hello. În Londra, chiar și ziarele locale erau aproape la fel de voluminoase ca New York Times, dând pe dinafară de suplimente gratuite. Adună un braț și mai luă apoi și ziarul de anunțuri gratuite Loot, așa, ca să fie. Cuibărită în tren aproape că adormi, gândindu-se iar și iar la ceea ce tocmai i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
iar Fran Îi ceruse ajutorul chiar în dimineața aia. Să rateze așa o ocazie ar părea o lipsă de recunoștință. Capitolul 15 Fran ezită doar o clipă. Apoi, uitându-se hoțește peste umăr, strecură flaconul cu sânge în geanta ei voluminoasă și închise catarama chiar în momentul în care asistenta se întorcea urmată de doctor. — Vă simțiți bine? întrebă doctorul îngrijorat. — Minunat, răspunse Fran veselă, strângând geanta la piept. De fapt, nu m-am simțit niciodată mai bine. Se uită la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Ralph, tată. Vino înăuntru. Jack împinse ușa de la intrare și descoperi că era blocată de o grămadă de valize. Erau cinci cu totul, fiecare tivită cu piele verde închis și brună, ce le dădea un aer elegant, de la o valiză voluminoasă în formă de cufăr până la o poșetuță. Îi amintiră pentru o clipă lui Jack de acele premii pe bandă rulantă de la concursurile televizate, numai că acelea erau ieftine, iar acestea te costau probabil cât o mână și un picior. Ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
din nr. 77 se deschide cu un chapeau semnat S.E. (Sandu Eliad), în care prezența „stilului modern” de viață în arhitectură și urbanism apare ca un numitor comun al revistelor de artă nouă din Europa: „Nu există revistă din teancul voluminos pe care l’am primit, fie ea din Polonia sau din Olanda, din Franța sau din Cehoslovacia, să nu poarte în pagini drept principală preocupare problema arhitecturei a casei și a orașului”. Cehoslovacia este menționată și în referința — alăturată — privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și (încă) nelegat de odgon) de viezurele cu raglan cărămiziu, de care v-am pomenit în scrisoarea precedentă. Viezure pe care cu plăcere l-aș mînca crud și viu, rupîndu-i în prealabil urechile profesionale, numai că viezurele meu e cam voluminos, și nu mi-e de ajuns o lămîie pentru a-mi tăia greața, iar în plus mai e și lucrător în M.A.I..” Tot în 1986, într-un articol din revista craioveană Ramuri (nr. 11/269, 15 noiembrie 1986, p.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
capătul coridorului și era pe punctul de a sări. Era femeia care intrase în hotel împreună cu bărbatul care semăna cu generalul Tōjō. Văzându-l pe Gaston, a început să dea-ndărăt, speriată. La picioarele ei se zărea o bocceluță destul de voluminoasă, dar Gaston nu-și putea imagina ce conținea. În jurul gâtului avea un bandaj soios. Era scundă și slabă. Gaston era de părere că fețele japonezilor erau la fel de lipsite de expresie ca și măștile pentru teatrul Nō. Nici această femeie nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
Doamne, Îți mulțumesc pentru Dan. Mulțumescu-ți Ție, Doamne, pentru Dan. Îmi strecor picioarele Într-o pereche de papuci pufoși uriași, Îmi dau părul pe spate și-l prind În coadă, după care Îmi Înfășor În jurul corpului halatul lui de baie voluminos, În vreme ce lunec pe coridor către bucătărie. Dan și Ellie. Ellie și Dan. Doamna Dan Cooper. Doamna Ellie Cooper. Ellie Cooper. CÎnt cuvintele cu voce tare, Înfiorîndu-mă la auzul sunetului lor atît de nefamiliar, la gîndul că, În ceva mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Când porțile automate se deschiseră, Kevin văzu două femei goale de piatră care se arcuiau prietenoase și sprijineau pe mâini, fără un efort prea mare, un balconaș. Doamna Fioravanti Își răscoli poșeta În căutarea cheilor. Scoase din ea o legătură voluminoasă, ce părea să cântărească măcar un kilogram, se concentră căutând cheia potrivită, pe care o introduse apoi În broasca ușii blindate, uitând să Întrerupă alarma antifurt care Începu să urle strident. În holul cel mare de la intrare era un cufăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Pe colină, ca Într-un turn de veghe, ca un catarg al unui stindard pe un teritoriu cucerit, se Înălța antena Vaticanului. Noaptea mirosea a flori de tei. La un moment dat, Îngândurată, Emma aruncă pe scaunul din spate pachetul voluminos de la Bulgari, ambalat ca un cadou pe care de ore Întregi Îl ținuse pe genunchi, ca pe o comoară, ca pe un semn de fidelitate care nu-i era adresată. De ce trebuia să aibă grijă de cadoul pentru iubitul profesorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
bine, a zis, atunci ce mai stăm acolo, să ne cărăm, să ne vedem de treabă, așa că ne-am dus în vestiar, dar cu coada ochiului am mai văzut cum soldații încep să descarce din camioane tot felul de aparate voluminoase. Nea Gică era deja acolo, mânca pită cu clisă, n-a zis nimic, doar a făcut semn spre ceasul de pe mână, ridicând trei degete, știam că asta înseamnă că am întârziat trei minute și că după antrenament ne mai așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
practicau turismul ecologic. Cuvintele schimbate pluteau cu Încetineală prin aer. S-au despărțit rapid. La ora nouăsprezece și jumătate, totul era terminat. Djerzinski traversă parcarea Însoțit de o colegă cu părul lung și negru, cu pielea foarte albă, cu sâni voluminoși. Era puțin mai În vârstă decât el; după toate probabilitățile, avea să‑i ia locul În fruntea unității de cercetare. Cele mai multe dintre articolele ei tratau despre gena DAF3 a drosofilei; era celibatară. În fața Toyotei sale, Îi Întinse mâna și Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
puse la dispoziție, care îmi permit să includ în această relatare o biografie a dr. Jones, proprietar al ziarului Luptătorul creștin alb. Deși n-a fost pus sub acuzarea de-a fi fost criminal de război, Jones are un dosar foarte voluminos. Răsfoind acel tezaur de amintiri am descoperit următoarele ca fiind adevărate: Reverendul dr. Lionel Jason David Jones, D.C.D., D.T., s-a născut la Haverhill, statul Massachusetts, în 1889, a fost crescut ca membru al bisericii metodiste. Era fiul cel mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
legături aveau în lumea politică și economică, printre bancheri și industriași, îndeosebi printre cei care se ocupau cu extracția și exportul de minereuri. În vreo jumătate de an, Băcănel reuși să-i furnizeze multe dintre datele cerute, un dosar destul de voluminos. Drept recompensă, primi o excursie de două luni la Viena (prima lui ieșire din țară după 1944), să-și vadă o verișoară căsătorită cu Wolfgang Schutenmatz, coproprietarul fabricii de șnițele preambalate „Schutenmatz & Bildungstein“. Goncea îi sugeră chiar, de câteva ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
gălbui, cu o eșarfă verde fluturându-i pe umeri. O șapcă de piele, neagră, soioasă, mai mult îi spânzura pe fruntea ascuțită. Părea atârnată de cele două cornițe sidefii, ițite printre pletele bogate, lățoase. Ținea în mâna stângă o servietă voluminoasă, burdușită. Servieta i-a dat-o Andromandei, care a scos din ea un macat argintiu, părea țesut din razele lunii care nu mai răsărise, și i-a învelit pe cei doi care se drăgosteau pe apa neagră. Andromanda i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]