1,862 matches
-
Puncte cardinale în haos, București, 1936; C. Rădulescu-Motru, Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, București, 1992, 85, 93-96; Miron Radu Paraschivescu, Falimentul unei culturi, CLI, 1936, 27; Nichifor Crainic, Ortodoxie și etnocrație, București, 1938; Nichifor Crainic, Nostalgia paradisului, București, 1940; Gh. Vrabie, Gândirismul. Istoric, doctrină, realizări, București, 1940; Constantinescu, Scrieri, VI, 429-454, 465-467; Crohmălniceanu, Literatura, I, 78-109; Călinescu, Gâlceava, I, 74-85; Dumitru Micu, „Gândirea” și gândirismul, București, 1975; Nichifor Crainic, Memorii, I-II, îngr. Nedic Lemnaru și Alexandru Condeescu, pref. Alexandru Cojan
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
pop., 224-250; G. Pascu, Despre cimilituri, I, Iași, 1909, II, București, 1911; Lucian Costin, Studii asupra folclorului bănățean, vol. III: Ghicitorile bănățene, Craiova, 1941, 1-65; Ist. lit., I, 190-193; Monica Brătulescu, Ghicitoarea, elemente de structură stilistică, REF, 1965, 5; Gh. Vrabie, Din limbajul poetic al cimiliturii, RITL, 1966, 2; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 231-344; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 285-297; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 267-283; Adrian Rogoz, Cimiliturile și rădăcinile invariantelor grafematice, în
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
vol. III: Ghicitorile bănățene, Craiova, 1941, 1-65; Ist. lit., I, 190-193; Monica Brătulescu, Ghicitoarea, elemente de structură stilistică, REF, 1965, 5; Gh. Vrabie, Din limbajul poetic al cimiliturii, RITL, 1966, 2; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 231-344; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 285-297; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 267-283; Adrian Rogoz, Cimiliturile și rădăcinile invariantelor grafematice, în Semiotica folclorului, îngr. Solomon Marcus, București, 1975, 181-232; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 44-248
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
du chant du Maître Manole (Le Sacrifice de l’emmurement), RSL, 1963, 1; Ist. lit., I, 125-128; Lucia Djamo, Tema Meșterului Manole în limba albaneză, RITL, 1965, 1; Adrian Fochi, Versiuni extracarpatice ale legendei despre „jertfa zidirii”, LL, 1966; Gh. Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 69-108; Liviu Rusu, Viziunea lumii în poezia noastră populară, București,1967, 295-306; D. Caracostea, Poezia tradițională română (Balada populară română și doina), II, îngr. Dumitru Șandru, pref. Ovidiu Bârlea, București,1969, 185-223; Ion Taloș, Meșterul
MESTERUL MANOLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
românii din Ardeal, SL, 1948; Marin Bucur, Din folcloristica bănățeană, O, 1957, 2; George C. Bogdan, Amintirea unuia dintre primii editori ai lui G. Coșbuc, O, 1959, 2; George C. Bogdan, Primii traducători bănățeni din clasicii ruși, O, 1959, 4; Vrabie, Folcloristica, 285; Elena Stan, Poezia lui Eminescu în Transilvania, Cluj, 1969, 33; Bârlea, Ist. folc., 303-306; Dicț. lit. 1900, 440-441; Virgiliu Florea, Folcloristul Enea Hodoș, Cluj-Napoca, 1995; Datcu, Dicț. etnolog., I, 317-318; Dicț. scriit. rom., II, 513-514; Nicolae Manolescu, O
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
I.C. Vissarion ș.a.; se remarcă unele schițe și povestiri de Caton Theodorian și Constanța Marino-Moscu, dar prezențele de relief sunt Gh. Brăescu, Victor Eftimiu, Liviu Rebreanu (Catastrofa), Hortensia Papadat-Bengescu (Pe praguri de biserici, Patrula) și E. Lovinescu însuși (cu povestirea Vrabia). Teatru semnează Victor Eftimiu (Prometeu, actul I, Poveste de Crăciun) și Alfred Moșoiu. Ambiționând să devină „un fel de arhivă literară și ilustrată a războiului”, revista consacră spațiul rubricii „Epiloguri” retrospecțiilor nonfictive - cu precădere memorialistică sau analize și reportaje în
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
îngr. și postfață Vasile Adăscăliței, București, 1970; Tony Brill, Legende populare românești, București, 1970; Petru Rezuș, Dochița împărătița, București, 1972; Horea și Iancu în tradițiile și cântecele poporului, îngr. Ovidiu Bârlea și Ioan Șerb, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1972; Gh. Vrabie, Basmul cu soarele și fata de împărat, București, 1973; Legende geografice românești, îngr. Tony Brill, București, 1974; Legende populare românești, îngr. Octav Păun și Silviu Angelescu, introd. Octav Păun, postfață Silviu Angelescu, București, 1983; Legendele românilor, I-III, îngr. și
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
la legenda Meșterului Manole, București, 1943; Ist. lit., I, 90-95; Tony Brill, Principiile clasificării legendelor populare românești, REF, 1966, 3; Mircea Eliade, De Zalmoxis à Gengis-Khan, Paris, 1970, passim; Al. Dima, Arta populară și relațiile ei, București, 1971, 238-256; Gh. Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii, București, 1970, 366-373; I. Oprișan, Preliminarii la o „poetică” a legendei populare românești, LL, 1973, 4; I. Oprișan, Structura artistică a legendei populare românești, LL, 1974, 2; Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, București
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
aveau „nici o temă centrală sau o idee coagulantă”, erau „lipsite de actualitate, cu un risc ideologic scăzut”, evidențiind totodată că revista s-a bucurat de colaborarea unora dintre cele mai prestigioase personalități ale cercetării literare și lingvistice: Ovidiu Papadima, Gheorghe Vrabie, Dan Simonescu, Aram Frenkian, Petre V. Haneș ș.a. De remarcat sunt textele publicate la rubrica „Documentar” despre „Courrier de Moldavie”, identificări de vechi traduceri, scrisori inedite etc. Anul 1972 înseamnă o diversificare a rubricilor: „Limbă și stil”, „Limba română azi
LIMBA SI LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287815_a_289144]
-
Josu, Nicolae Ionel, Arcadie Opaiț, Lucian Vasiliu, Leo Butnaru, Cassian Maria Spiridon, Horia Zilieru, Ion Hadârcă, Ion Beldeanu, Dorin Popa, Liviu Antonesei, Emilian Galaicu-Păun, Ion Miloș, Daniel Corbu ș.a. Meritorie este inițiativa de a evoca scriitori trecuți în uitare: Olga Vrabie, poetă prematur dispărută, Zicu A. Araia, Gheorghe Bezviconi, George Dorul Dumitrescu, Stejar Ionescu ș.a. De asemenea, un bogat material documentar - memorii, jurnale, scrisori și alte texte inedite - readuce în actualitate nume precum Grigore T. Popa, Sergiu Matei Nica, Leca Morariu
REVISTA ROMANA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289256_a_290585]
-
Moskovskogo Universiteta”, „Viața literară sovietică” ș.a. Format în cadrul școlii lui V. I. Propp, R. aplică metoda structuralistă în studiile sale, care au în vedere - și pe urmele unor cercetări românești cu tendințe monografice datorate lui Lazăr Șăineanu, G. Călinescu, Gh. Vrabie și Ovidiu Bârlea - basmul. În cea mai importantă lucrare, Stereotipia basmului (1973), analizează formalizarea, un element al stereotipiei - lege a oralității studiată pe plan universal de F.M. Luzel, P. Sébillot, R. Petsch, R. Basset, J. Polívka, R.M. Volkov și, la
ROSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
Constantinescu-Iași (1962, 1965), Al. Rosetti (1972), Mihai Novicov (1973-1989), G. Mihăilă (1990-1997), Dorin Gămulescu (din 2000). Din comitetul de redacție au mai făcut parte de-a lungul anilor Ion C. Chițimia, Traian Ionescu-Nișcov, Ion Pătruț, Pândele Olteanu, Ecaterina Fodor, Emil Vrabie, Corneliu Barborică, Victor Vascenco, Mihai Mitu, Ion Petrică, Mariana Mangiulea, Gheorghe Bolocan, Jiva Milin, Onufrie Vințeler, Constantin N. Velichi, Dan Horia Mazilu, Virgil Șoptereanu, Solomon Vaimberg, Sorin Paliga ș.a. Revista de studii, R. abordează limbile și literaturile slave, literatura slavo-română
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
său Theodosie; Pândele Olteanu - primele colecții omiletice în literatura română, izvoarele Cărții cu învățătură a lui Coresi și ale celei a lui Varlaam, versiunile slave ale Florii darurilor traduse în limba română); scrieri culturale din afara sferei religioase (Șerban Papacostea, Emil Vrabie și Iacov S. Luria despre geneză și răspândirea povestirilor scrise referitoare la Vlad Țepeș); carte și societate (Ion C. Chițimia despre importanța primei tipărituri de la Târgoviște din anul 1508 în context european); manuscrise slave în bibliotecile din România (I. Iufu
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
de câine și pisică și tot ce e neplăcut”9. Mâncarea nu era servită Într-o ordine anume, carnea ajungea la masă aproape În aceeași condiție În care era după ce animalul din care provenea fusese sacrificat. Păsări Întregi, printre care vrăbii, egrete și stârci, erau Îngrămădite unele peste altele În vase uriașe și servite oaspeților. Tocane care conțineau iepuri Întregi și alte animale mici erau amestecate cu zarzavaturi și flori și servite la grămadă 10. Creme și tarte cu fructe puteau
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
-vă că sînteți obligați să stați "la saună" 19 ore! Nici în Viena nu se face exces de aer condiționat, de unde trag concluzia că verile fostei capitale imperiale erau mai degrabă blînde. Cel mai drăguț amănunt al verilor vieneze sînt vrăbiile. Zoologii ar putea nota apariția unei noi specii: vrabia domestică de restaurant. într-adevăr, în toate grădinile de vară există asemenea ființe mărunțele, care vin țopăind printre solnițe, tacîmuri, farfurii și pahare, considerîndu-se invitate la masă. Ciugulesc cîte un bob
Vara prin Europa by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15006_a_16331]
-
ore! Nici în Viena nu se face exces de aer condiționat, de unde trag concluzia că verile fostei capitale imperiale erau mai degrabă blînde. Cel mai drăguț amănunt al verilor vieneze sînt vrăbiile. Zoologii ar putea nota apariția unei noi specii: vrabia domestică de restaurant. într-adevăr, în toate grădinile de vară există asemenea ființe mărunțele, care vin țopăind printre solnițe, tacîmuri, farfurii și pahare, considerîndu-se invitate la masă. Ciugulesc cîte un bob de porumb din salata pe care tocmai o mănînci
Vara prin Europa by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15006_a_16331]
-
Hasdeu), Octav Păun. La rubrica „Ancheta noastră” sunt intervievați scriitori contemporani importanți, printre care Mircea Dinescu, Al. Paleologu, Ștefan Aug. Doinaș, Andrei Pleșu, Victor Felea. Scriu cronici literare și recenzii Perpessicius, C.I. Botez, I.C. Chițimia, D. Vatamaniuc, Mihai Novicov, Gh. Vrabie, Ovidiu Papadima, Dan Hăulică, Valeriu Ciobanu, Gh. Bulgăr, Stancu Ilin, Stan Velea, Cornelia Ștefănescu, Marcel Duță, Al. Săndulescu. Revista realizează, de asemenea, multe numere aniversare sau comemorative, dedicate unor scriitori români și străini (I. Heliade-Rădulescu, V. Alecsandri, Mihai Eminescu, I. L
REVISTA DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]
-
Chendi, Umanitate și progres, F, 1898, 9; Ion Achimescu, În memoria lui D. Stăncescu, „Carmen”, 1899, 10; Lys [Al. Antemireanul], Dumitru Stăncescu, „Epoca”, 1899, 1140; [Șt. Tuțescu], Dumitru Stăncescu, „Ovidiu”, 1899, 19-21; Chițimia, Folcloriști, 371-387; Tomescu, Ist. cărții rom., 156-157; Vrabie, Folcloristica, 277-278; Ist. lit., III, 910-917; Bârlea, Ist. folc., 295-296; Virgiliu Ene, Folcloriști români, Timișoara, 1977, 151-155; Dicț. lit. 1900, 809-810; Virgiliu Florea, „Cerbul de aur. Basme culese din popor”, AAF, 1987, 464-465; Iordan Datcu, Un volum necunoscut al lui
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
legende, îngr. și pref. I. C. Chițimia, București, 1967; Nevasta cea isteață, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1971; Petru Rezuș, Dochița împărătița, București, 1972; Basmul cu soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, îngr. Gh. Vrabie, București, 1973; Păcală. Snoave populare și prelucrări, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, București, 1975; Snoava populară românească, I-IV, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, pref. Mihai-Alexandru Canciovici, București, 1984-1989; Proză populară din Stroești-Argeș, îngr. Mihail M. Robea, București, 1997; Simion Florea Marian
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
1965, 6; Ovidiu Bârlea, Folclorul în „Țiganiada”, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 512-545; Sabina Cornelia Stroescu, La Typologie bibliographique des facéties roumaines, I-II, București, 1969; Adrian Fochi, G. Coșbuc și creația populară, București, 1971, 186-200; Gheorghe Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii, București, 1970, 363-366; Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, 1976, 350-370; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 274-277; Dicț. lit. 1900, 794-795; Mihai-Alexandru Canciovici, Păcală, eroul comic din snoava populară
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
săgeți ironice la adresa poeziei din anii ’60 ai secolului al XX-lea, parazitată de cuvinte și sintagme insolite. Spre exemplificare, S. folosește cuvinte create cu ajutorul prefixului negativ: un poet cumpără un „neou”, dar fiindcă are în mâini o „canistră cu vrăbii” și o „mapă cu maipresusdestele, iar buzunarele doldora de... țigări, nepoeme, micropegăși... etceterisme”, îl ține la subsuoară, coaja neoului se sparge, iar din găoace iese un nepui. Altă schiță, Coada de mătură, este construită pe convenția poveștilor populare, în care
SARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289497_a_290826]
-
comentariu nesemnat). Inaugurând revista presei literare, Ilarie Voronca constată o preocupare simptomatică pentru criza din societatea românească: morală, de autoritate, a cărții etc. și impută „Vieții românești” de a fi „rămas” la o literatură de nivelul Otilia Cazimir și Olga Vrabie. În numărul 2, fără semnătură, se acordă un spațiu privilegiat „Gândirii”, apreciată ca o „revistă occidentală”; mai sunt comentate „Cugetul românesc”, „Revista vremii politice, literare și economice”, „Țara noastră”, iar Perpessicius răsfoiește „Revistele literare franceze”. Nedestinată publicării de literatură, S.m.
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
unui corpus al liricii populare, LCF, 1962, 14; Valeriu Rusu, „Flori alese din poezia populară”, LR, 1962, 3; Ion Taloș, „Folclor din Transilvania”, TR, 1962, 47; Ion Horea, „Folclor din Transilvania”, „Scânteia”, 1963, 5 762; Perpessicius, Alte mențiuni, II, 182-199; Vrabie, Folcloristica, 424-425; Nicolae Bot, „Antologia basmului cult”, ST, 1969, 4; I. Oprișan, „Antologia basmului cult”, RITL, 1969, 3; V. Fanache, „Florile norocului”, TR, 1970, 3; M. Nițescu, „Florile norocului”, VR, 1970, 8; I. C. Chițimia, Folclor românesc în perspectivă comparată, București
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
Popa, postfață Romulus Felea, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: I. Bratu, Grigorie Sima al lui Ioan, LU, 1908, 1-2; Alexandru Ciura, Foiletoane, Beiuș, 1912, 75-79; Ion Breazu, Literatura „Tribunei” (1884-1895), DR, 1934-1935; Romulus Felea, Un folclorist uitat: Grigorie Sima, LL, 1968; Vrabie, Folcloristica, 201-202; Bârlea, Ist. folc., 291; Dicț. lit. 1900, 781-782; Datcu, Dicț. etnolog., II, 208. C. Bz.
SIMA AL LUI ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
Șăineanu, VR, 1934, 10-12; Constantin Șăineanu, Lazăr Șăineanu (1859-1934), București, 1935; E. Lovinescu, Memorii, III, București, 1937, 252-256; Constantin Șăineanu, Celui à qui on n’a pas rendu justice. Lazare Sainéan, le grand philologue, Craiova-București, 1946; Perpessicius, Mențiuni ist., 348-385; Vrabie, Folcloristica, 238-240; Seche, Schiță, II, 81-93; Bucur, Istoriografia, 64-65; Bârlea, Ist. folc., 316-324; D. Macrea, Contribuții la istoria lingvisticii și filologiei românești, București, 1978, 162-183; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 234-236; [„Basmele române...”], TR, 1979, 12 (semnează Constantin Noica, Ruxandra Niculescu, Dumitru Pop
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]