1,148 matches
-
Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene și relaxarea sfincterelor esofagian inferior și superior
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene și relaxarea sfincterelor esofagian inferior și superior. Reflexul de vomă începe cu câteva inspirații profunde după care respirația se oprește, laringele se ridică determinând închiderea glotei și deschiderea sfincterului esofagian superior. Nazofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale. In același timp se produce o relaxare a corpului și fundusului gastric
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și deschiderea sfincterului esofagian superior. Nazofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale. In același timp se produce o relaxare a corpului și fundusului gastric, esofagului și contracția antrumului piloric, alături de contracția puternică a musculaturii abdominale. Evacuarea conținutului gastric în cursul vomei se datorește presiunii exercitate asupra lui de la exterior și mai puțin contracțiilor proprii. Voma este un act reflex declanșat de stimularea receptorilor răspândiți în diferite organe (stomac, apendice, colecist, intestin, pancreas, căi renale, uter, cord). Fibrele aferente ale arcului reflex
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
timp se produce o relaxare a corpului și fundusului gastric, esofagului și contracția antrumului piloric, alături de contracția puternică a musculaturii abdominale. Evacuarea conținutului gastric în cursul vomei se datorește presiunii exercitate asupra lui de la exterior și mai puțin contracțiilor proprii. Voma este un act reflex declanșat de stimularea receptorilor răspândiți în diferite organe (stomac, apendice, colecist, intestin, pancreas, căi renale, uter, cord). Fibrele aferente ale arcului reflex cu punct de plecare gastric sau abdominal sunt atașate nervilor vagi și simpatici. Centrii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
act reflex declanșat de stimularea receptorilor răspândiți în diferite organe (stomac, apendice, colecist, intestin, pancreas, căi renale, uter, cord). Fibrele aferente ale arcului reflex cu punct de plecare gastric sau abdominal sunt atașate nervilor vagi și simpatici. Centrii reflexului de vomă (fig. 2) sunt situați în regiunea dorsolaterală a formațiunii reticulate din bulb. In apropierea centrului vomei s-a descris o zonă chemoreceptoare a cărei excitare declanșează voma. Această zonă chemoreceptoare este o bandă de țesut nervos în formă de V
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
renale, uter, cord). Fibrele aferente ale arcului reflex cu punct de plecare gastric sau abdominal sunt atașate nervilor vagi și simpatici. Centrii reflexului de vomă (fig. 2) sunt situați în regiunea dorsolaterală a formațiunii reticulate din bulb. In apropierea centrului vomei s-a descris o zonă chemoreceptoare a cărei excitare declanșează voma. Această zonă chemoreceptoare este o bandă de țesut nervos în formă de V situată pe pereții laterali ai ventriculului IV. Substanțele emetizante acționează fie prin iritarea mucoasei gastrice, fie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
plecare gastric sau abdominal sunt atașate nervilor vagi și simpatici. Centrii reflexului de vomă (fig. 2) sunt situați în regiunea dorsolaterală a formațiunii reticulate din bulb. In apropierea centrului vomei s-a descris o zonă chemoreceptoare a cărei excitare declanșează voma. Această zonă chemoreceptoare este o bandă de țesut nervos în formă de V situată pe pereții laterali ai ventriculului IV. Substanțele emetizante acționează fie prin iritarea mucoasei gastrice, fie prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
segmentare urmate de contracții peristaltice. Se mai descrie și un alt tip de motilitate numită propulsie în masă. Aceasta se caracterizează prin contracții migratoare gigante care se propagă pe distanțe mari de intestin. Ele se pot propaga și retrograd în cadrul vomei. Se pot asocia cu dureri abdominale (crampe) și diaree. Asigură fiziologic propulsia în masă (în special în intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
abdominal (drept abdominal, oblic intern și extern, transvers abdominal); când ei se contractă presiunea intra-abdominală crește și diafragmul este împins în sus către cutia toracică reducându-se astfel volumul acesteia (fig. 69). Acești mușchi se contractă puternic în timpul tusei, vomei și defecației. Alți mușchi expiratori sunt mușchii intercostali interni. Acțiunea lor este opusă mușchilor intercostali externi (datorită inserției inverse); când se scurtează coastele sunt împinse în jos, în spate și spre interior, ducând la scăderea diametrelor toracice antero posterior și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
aportul zilnic de apă al unei persoane obișnuite este de aprox. 1500 ml. Pierderile pot fi și ele extrem de variabile, în funcție de condiții. In condiții normale, prin materiile fecale se pierd cantități reduse de apă (100 ml), dar în condiții patologice (vomă, diaree) se pot pierde cantități foarte mari de apă și electroliți, care pot duce foarte repede la dezechilibre periculoase sau chiar fatale. Pierderile respiratorii sunt determinate de eliminarea vaporilor de apă prin aerul expirat. Reprezintă aproximativ 400 ml/zi și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de trei ori pe zi. Allium tuberosum Aceasta este o legumă delicioasă, aromată, care se găsește frecvent pe masa chinezilor. Ea este bogată În proteine, vitamina C, calciu, fosfor și potasiu. Ca aliment medicinal, poate ameliora astmul, diareea, constipația, sughițul, voma, urinarea frecventă, disfuncțiile sexuale și impotența. Poate fi consumată fie gătită separat, fie tăiată și amestecată În omletă sau prăjită cu creveți. Ananasul Ananasul este cultivat În sudul Chinei. Chinezii din vremurile vechi au descoperit că acest fruct are efect
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
multe ori pe zi următoarele puncte de presopunctură: Zusanli, Hegu, Quchi și Sanyinjiao. (Vezi anexa 7.) Greața Descriere Greața este o senzație neplăcută În stomac. Cei care suferă de grețuri pot să simtă slăbiciune, să transpire și să saliveze mult. Voma este rezultatul senzației intense de greață, care Împinge conținutul stomacului În sus pe esofag și prin gură. Riscul major al vomei este deshidratarea și e marcată de creșterea senzației de sete, urinare rară, precum și uscăciunea gurii și a pielii. Simptome
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
senzație neplăcută În stomac. Cei care suferă de grețuri pot să simtă slăbiciune, să transpire și să saliveze mult. Voma este rezultatul senzației intense de greață, care Împinge conținutul stomacului În sus pe esofag și prin gură. Riscul major al vomei este deshidratarea și e marcată de creșterea senzației de sete, urinare rară, precum și uscăciunea gurii și a pielii. Simptome Printre ele se numără stomacul deranjat, vărsăturile, transpirația, excesul de salivă și senzația de slăbiciune. Cauze Greața poate avea mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
stomacul deranjat, vărsăturile, transpirația, excesul de salivă și senzația de slăbiciune. Cauze Greața poate avea mai multe cauze: un virus (cum este gripa cu manifestări gastrice), o intoxicație alimentară, stresul sau nervozitatea, diabetul, graviditatea sau vătămarea capului. Greața persistentă fără vomă este cauzată de cele mai multe ori de medicamente și uneori de ulcer sau cancer. Notă: trebuie să precizăm că remediile prezentate mai jos nu rezolvă problema decât temporar. Se recomandă consultarea cât mai rapidă a unui specialist, pentru a afla cauza
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
2); cireașă (2); despărțire (2); dezamăgire (2); dureros (2); grefă (2); grețos (2); grimasă (2); gust rău (2); iubire (2); măr (2); medicament (2); medicamente (2); nașpa (2); nenorocire (2); nu (2); piper (2); probleme (2); repulsie (2); sîmbure (2); vomă (2); acid; adevăr; adevărat; adevărul; agocalmin; aiurea; alcool; amar; ceva amar; aparență; ars; aspirină; avocado; bere; bonetă; bucurie; cacao; cătină; ceapă; cenușă; ceva; chef; chipăruș; ciorbă; ciudat; coajă; corcodușe; dezamăgit; dulceață; dușman; familie; fierea; ca fierea; fiori; foc; și foc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mică; miere; migdală; migdale; moarte; munte; murături; nenorocit; otravă; oțet; pătrunjel; pelinul; ca pelinul; pierdere; plăcere; plăcut; plînset; papile gustative; prost; realitate; rece; respingător; rîs; sare; sărac; sărutul mirilor; sentiment; sex; simt; sîmburi; sînge; soartă; soț; speranță; spurcat; stări de vomă; pe suflet; suspans; suspin; trădare; la tineri; ură; ușă; vai; veninos; verde; de viață; vișine; vomit; vreme; de vreme (1); 807/190/69/121/4 amintire: copilărie (80); plăcută (46); frumoasă (44); trecut (43); memorie (42); poză (21); nostalgie (19
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pădure; părăsire; părăsit; peisaj; de pescuit; cu pește; fără pește; pietre; plouă; probleme; puritate; rău; rece; Republica Moldova; sat; scăldat; la scăldat; seacă; spurcată; static; stuf; stufos; suferi; supărare; toloacă; tristețe; a uda; urăsc balta; urît; urîtă; uscată; verdeață; viață; viețuitoare; vomă; zoi (1); 794/144/54/90/0 ban: avere (109); monedă (101); leu (40); bogăție (35); putere (24); valoare (21); muncă (16); avuție (12); bancă (12); bogat (11); lei (11); hîrtie (10); mulți (10); aur (9); nevoie (9); necesitate (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înalt; înaltă; lene; lenjerie; mama; mare; mușcă; nani; obiect pentru relaxare; obiect; oboseală; odihna; pace; pernă; post; puf confortabil; de puf; pumn; regret; rezemat; salivă; scaun; scumpă; somn dulce; mi-e somn; sortit; stare; suport; truc; ușurare; viață dulce; vise; vomă; zestre; zid(1); 523/96/28/68/0 perseverent: ambițios (56); insistent (43); atent (23); conștiincios (25); ambiție (19); harnic (19); om (16); tenace (14); eu (13); muncitor (13); bun (11); copil (11); deștept (10); încăpățînat (9); consecvent (8); dur
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
invidios (2); izvor (2); lume (2); de mare (2); nebun (2); nervos (2); nimic (2); nu (2); pericol (2); plîns (2); prost (2); război (2); rece (2); respingere (2); fără suflet (2); supărare (2); tare (2); tristețe (2); vină (2); vomă (2); absurd; acid; afurisit; agresivitate; aiurea; amar; anevoios; antipatic; ape; Bad; Badr Hari; bandit; bani; bătaie; beat; nu e bine; binevoitor; brutalitate; da bun; nu-i bun; bunătate; bune; caracter; cățel; ceartă; cerință; cînos; claustrofobie; climă; coarne; comportament; confruntare; consecință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
un cerc de foc: "Demonii [...] se repeziră spre marea fântînă în miezul căreia pământul devenise străveziu. Se zvârleau acolo cu capu-n jos, apucându-se de traheele luminii, târând metri de intestin din burțile spintecate, lăsând în urmă șiroaie de vomă și sânge, micșorându-se tot mai mult și pierind în întunecime". Epilogul suprinde o comunitate rurală regenerată, aptă de a-și continua viața potrivit unor cicluri milenare. Practic, întregul fragment poate fi lecturat în termenii unui scenariu bogomilist sau, dacă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fizică: prezența sau apariția pe parcursul activității a unor simptome care atestă abaterea de la normalitatea stării generale de sănătate pe care elevul, datorită timidității sau dorinței excesive de acțiune, nu le comunică învățătorului (stările febrile, amețelile, senzații de sufocare sau de vomă, dureri organice acute etcă; încălțămintea fără aderență la suprafața pe care se lucrează determină alunecări, dezechilibrări, căderi, care pot produce șocuri traumatice, echimoze, escoriații, plăgi, entorse, luxații, fracturi sau chiar comoții cerebrale; suprafețele de lucru denivelate sau alunecoase; obiectele și
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
și consumului de cafeină și neajutorare, lipsă de concentrare frecvenței cardiace, zahăr, fumatul, probleme speranță, stimă de sine diminuată, transpirației, distres de somn incluzând coșmaruri, scăzută, agitație, afectarea intestinal, dureri de probleme sexuale, apariția oboseală rapidă, memoriei, cap, greață și vomă, comportamentelor ne sentimente de panică, îngrijorare, suspin, tremor, ticuri, caracteristice, diminuarea intereipohondrie, agravateama de a lipsă de coordonare sului rea problemelor de nu greși personalitate Figura 2.2: Efectele pe termen scurt ale stresului Efectele stresului Atunci când stresorii sunt intenși
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
general un răspuns psihologic mai bun față de boală, ceea ce constituie un factor prognostic bun care influențează supraviețuirea. (p.7Ă. Intensificarea programelor de chimioterapie a dus la creșterea toxicității pentru pacienții cu cancer. Una din cele mai frecvente manisfestări, greața și voma, este considerată cel mai stresant și debilitant efect secundar pe care îl experiențiază pacienții (Aapro, 1991Ă. Mult prea des aceste simptome devin de nesuportat și pacienții sunt fizic incapabili să mai primească chimioterapie sau sunt atât de stresați psihologic încât
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
simptome devin de nesuportat și pacienții sunt fizic incapabili să mai primească chimioterapie sau sunt atât de stresați psihologic încât ei sau rudele lor refuză tratamentele ulterioare (Laszlo, 1983Ă. În ultima decadă progresele în înțelegerea fiziologiei și farmacologiei grețurilor și vomei au dus la o mai bună capacitate de controlare a acestor simptome, împreună cu reducerea stresului și anxietății ca și o consecință a acestei înțelegeri. O serie de studii controlate au evaluat eficacitatea hipnoterapiei în ameliorarea grețurilor și vomei legate de
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]