791 matches
-
s incapabile a-și impune „feleșagul“, precum face cărămida, betonul, fierul, aluminiul, sticla ori alte materiale moderne, Înglobează deci un biocâmp rezultant al familiei, individualizând-o față de oricare alta, locuitoare a altui bordei, desigur față de tot atâtea obiceiuri. Asta e vrerea Naturii: o diversitate, dar nu una dusă la extrem, la individ, care riscă astfel chiar incompatibilitatea cu partenerul condamnând viața la moarte, ci una dusă - ca adevărul aflat la mijloc - până la o diversitate de grupuri, capabile a duce mai departe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
economii care o caracterizează. Am procedat și noi astfel, exemplul clasic fiind Sparta. Dar rațiunea ne-a Împins pe drumul unei evoluții anume, În acord cu spiritul nostru antitetic risipitor. Ca o paranteză, Îmi mărturisesc convingerea că, aparent paradoxal, tot vrerea Naturii o facem astfel. Și, pentru ca risipa să fie deplină, aceeași rațiune ne Împinge și la erori În „gestionarea“ problemei În discuție. Să dau doar două exemple. Prea orientați spre material, chiar dacă moneda le era, În dispreț, bătută din fier
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
avem doar teorii despre om axate pe dorința de a justifica diferite sisteme morale ce încearcă să ne convingă asupra responsabilității pe care o avem față de ceva ce scapă propriului control: mintea noastră, care este de fapt la originea oricărei vreri. Astfel, orice deziderat moral este un a vrea să vrei altceva în condițiile în care nu-ți poți fi propria vrere. * De gândit o estetică în coordonatele teoriei evoluționiste! Efortul majorității religiilor s-a concentrat pe inhibarea multora din instinctele
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
pe care o avem față de ceva ce scapă propriului control: mintea noastră, care este de fapt la originea oricărei vreri. Astfel, orice deziderat moral este un a vrea să vrei altceva în condițiile în care nu-ți poți fi propria vrere. * De gândit o estetică în coordonatele teoriei evoluționiste! Efortul majorității religiilor s-a concentrat pe inhibarea multora din instinctele umane pentru posibilizarea vieții sociale și potențarea (poate chiar prin intermediul socialului) credinței; o continuă trudă de a salva pe om de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
se revarsă asupra patriei noastre, asupra fiecărui dintre noi, umplându-ne inimile de mândrie, de marea mândrie de a-i fi contemporani". Mai mult, "Trăim prin marea rezonanță universală a numelui celui care ne întrupează cu geniu virtuțile, idealurile și vrerile mândria că ideile noastre, ideile ce dau sens existenței noastre, își croiesc drum în lume și biruie" (Bodunescu: 1988, 5-6; subl.m.). La fel, strofele pe care i le dedică Nicolae Dragoș lui Ceaușescu evidențiază din plin mitul romantic al
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
astfel ne putem explica ceea ce trăim cu toții, chiar dacă nu toți avem harul obținut prin inițierea în tainele universului. Se rotunjește într-un murmur a părere Muntele de aer născător de timp Urmându-mă-nțelept pe raza de tăcere Cu revelația vrerii și-n jurul frunții un nimb, De-aceea mă ascultă: într-unul din mistere Când dincolo de tot eu știu și simt, Urmează-mă, aflându-l viu și în putere Pe astrul care dizolvat în lacrima de-alint Se rotunjește într-
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
rămas neocupate numai locurile de la DNA și, cei chemați, nu prea se grăbesc să le ocupe, semn că politica datului în gât nu are șanse de reușită, că prea încurcate sunt ițele puterii. N-a fost să fie nici după vrerea lui Băsescu: un PD linioară L, cu 40%, dar nici nu se poate spune că n-au câștigat destul, mai puțin Capitala, dovadă că s-a trecut vârful de formă și începe alunecarea pe o pantă, deocamdată, lină. Dintre toți
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și a-i aduce aminte (ca și verbele sinonime) sunt amândouă obiective, deși pronumele care însoțește verbul e în fiecare din ele altul. Toate categoriile gramaticale verbale - diateză, timp, mod, număr, persoană - sunt exprimate de verb: „Fiecine cum i-a vrerea despre fete samă deie-și.”, „Gândea lucruri de cari nu-și da seama.” (M. Eminescu) etc. Spre deosebire de verb, locuțiunile verbale pot reprezenta, în structura lor semantică, valori aspectuale, indiferent de forma temporală sub care se prezintă. Locuțiunea a da în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ne-am grăbit să-ți cerem binecuvântarea.” (L.Rebreanu) Este drept că, în cele mai multe din aceste situații, conjunctivul se păstrează în sfera semanticii sale, de mod al unei acțiuni nesigure dar posibile, însă aceasta se întâmplă nu pentru că ar fi vrerea (atitudinea) vorbitorului, ci pentru că este o exigență a sintaxei limbii române. Pe de altă parte, subordonarea însăși a conjunctivului nu este totdeauna numai de natură formală. Chiar semantica lui - din perspectiva opozițiilor specifice categoriei gramaticale a modului - stă în strânsă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ăsta, și beau din cupa asta . Vechilul tot nu știe ce albă-i e nevasta, Ileana tot nu știe decât să mulgă vaci — și via să-și înnoade azurul pe araci. Vino; să stăm de vorbă cât ne mai ține vrerea ; ca mâne, peste inimi, va izbuti tăcerea, și n om vedea prin geamuri, tineri și zgomotoși, amurgul care-aleargă după cireadă, roș. Ca mâne, toamna iară se va mări prin grâne, și vinul toamnei poate nu l vom mai bea. Ca
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
purtată de vifore dinspre deschiderea și lumina acestor locuri, spre dosurile și încâlcelile depărtărilor. Ajunși în răscruce, aproape de înserare, au întâlnit cele aflate în orice așezare, în timp de iarnă. Cărările ușurau mult truda călătorului, iar fumurile hogeagurilor îndemn au vrere a omului și animalului întovărășitor spre tihna și căldura căminului și șurii. Drumeții zăpezilor au tras la curtea boierească, mult adăugată, fiind întâmpinați și așezați cu cinste, ca adevărate fețe ale sfatului țării, în casa de ospeție, ce i-a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de automodelare, de autorealizare și de autoactualizare. Într-o primă instanță, trei lucruri vrem să spunem despre autoeducație: Primul Ea este timpul și locul în care suntem singuri. Nu mai avem un educator (extern), nu mai interacționăm cu el (după vrerea și cerințele lui), nu mai suntem condiționați, atenționați, îndrumați, sancționați. Nu ne mai expunem nici autorității, nici puterii, dar nici iubirii. Am rămas cu noi înșine: suntem în intracomunicare și în intrarelație. Suntem față în față cu noi, întru aceeași
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
Iov in mâna Diavolului: „Atunci Domnul a zis către Satan: Iată, tot ce are el este în puterea ta; numai asupra lui să nu întinzi mâna ta. Și Satan a pierit din fața lui Dumnezeu.” (Iov 1:12) „Ei bine. După vrerea ta să fie! Abate acest duh de la izvorul său de obârșie Și du-l , de vei putea, cum te pricepi Pe drumul tău de jos, pe drumul ce-l cunoști, Dar rușinat să stai, când îți ca va fi să
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mii de brațe.” Mefisto pune un grup de oameni să-i sape groapa lui Faust, iar acesta auzind sunetele venite de afară strigă: „Sunt târnăcoapele. Le-aud. De bucurie strig! Aud mulțimea robotind pământul.” Acesta este ultima ironie a tragismului vrerilor omenești ; pentru Faust „clipa cea frumoasă” venise. Această etapă semnifică regenerarea sa, determinându-l să descindă între semeni, să-i unifice. Ideea este că prin cultură vor exista din ce în ce mai multe virtualități de îndreptare a sorții omenești, iar cel ce înfăptuiește
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
opera care îl întruchipează cel mai bine pe autorul ei. În Faust, încă de la începutul narațiunii suntem pătrunși de cântul unui suflet mare ce se dezvăluie. Goethe a simtit încă de tânăr cum sub pragul conștiinței, se clădeau multe pe deasupra vrerilor sale, posedat fiind de acea „demonie” dătătoare de forme; am văzut cum acestei puteri misterioase cu virtuți pozitive poetul ți aflase obârșia în acel câmp de forță panteist<ref id=”14”>14 Karl JaspersPsychologie der Weltanschaunungen, Berlin, 1992</ref>. Goethe
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
boii ca să pască, Plugul să se ruginească Și sapa să putrezească. Alei! puico, dac-ai vrea, Patru pluguri aș dura, Țara-ntreagă aș ara. Graiul dulce de muiere Varsă-n suflet mângâiere Și dă omului putere Ca să facă tot pe vrere. Dar nu vrei, sărman de eu! Și eu mor de dorul tău!" Acesta este însuși fondul sufletului românesc, a cărui sensibilitate este extrem de fină și ascuțită, încordată și excitabilă. El iubește cu înflăcărare, cu hotărâre, cu dăruire deplină și fără
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
s-a legat să îndeplinească slujbe, ajutoare și credincioasă rămânere și alte chezășii și făgăduieli, tot asemenea și noi cari sântem supuși voinței lui de a sta lângă dânsul și să fim totdeauna credincioși și ascultători într-o singură voință, vrere și cu deplină știință a noastră, a tuturor, chezășuim și făgăduim, pe cinste și pe credință, fără înșelăciune și fără viclenie, îndepărtând orice viclenie, această adevărată supunere, jurăminte, slujbe și stare lângă dânsul, credința supusă, ajutor orice fel de făgăduințe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Valeriu Pop sau Alexandru Vaida-Voievod, fostul prim-ministru originar din jurul Clujului. Pe ele s-au înființat ferme, ori au fost anexate fondului funciar așa-zis de rezervă. Clarificarea încâlcitei situații juridice și retrocedarea câte unei moșii avansa încet - desigur din vrere guvernamentală. Curând, întregul trafic funciar transilvan a fost complicat cu o nouă hotărâre guvernamentală, respectiv Hotărârea nr. 1440/1941, emisă de oficiul prim-ministrului, privitoare la vânzarea și cumpărarea imobilelor vizate de reforma agrară românească precedentă, operațiuni posibile numai în urma
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
la noua-nfățișare:/ voiam să văd cum se unea icoană/ cu roata și ea avea intrare;/ dar nu aveam de zbor atare pană;/ decît că mintea mea simți lovire/ de fulger ce-i plini dorința-umană./ Aici rămase 'nalta-nchipuire;/ dar vrerile și darurile mele/ duse erau, ca roata-ntr-o unire,/ de-Amor ce mișcă Soare și-alte stele". Dante este conștient de rolul poetului, nu mai puțin de calea gloriei și nemuririi pe care Poezia o deschide celor inspirați: "Divină
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
înmulțească greșeala.” Ne mai arată de ce Duhul Sfînt primit de Neamuri este cel adevărat și deci Israel nu numai că nu are întîietate în nimic dar chiar greșește în judecățile lui fără cap cum găsim scris frumos, adică ,,revelat” după vrerea lui la 9,30-32: Deci ce vom zice? Neamurile, care nu umblă după neprihănire, au căpătat neprihănirea, și anume neprihănirea care se primește prin credință. Pe cînd Israel, care umbla după o Lege, care să dea neprihănirea, n-a ajuns
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a zis ucenicilor Săi: „Dacă rămâneți întru Mine și cuvintele Mele vor rămâne în voi, cereți ceea ce voiți și se va da vouă”. Din aceste cuvinte se vede clar că rodul ridicării mânilor noastre către ceruri este condiționat de conformarea vrerilor noastre după voia lui Dumnezeu, adică de ascultarea poruncilor Lui sau, cum afirmă și Sf. Apostol Ioan: „încrederea pe care o avem către El, că, dacă cerem ceva după voința Lui, El ne ascultă.” în viața de toate zilele, însă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
numele), care se căiește de păcatele ce a făcut, primește-l cu știuta Ta iubire de oameni, trecându-i cu vederea toate cele făcute de dânsul, Cel ce ierți nedreptățile și treci peste fărădelegi. Că tu ai zis, Doamne: cu vrere nu voiesc moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu; și: de șaptezeci de ori câte șapte să iertăm păcatele. Pentru că, după cum slava Ta este neasemănată, așa și mila Ta este nemăsurată; că de vei căuta la
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
aparițional, ci urmează calea inversă a demanifestării, așa cum ni se arată în poemul Drum înapoi 86: "timpul mă împinge înapoi, către ce, către cine?/ înapoi către mine, printre ziduri uscate,/ florile se scutură la auzul pașilor, inimile seacă/ la trecerea vrerii,/ pădurile ard și raza se închide în sine". Am putea vorbi aici de o concomitentă dezontologizare indusă de o temporalitate ce își reneagă cronologia? Dar timpul care curge invers iese din definiția sa naturală, trece în răspărul existenței. Se resoarbe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de ponderabilă. Bătea la ochi că Rică nu lupta cu armamentul convențional al șatrei, ci cu curgeri și praguri aluvionare greu detectabile. El vrea, ea nu vrea", îi spusese Chira. Bun, ea nu vrea azi, nu vrea mâine, dar nici vrerea asta nu-i de fier. Și chiar dac-ar fi, nu zicea baba că văzuse cu ochii ei lingura de metal îndoită de Rică la cinci ani? De câte ori pomenea de asta, vocea i se domolea și se oprea din trebăluit
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
revine misiunea de a restatornici idealul. Datorită femeilor, mijlocitoare ale Divinității de o bunătate infinită, este posibil a crede în întronarea unei societăți mai bune. "Oh, voi Femei, surori ale Năzuinței, mirese ale Desăvârșirii, mame ale Milostivirii, exclamă autorii, luați vrerea noastră sub sfânta voastră oblăduire [...]. Oh, voi Femei, dacă veți ști să deveniți acum iubite preacurate, viitorul va fi o apoteoză a Dreptății, a Frăternității, a Dragostei". Angoasa decăderii cedează locul unei speranțe milenariste, unei rugi înflăcărate și extatice închinate
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]