2,533 matches
-
este multiculturală, trădează valorile transcendente universale; dacă se atașează valorilor transcendente universale, atunci nu mai este multiculturală etc. Cum ai spus Într-o discuție cu doi intelectuali români aflați la Washington, nu există America, există Americi. Despre asta ar trebui vorbit. Mircea Mihăieș: Deși se merge pe ideea de Europă unită, există și o Europă cu mai multe viteze. Într-o declarație din 2002, președintele Koštunica, venit la putere numai datorită intervenției Statelor Unite, acuza Vestul de declanșarea războiului din fosta Iugoslavie
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
arată desăvârșitul clivaj social: la bază, o populație pauperizată, derutată, Înfometată, iar la vârf... Vladimir Tismăneanu: ...le Roi s’amuse! Mircea Mihăieș: Miniștrii organizează, ca În cele mai bune perioade ale ceaușismului, mari partide de vânătoare. Poate ar mai trebui vorbit și de conflictul destul de evident, radicalizat, dintre premierul Năstase și președintele Iliescu, cuantificat În niște replici destul de dure de ambele părți. La un moment dat, Năstase spune, extrem de obraznic: „Domnul Ion Iliescu nu este medicul meu de familie”. Nu admite
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
fi interesant de notat faptul că răspunsul final la această întrebarea rămâne totuși controversată atâta vreme cât nu puteam obține o indicație clară privind egalitatea inițială a elevilor admiși în diverse licee. Pentru o analiză a aspectelor emoționale în narațiunile scrise și vorbite vezi partea a doua a Capitolului 7. Studiul este valabil pentru populația Israelului, cu excepția grupurilor cu o educație foarte slabă, o minoritate care, din cauza sărăciei extreme și a lipsei grijeijirii parentale, nu au găsit deschis nici un canal educațional pentru copiii
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
lor din Europa apuseană. O explicație s-ar cuveni totuși. Credința rămâne aceeași, indiferent de arealul în care ființează comunitățile. Particularitățile însă, de la îmbrăcăminte și până la alimentație, de la construirea sinagogilor și până la practicarea tradițiilor, de la interiorul locuințelor și până la limba vorbită, se înfățișează într-o varietate puțin obișnuită; o cromatică vie a gesturilor, a expresiilor, a manifestărilor cotidianului existențial. E mai mult decât evident că, atunci când vorbesc de civilizația omului european, fie din Balcani, fie din Galiția, Iberia, Britania sau țările
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
se raportează abaterea? Gramaticalitatea limbii reprezintă într-adevăr un etalon? Dacă nu, cum explicăm figurile sonore sau pe cele retorice? Genette, ca și alți funcționaliști, simplifică lucrurile, afirmând că noțiunea de deviere nu trebuie înțeleasă în raport cu o normă anume (limba vorbită, spre exemplu). Cu alte cuvinte, figura nu mai este o greșeală în raport cu codul sau resursele funcționale ale limbii, ci o deviere de la modurile dominante de utilizare a limbii. Anulând norma și gramaticalitatea limbii, raportarea se face până la urmă la context
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
altele - textele dramatice, de pildă - care nu stârneau nici un fel de curiozitate. Lirica religioasă are în Nicephoros Vlemmides, în Nicephoros Callist Xanthopoulos, în Markos Evghenikos ori în împăratul Theodor II Laskaris, toți stihuitori într-o limbă ce disprețuiește, încă, idiomul vorbit, reprezentanți de marcă. În poezia laică, convenționalismul domină elogiile compuse de un Mihail Holobolos sau de Manuil Philes (condeier „profesionist” care solicită intens formulările encomiastice), sfaturile plictisitoare pe care le împrăștie neobosit Theodor Lapites sau enormele compoziții ale lui Theodor
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
1656 (în 1879), Psaltirea lui Coresi din 1577 (ediția B. P. Hasdeu, 1881) și Pravila de la Govora din 1640 (ediția A. I. Odobescu, 1884). Problematica transcrierii a rămas însă o chestiune controversată pentru că această metodă nu redă exact particularitățile limbii române vorbite a timpului, dificultate sesizată încă de B. P. Hasdeu (Cuvente den bătrâni). Această problemă a fost discutată pe larg și la congresele filologilor români din 1925 și 1926, fără a se ajunge la un rezultat concret. De aceea, edițiile care
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
respectivelor sunete în limba română a timpului. Această metodă de editare a fost considerată „prematură” (a spus-o Al. Rosetti în 1927), pentru că nu se putea ști cu precizie, în toate cazurile, valoarea fonetică a fiecărei litere chirilice pentru limba vorbită românească (fie că existau mai multe semne grafice pentru aceeași valoare fonetică, fie că existau mai multe valori fonetice pentru același grafem). Transcrierea interpretativă, stabilită în linii generale de Asociația pentru editarea textelor vechi (înființată în 1929), a început să
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
scris, cât și oral, în condițiile unei activități cerebrale concentrate. Clasificarea afaziilor: 1) Afazie expresivă - se regăsește în două moduri: a) orală, bolnavul știe ce vrea să spună, dar este incoerent sau incapabil să se exprime, aude și înțelege limbajul vorbit, dar nu poate să reproducă ceea ce aude sau citește; b) scrisă, se manifestă prin agrafie, incapacitatea de a scrie cuvinte sau de a aranja în cuvinte literele de tipar. 2) Afazie receptivă - incapacitatea de a înțelege limbajul verbal sau scris
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
înlocui mesajele verbale. Limbajul este principalul mijloc de comunicare interumană, având la bază un sistem închegat de semne (cuvinte) și reguli gramaticale stabilite social-istoric. Învățarea limbajului impune: asigurarea condițiilor de comunicare (condiție a funcției apelative), integrarea funcției ordonatoare a materialului vorbit, funcția realizatoare laringo-faringo-buco-velară și a mișcărilor respiratorii (Tănăsescu, în Mănescu, 1986). Pentru ca elementele limbii să devină componente ale limbajului, trebuie ca omul să asimileze și să conștientizeze: latura fizică a cuvintelor (fonetico-grafică); conținutul cuvintelor (semnificația lor); regulile logico-gramaticale pentru construirea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
acestor tulburări, totdeauna de cauză neurologică, este deosebit de larg, pornind de la imposibilitatea oricărei comunicări până la micile dereglări de alegere a cuvintelor potrivite sau de exprimare corectă a acestora. În mod curent, alterarea capacității de înțelegere sau de evocare a limbajului vorbit sau scris este cunocută sub denumirea de afazie. Sub aspect etiologic, leziunile cerebrale sunt la originea tuturor cauzelor ce determină incapacitatea de înțelegere sau de evocare a sunetelor, precum și asamblarea lor în cuvinte. Deși reeducarea tulburărilor de vorbire și limbaj
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de limbaj este de natură neurologică, fiind deosebit de larg, pornind de la imposibilitatea oricărei comunicări până la micile dereglări de alegere a cuvintelor potrivite sau de exprimare corectă a acestora. În mod curent, alterarea capacității de înțelegere sau de evocare a limbajului vorbit sau scris este cunoscut sub denumirea de afazie (Pendefunda et al., 1992). 5)Tulburări gnozice și praxice - prin agnozie se înțelege imposibilitatea recunoașterii persoanelor sau obiectelor după formă, culoare, masă, temperatură, deși se păstrează funcțiile senzoriale elementare. Apraxia reprezintă incapacitatea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
inadvertență, vorbind (lapsus linguae) sau scriind (lapsus calami) și care constă în a substitui cu un alt cuvânt cuvântul pe care ai vrea să-l spui. Lapsusul este considerat un tip de act ratat, constând în interferența inconștientului în exprimarea vorbită sau în scris (Larousse, 2006). LATENȚĂ (< fr. latence) - Stare de inactivitate aparentă; intervalul de timp dintre aplicarea unui stimul și prima manifestare de răspuns a organismului. Durata care se scurge între începutul prezentării unui stimul și începutul răspunsului care i
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
orientată spre recuperarea paraliziei spastice cerebrale, aplicabilă copiilor de la vârsta de trei ani. Planul de exerciții urmează schema dezvoltării unui copil normal și cuprinde controlul capului și al corpului, coordonarea simetrică și asimetrică. Mișcările sunt active, fiind însoțite de comanda vorbită, și corectate de terapeut. Se începe cu mișcări globale, apoi se trece la mișcări analitice, diferențiate în mișcări de coordonare și de finețe. Se învață schema corporală, lateralitatea, dar și orientarea spațială. Activitățile pregătitoare pentru viața socială și școlară (îmbrăcarea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
bîrfitori, aramă și fier, toți sunt niște stricați. 29. Foalele ard, plumbul este topit de foc; degeaba curățesc, căci zgura nu se dezlipește." 30. "De aceea, se vor numi argint lepădat, căci Domnul i-a lepădat." $7 1. Iată cuvîntul vorbit lui Ieremia din partea Domnului. 2. "Șezi la poarta Casei Domnului, vestește acolo cuvîntul acesta, și spune: "Ascultați Cuvîntul Domnului, toți bărbații lui Iuda, care intrați pe aceste porți, ca să vă închinați înaintea Domnului!" 3. "Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
nu duceți nici o povară, și să n-o aduceți înlăuntru pe porțile Ierusalimului, în ziua Sabatului, atunci voi aprinde un foc la porțile cetății, care va arde casele cele mari ale Ierusalimului și nu se va stinge." $18 1. Cuvîntul vorbit lui Ieremia din partea Domnului și care sună astfel: 2. "Scoală-te și coboară-te în casa olarului; acolo te voi face să auzi cuvintele Mele!" 3. Cînd m-am coborît în casa olarului, iată că el lucra pe roată. 4
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Babilonului." 8. Ezechia a răspuns lui Isaia: "Cuvîntul Domnului, pe care l-ai rostit este bun. Căci, a adăugat el, măcar în timpul vieții mele va fi pace și liniște!" $40 1. "Mîngîiați, mîngîiați pe poporul Meu, zice Dumnezeul vostru. 2. "Vorbiți bine Ierusalimului, și strigați-i că robia lui s-a sfîrșit, că nelegiuirea lui este ispășită; căci a primit din mîna Domnului de două ori cît toate păcatele lui. 3. Un glas strigă: "Pregătiți în pustie calea Domnului, neteziți în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
îi vorbim unui străin care nu cunoaște bine limba noastră (sau dacă dorim să-l imităm pe acest străin)“, vom vedea că 134 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 130. dejucăm frecvent - și cu oarecare voioșie - unele reguli ale lim bii vorbite. În consecință, există destule situații în care normele de coerență sunt intenționat suspendate. Acest lucru se întâmplă mai ales când „finalitatea particulară a discursului prevalează în raport cu normele competenței elocuționale“. Iar ceea ce apare absurd la un nivel al limbii poate să
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
atunci când ea ne rămâne străină sau când comportă o deplină gratuitate. Dar sub ce intenții se pot suspenda unele norme de coerență în actul de vorbire? Apoi, este posibilă exprimarea a ceva absurd în genere, la orice nivel al limbii vorbite? Cât privește cea dintâi chestiune, Coșeriu are în atenție câteva situații care, cel puțin din punct de vedere lingvistic, sunt perfect legitime. Anume, „suspendarea metaforică [a unor norme de coerență], suspendarea metalingvistică și cea care se poate numi extravagantă“<ref
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
care vorbirea în genere o activează. Vorbirea face adesea posibilă o anume extravaganță, o acoladă excentrică. Vorbitorul se poate lăsa atras de această po sibilitate, urmând o cale ce ține deopotrivă de propria sa libertate și de cea a limbii vorbite. Aș reține faptul că sunt în joc cel puțin două forme de coerență, una între gândire și obiectul ei și o alta între gândire și expresia ei. Când lipsește cea dintâi, logicianul se revoltă ime diat, energic și cu voce
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
care îi vorbim unui străin care nu cunoaște bine limba noastră (sau dacă dorim săl imităm pe acest străin)“, vom vedea că 134 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 130. dejucăm frecvent - și cu oarecare voioșie - unele reguli ale lim bii vorbite. În consecință, există destule situații în care normele de coerență sunt intenționat suspendate. Acest lucru se întâmplă mai ales când „finalitatea particulară a discursului prevalează în raport cu normele competenței elocuționale“. Iar ceea ce apare absurd la un nivel al limbii poate să
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
atunci când ea ne rămâne străină sau când comportă o deplină gratuitate. Dar sub ce intenții se pot suspenda unele norme de coerență în actul de vorbire? Apoi, este posibilă exprimarea a ceva absurd în genere, la orice nivel al limbii vorbite? Cât privește cea dintâi chestiune, Coșeriu are în atenție câteva situații care, cel puțin din punct de vedere lingvistic, sunt perfect legitime. Anume, „suspendarea metaforică [a unor norme de coerență], suspendarea metalingvistică și cea care se poate numi extravagantă“<ref
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
care vorbirea în genere o activează. Vorbirea face adesea posibilă o anume extravaganță, o acoladă excentrică. Vorbitorul se poate lăsa atras de această po sibilitate, urmând o cale ce ține deopotrivă de propria sa libertate și de cea a limbii vorbite. Aș reține faptul că sunt în joc cel puțin două forme de coerență, una între gândire și obiectul ei și o alta între gândire și expresia ei. Când lipsește cea dintâi, logicianul se revoltă ime diat, energic și cu voce
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
acest „mă rog“, rostit cu oareșicare gingășie. - Pentru că dereticatul, ca, de altfel, și orice fojgăială, tulbură spiritele ce vin să-și găsească odihna noaptea, aciuându-se pe lângă casa omului și ascunzându-se prin diferite unghere... - Despre ce fel de spirite vorbiți și despre ce fel de unghere? De ce vreți neapărat să speriați o femeie neajutorată ca mine? - Nu ești chiar atât de neajutorată pe cât pari, răspunse cu blândețe Extraterestrul. Aș vrea să fiu și eu tot atât de neajutorat ca tine, dragă Mașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
să nu te refuz, chit că asta o să mă coste... Dar apropo de lună, de ce apendicele acesta al nopții vă induce o stare de neliniște În organism? - Dacă vreți dumneavoastră să inducă, atunci induce. Dar despre ce fel de apendice vorbiți? Întrebă gazda. - Thalassa, Thalassa, murmură cu un glas scăzut Extraterestrul. Ce reprezintă luna pentru dumneavoastră? - Ce să reprezinte, ridică din umeri cu nedumerire Mașa. Pentru mine, luna e lună și nimic mai mult... - Cu ce ai asemui-o? Întrebă oaspetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]