1,110 matches
-
feri de impactul fatal, apoi îl trimise din nou în aer. Se dădu peste cap de vreo trei ori, apoi se prăbuși încă o dată și fu din nou trimis către cupolă. Iar se dădu peste cap și crezu că va vomita. Mișcarea se repetă obsedant până în clipa în care auzi vocea inconfundabilă a Magicianului, venind de undeva, de departe: - Priviți, doamnelor și domnilor, priviți și admirați un iepure care știe să facă tumbe. Aplaudați-l, este momentul său de glorie! Hoooopa
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ea se afla o dungă vineție. Și mai știu că acea dungă fusese făcută (avea să fie făcută?) de o funie. Urlă, cuprins de panică: - Luciaaaaaaaaa! Luciaaaaaa! Nu-i răspunse nimeni, dar unul dintre cai necheză. Căzu în genunchi și vomită până în momentul în care stomacul îl avertiză că era foarte posibil să-i iasă pe gură. Vântul se înteți, iar Scriitorul avu senzația dureroasă și înspăimântătoare că însăși Moartea trecea printre blocuri, aducând cu ea frig și umezeală, durere și
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
fac bine! - Mi-a venit așa, dintr-o dată, simt nevoia să fumez din nou! Mâncă la părinții săi și peste puțin timp, tocmai când voia să plece acasă, i se făcu rău. Se albi la față, îl apucă frisoanele și vomită tot ce mâncase. Părinții lui sau speriat. Mama lui îl frecționă pe mâini, pe frunte, îi dădu pe la nas cu puțin oțet. Își mai reveni un pic. - Rămâi la noi în noaptea asta, dacă ți-o mai fi rău, să
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
personalități numai după decesele acestora, rosti cu emfază cele ce urmează: „Regret că Încă nu există, cel puțin În Capitală, două bulevarde cu numele Virgil Ierunca și Monica Lovinescu.” Auzind aceasta, Îmi veni așa de mare greață că era să vomit În sală. Ca să nu se fi petrecut asemenea scenă, ieșii repede afară. Nu trecuse decât puțină vreme de când fusese lansat „Apelul către lichele” și iată că autorul lui se afirma ca lichea sadea. Pentru că nu știu adresa domiciliară a Domniei
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
unde am ajuns? De propria milă? Vorbește. Nu înțeleg ce spune. Mi se frânge inima văzând-o plângând. Aș lua-o în brațe, dar mi-e teamă de consecințe... Îmi simt capul gol, o durere în ceafa. Îmi vine să vomit. - Spune ceva! Mă privești fără sentiment, fără înțelegere. Cu față că de piatră... Nu înțeleg. Ce vrea? Îmi cad ochii... - Fără pic de sentiment. Fără expresie. Zi ceva! „Mă voi sinucide”, gândesc. „Sunt satul până în gât! Mi-e lehamite de
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
placul mai-marilor... mai-marii fac și ei giumbușlucuri, să intre În alte grații, numai scamatori, Thomas, ăștia ne omoară de tot, Înainte să ne omorîm noi! SÎntem pierduți, Thomas! Trăiește cît mai ai vreme!...“ Jesper a izbucnit În plîns. Apoi a vomitat. Verde, numai alcool și fiere. Veninul de care era plin și Thomas. A venit un picolo, a schimbat fața de masă. Jesper a băut o cafea, s-a Înviorat. „Trăim vremuri care ne fugăresc“, nu s-a lăsat Castor, „totul
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
de whisky rămasă uitată de anul trecut, de cînd i-a adus-o cineva la sărbătorirea primei sale promovări. X își umple un pahar, bea. se simte mai bine. Desface o conservă de pește și mănîncă. I se face rău. Vomită. — Porci ! Porci ! Porci ! X adoarme chircit pe scaun. Cade într-un somn adînc din care însă au evadat visele. 26. Mult prețuite scriitor. „Într-o bună zi, în plină lună august, se întîmplă ca un om să dispară fără să
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
continuă să tușească și să scuipe într-o batistă de hîrtie întinsă de prietenul meu. Pe podul austerlitz accesul de tuse deveni atît de teribil încît insul a frînat, a deschis portiera, a ieșit din mașină și a început să vomite. Cinci minute mai tîrziu, cînd am coborît eu din mașină, mi-am luat rămas bun de la prietenul meu (a doua zi urma să ia avionul spre montrăal) tot pe fondul sonor al acceselor de tuse interminabile ale șoferului. Ceea ce pentru
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
foc și hrăni și mai copios torța vie din curtea Casei scriitorilor. nu voi continua cu aceste detalii morbide (cel puțin două scriitoare leșinară pe treptele Casei Vernescu în fața acestui teribil spectacol, iar alte două sau trei persoane începură să vomite) pentru că de fapt nu ele sunt importante. mult mai important este faptul că în aceeași seară toate posturile de televiziune din românia își începură jurnalul cu imaginile acestui autodafă, cu imaginile poetului martir, mort pentru cauza recunoașterii de către occident a
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ORAȘULUI BUCUREȘTI pentru a îndeplini una dintre condițiile băbești, favorabile avortului. Apoi și-a răsturnat, dintr-o dată, pe esofag, tot tubul de medicamente și a început să se înnegrească... Ai încercat s-o scoți de acolo, s-o faci să vomite, dar leșinase. Iar când nu leșina, se înnegrea și mai tare, și deșteptîndu-se și luptând cu moartea, începuse să urle... Tu atunci te-ai speriat, n-aveai decât 17 ani. Ți-era groază să fiți anchetați de procuratură și condamnați
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o să faci tu, surioară? răzbi o adâncă îngrijorare din glasul milițianului ce dormitase până atunci după ușă. Ce-ai să faci tu, dacă te-oi ciupi de aici până aici?! Uite ce chestiuni îl frământaseră pe ăsta. - Te bat până vomiți, îl lămuri cu simplitate Fisente. Dar nu mai fu cazul să-și ducă la îndeplinire dulcea promisiune, măciuca flexibilă, cu mâner cauciucat, a IF-ului, expediindu- l pe meditativul plutonier-major pe ciment. Din urmă, Regele îi împinse pe esofag, c-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
îl mâncam cu plăcere. Odată, la început, prietenul meu Țiganul, scuipă o flegmă cu zgomot în porția lui de fasole, o amestecă preocupat și se pune tacticos pe mâncat. Mie mi s-a făcut silă și am ieșit afară să vomit. Cantina avea geamurile larg deschise< era cald, stăteam afară și mai discutam cu băieții fără să privesc spre masa noastră dar pândeam! Țiganul mă întrebă dacă nu consum porția mea: - Nu, mănânc-o sănătos! O ia și mai trage un
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
pe fiecare la locurile lor. Tatăl lui, le spunea că acest grup a fost cuminte și lucid față de altele. Nemțoaicele de la venire erau tot mai insistente. El s-a hotărât să coboare în Constanța cu motivul că îi vine să vomite. - Haideți, mai departe, vă culcați la ele în cameră! - Nu, nu ne simțim bine! Au coborât împreună! A doua seară era pe la Dorna, în Mamaia, petrecărețele erau însoțite de alți tineri. Când erau melodii mai languroase, ieșeau pe ring, strâns
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
fi îndrăznit să avanseze despre natura umană o precizare atât de înfricoșătoare, atât de revelatoare. Ti-ai dori uneori să fii canibal, nu atât din plăcerea de a-l devora pe cutare sau cutare, cât din aceea de a-l vomita. "N-ați avut dreptate să contați pe mine." Cine s-ar putea exprima astfel? Dumnezeu și ratatul. E limpede că Dumnezeu era o soluție și că nu se va găsi niciodată una la fel de mulțumitoare. Cu cât se îndepărtează de Dumnezeu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
toate porțile, nimeni, toți erau la câmp. Așa că m-am întors înapoi la Giuseppa care mi-a spus să iau cuțitul din bucătărie și s-o ajut să taie cordonul ombilical. După aia, m-am dus la râu și am vomitat toată după-amiaza și toată noaptea. Ai dreptate, asta nu se mai întâmplă, un pas înainte tot s-a făcut. Scârțâitul balamalelor ruginite de la gratii îl trezi pe Tommaso din acele convorbiri. După care, închise din nou ochii. Seceta, fiule, nu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
vânzându-mă pe mine? Fapt e că tu ai comis fărădelegi în contra Imperiului și a tuturor autorităților ce-l reprezintă. Dacă împăratul ar fi de față în această curte, ar izbucni în râs văzând cum decurge procesul. Cei ce defilează vomitând fărădelegi care nici măcar prin gând nu mi-au trecut, sunt mai curând niște marionete decât oameni. Era cu neputință pentru mine să smulg Regelui Regatul și provincia: nu cutează s-o facă Franța, Anglia și Imperiul osmanlâilor; cum aș fi
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
vrăjbile armatelor, le întinde de la sine, din țărână, lesnicioasă hrană." ("Canalii! brute barbare! amenință în paranteză Suflețel, gîndindu-se la pregătirile de război recente, procul discordibus armis - acolo-i civilizația, humanitas") Si non ingentem foribus domus alta superbis Mane salutantum tolis vomit aedibus undam, Nec varios Inhiant pulchra testudine postes Illusasque auro vestes Ephyreiaque aera, Alba Neque Assyrio fucatur lana veneno, Nec casia liquidi corrumpitur usus olivi. "Cu toate că n-au palat înalt cu porți superbe, vomitând dimineața un val imens de lingușitori
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
domus alta superbis Mane salutantum tolis vomit aedibus undam, Nec varios Inhiant pulchra testudine postes Illusasque auro vestes Ephyreiaque aera, Alba Neque Assyrio fucatur lana veneno, Nec casia liquidi corrumpitur usus olivi. "Cu toate că n-au palat înalt cu porți superbe, vomitând dimineața un val imens de lingușitori veniți să salute pe stăpîn" ("Pomponescu, Pomponescu!" făcea Suflețel o apropiere ironică); "și nu tânjesc după uși încrustate, veșminte stropite cu aur sau bronzuri de Corint, și nici nu-și vopsesc lâna cu culoare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
niciodată, economisirile nu au loc în detrimentul muncii și salariilor. Credit Din toate timpurile, dar mai ales în ultimii ani, a existat ideea să universalizăm bogăția universalizând creditul. Nu cred că exagerez spunând că, de la Revoluția din februarie, presele pariziene au vomitat mai mult de zece mii de broșuri preconizând această soluție la Problema socială. Această soluție, vai!, are ca bază o pură iluzie optică, atât cât o iluzie poate fi o bază. Se începe prin a confunda numerarul cu produsele, apoi se
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
grijă de copii dacă tatăl a decedat, iar mama lucrează. Lipsa mijloacelor financiare provoacă și carențe alimentare, iar mulți copii se întorc după-amiaza fără să fi mâncat nimic. [Directorul povestește că a] cunoscut copii care, după ce nu mâncaseră toată ziua, vomitau pe la ora 16". Statul djiboutian și asociațiile sau instituțiile umanitare, uneori și armatele străine, încearcă să amelioreze situația. Astfel, într-un cartier din Balbala, unde problemele de malnutriție sunt grave, există un dispensar și un spital gratuit. În altă direcție
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de gimnastică la sol. Nu ne trebuie decât un lucru cât se poate de simplu, spre exemplu: ne pierdem timpul într-un local, până începe să ne doară șira spinării de atâta șezut, și până când Sensul prezent acolo începe să vomite și se vede nevoit să dea afară din el cât mai multe subânțelesuri. Ne apucăm se modelăm un leș de animal și avem în acest fel lipici pentru materia primă. Trei scene În piesă e vorba despre aceea 1 că
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
fugi iute la Mariedl și adu-o-ncoace, că ea face și fără. Că lumea știe deja că Mariedl n-are nevoie de nici un fel de mănuși de cauciuc când să se pună pe lucru în latrină. (Erna aproape că vomită, se întoarce cu spatele) Așa că vin la mine oameni din casele cele mai bune când se înfundă un closet. Și așa ajunge Mariedl în casele cele mai bune și peste tot lumea se poartă prietenos cu ea. Mie de-a-devăratelea nu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
roșii pentru peștii din acvariu, erau o grămadă, cu siguranță că au puțit și înainte de a fi aruncați în closet. Altă dată erau caiete cu oameni goi, apoi un chilot plin de sânge sau o chestie pătată... (Erna aproape că vomită) Hei, Erna, nu trebuie s-o iei așa în tragic. Tu iei totul în serios, în viață. Viața e cinstită și le arată oamenilor din ce e făcută. Și când ai băgat o dată mâna în closet, atunci îți dispar toate
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Viața e cinstită și le arată oamenilor din ce e făcută. Și când ai băgat o dată mâna în closet, atunci îți dispar toate spaimele îngrozitoare, atunci ai așa, un sentiment ca și cum ai da mâna cu un om. (Erna aproape că vomită.) GRETE: Când e vorba de grămăjoarele pe care le face Lydia, astea nu mă scârbesc nici pe mine, pentru că știu, doar, ce a mâncat. Dar la oameni... ăștia înfulecă în ziua de azi tot, cu alimentația asta generală, tot ce
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mușcă limba de jur împrejur. Pe cutia cu culori, o cană cu apă. pensule și o sticlă de șnaps, alături un pahar. Încurcă totul, brusc înmoaie pensula în șnaps și bea din apa de la culori. Împroașcă, tușește și aproape că vomită. Doamna Wurm, care până atunci trebăluise în nișa bucătăriei, se repede la el. DOAMNA WURM: Iar îți îmbeți trupul cu arta falsă a picturii? Până și la băut ești mult prea neîndemântec. O să scoți din nou din sărite culorile picturii
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]