1,925 matches
-
o să-și aducă și prietenele și după aia se duc la dans. Bine, Îi zic. Așa că le-am făcut o cină ca lumea și când au venit se vedea că băuseră deja zdravăn. Și pe urmă Încep să-și toarne whisky În vin. Da, Doamne. „On va être malade!“, Îi zic lu’ Fontan și el zice: „Oui“. Și pe urmă li s-a făcut rău fetelor, și erau fete drăguțe, de treabă. Li s-a făcut rău chiar la masă. Fontan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mă duc la bar să beau paharul de care vorbeam. O sărută ușor pe frunte. Noapte bună, dovlecelul meu din miez de noapte. Se Întoarse și nu o urmări cu privirea În timp ce Marlena se Îndrepta spre lift. Abia Își primise whisky-ul cu apă comandat când o văzu pe Marlena dând buzna În bar, cu ochii măriți de groază. —Nu e În cameră! A dispărut! Și cățelul la fel. Avea vocea slabă și gâtuită. — Și i-am spus să nu iasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
În sus și-n jos pe doc, scrutând peisajul din ce În ce mai estompat, lacul din ce În ce mai Întunecat. Băieții care cărau bagajele, acum Îmbrăcați În chelneri, stăteau gata să servească la bar, cu mâinile la spate. Când Heinrich apăru pentru cel de-al cincilea whisky cu lămâie, Harry Îl Încolți. Trebuie să discutăm. —O, Doamne, tot Îngrijorat suntem, Înțeleg. Heinrich Își scutură țigara Într-un vas emailat, apoi se lăsă cu toată greutatea pe un scaun de ratan, trase adânc aer În piept și privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
stârnească o avalanșă de compasiune. Slavă Domnului că avea experiență ca personalitate de televiziune. Așa, acum vrăjește camera, dă drumul emoțiilor, Împiedică-i pe netoți să schimbe programul. Iar apoi produse „Vocea“, cum o numea producătorul lui, la fel de fină ca whisky-ul vechi de treizeci de ani. Suntem cu toții buni prieteni, știți, din San Francisco și din Împrejurimi. Își frământa mâinile, bărbatul sensibil cuprins de griji. Ridică privirea din nou, uitându-se În cameră. De fapt, unul dintre ei este cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
devreme. Linia Hibiya e extraordinar de aglomerată. Plus că trebuia să arunc și o privire peste treburile care s-au rezolvat în lipsa mea. Cadourile? Genul de suveniruri pe care le iei atunci când mergi într-o excursie peste ocean: Old Parr (whisky), bucățele de carne de vită uscată. Din păcate, după atac, toate astea mi-au fost confiscate de către polițiști. Într-o mână le aveam pe astea și în celaltă o mapă. Metroul s-a oprit între Akihabara și Kodemmachō. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
început să vorbesc mult fară rost. Când spun ceva, familia fuge de mine. Și înainte mai aveam astfel de tendințe, însă acum e mai grav. Am început să beau mai mult. Înainte mă delectam cu sake, după atac beau numai whisky. Golesc o sticlă de doi litri într-o săptămână. Beau de unul singur. Nu pot să dorm. De aceea îmi vărs amarul bând whisky. Beau, mă culc, la 02.00 mă trezesc să mă duc la baie. Adorm pe la 20
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
grav. Am început să beau mai mult. Înainte mă delectam cu sake, după atac beau numai whisky. Golesc o sticlă de doi litri într-o săptămână. Beau de unul singur. Nu pot să dorm. De aceea îmi vărs amarul bând whisky. Beau, mă culc, la 02.00 mă trezesc să mă duc la baie. Adorm pe la 20:00 și, la ora aceea, mă trezesc brusc. Pe la 03.30 încep să visez. Mereu aceleași vis. Merg pe undeva și cineva se lovește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
cu trup și suflet ca un singur om în apărarea țării. Dar s-au dus acele timpuri. Atunci toată țara era alături de președintele țării, acum președintele țării este împotriva țării întregi. Actualul bețivan de Murfatlar, cu veșnic damf de whisky a călcat în copitele-i prezidențiale, în anul 2010, orice categorie socială care mai există în țara asta și mai rămăsese doar armata. Însă chiar din prima lună a anului a urmat rândul acestei categorii sociale care întotdeauna a fost
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
a înfuleca în grabă o cină și de a mă întoarce, cu coada între picioare, în Georgia. În 1942, toate vagoanele trenurilor erau doar teoretic aerisite, înțesate de poliție militară și miroseau a suc de portocale, a lapte și a whisky de secară. Mi-am petrecut noaptea tușind și citind un exemplar din Comics-urile Ace, pe care cineva a avut bunăvoința să mi-l împrumute. Când trenul a ajuns la New York, - la două și zece în după-amiaza cununiei - eram secătuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
un imaginar bec luminos, așa ca în benzile desenate când se arată că unuia dintre personaje i-a venit o idee genială. Am pus jos tava încărcată. M-am întors la dulapul cu băuturi și am scos o sticlă de whisky pe jumătate plină. Am luat paharul meu de pe tavă și mi-am turnat, oarecum din greșeală, cel puțin patru degete de whisky. O frântură de secundă m-am uitat la pahar cu un ochi critic, apoi, ca un erou încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Am pus jos tava încărcată. M-am întors la dulapul cu băuturi și am scos o sticlă de whisky pe jumătate plină. Am luat paharul meu de pe tavă și mi-am turnat, oarecum din greșeală, cel puțin patru degete de whisky. O frântură de secundă m-am uitat la pahar cu un ochi critic, apoi, ca un erou încercat dintr-un film western, l-am dat pe gât dintr-o înghițitură. O acțiune, trebuie să menționez, de care îmi aduc aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
împrejurări similare, ar fi făcut orice prostănac de douăzeci și trei de ani cu sânge roșu în vine. Nu țin să explic un lucru simplu. Vreau să spun doar că eu nu sunt băutor. De obicei, la o uncie de whisky sau mi se face îngrozitor de rău, sau încep să iscodesc prin cameră după eretici. La două uncii, cad jos, rece. Asta era însă - după un criteriu fără precedent în existența mea - o zi cu totul neobișnuită și îmi amintesc că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
având câte un microfon în față. — E cea mai frumoasă fetiță pe care am văzut-o vreodată, a urmat doamna Silsburn. Știi cu cine aduce puțin? Mai ales la ochi și la gură? La acest punct, o infimă cantitate din whisky-ul îngurgitat - aș spune că nu mai mult de un deget din el - începuse să-și facă efectul asupra mea și aproape că am răspuns: „Cu Dickie Briganza“, dar a prevalat un impuls de reținere. Am dat din cap și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
pe Muriel, i-am tăiat vorba. — Mă rog, atunci poți să mă crezi pe cuvânt. (Doamna Silsburn a ciocănit impresionant fotografia cu degetul arătător.) Copilul ăsta e dublura perfectă a lui Muriel la aceeași vârstă. Până în cel mai mic amănunt. Whisky-ul se înălța în mine în mod constant, așa încât nu am putut percepe această informație în totalitatea ei și, cu atât mai puțin, să-mi dau seama de posibilele implicații. M-am întors - cu un mers puțin prea țeapăn - la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
mea, spre veșnicul ei merit, nu s-a simțit niciodată ispitită să se refere ca la un „drăguț“), era un tip care lucra pe cont propriu și care obișnuia să înșire pe un maidan vreo două octave de sticle de whisky goale, după care, când se aduna lumea, dansa, muzical, pe marginea lor. (Așadar, o să mă credeți pe cuvânt că în arborele nostru genealogic figurează câțiva trăsniți.) Părinții noștri, Les și Bessie Glass, aveau un repertoriu convențional, dar (credem noi) reușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
a întors mâinile cu palmele în sus ca să inspecteze dacă am pete de nicotină pe degete, pe urmă l-a întrebat pe Seymour câte țigări fumează pe zi. I s-a părut că a găsit o muscă în paharul de whisky. În cele din urmă, când - cel puțin după părerea mea - conversația se împotmolise total, s-a ridicat brusc și s-a dus să se uite la o fotografie a lui și a lui Bessie, care fusese de curând prinsă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
buzelor, avănd vaga senzație a unei Paiațe pregătită pentru spectacol...! În acel moment apăru ospătarul, făcând o plecăciune. “Vă stau la dispoziție...” Prețiosul invitat, privi la ospătar câteva secunde făcându-i semn să se apropie. “Băuturi din import...?” “Desigur domnule...” “Whisky mare cu ghiața separat, iar fata - Întreab’o...!” “Un pahar cu sifon...!” - se scuză Atena motivând unele dureri ale ficatului. Ospătarul dădu să plece dar, invitatul Îi făcu semn să vină mai aproape. “Țigări americane...?” “De unde țigări americane, domnule. E
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
femeie - evident juca un rol uimitor În viața ei liberă, luxoasă. La prima ei Întâlnire cu Wharton Horricker, venise În fugă din East Village la periferie. O treabă de care nu putuse scăpa. Nu folosise iarbă În seara aceea, doar whisky, spusese ea. Iarba nu o excita cum Îi plăcea cel mai mult să fie excitată. Lui Wharton patru telefoane Îi dăduse dintr-o bombă plină ochi. El spusese că trebuie să-și facă somnul; era după unu noaptea; era ciufut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
toată seara. „O, femeia e un sconcs. Atâtea mirosuri, unchiule“, spuse ea. Scoțând tot, dar trecând dresul cu vederea, se aruncase În cadă. Wharton era uimit și se așezase pe capacul toaletei În halat În timp ce ea, atât de rumenă de whisky, Își săpunea sânii. Sammler știa bine cum trebuie să fi arătat sânii. Puține, În fond, erau ascunse de rochiile ei decoltate. Așadar fu săpunită și clătită și dresul ud scos cu dificultate veselă și fu condusă În pat de mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
la a fi separat și „Întreg“. „Întreg“? Ce „Întreg“? O noțiune copilăroasă. Conducea la toată acestă nebunie, la religii demente, LSD, sinucideri, la crimă. Închise ochii. Expiră din suflet niște rău și inspiră niște bine. Nu, mulțumesc, Wallace, nu vreau whisky. Wallace Își turnă puțin. De unde avea ignorantul nespecialist puterea să facă față acestor miracole ale tehnologiei care Îl făceau să pară un fel de sălbatic din junglă lipsit de orice capacitate de Înțelegere? Cum putea fi prin viziune, printr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
articolul ăla despre individul ăla nebun din Lodz - regele Rumkowski. — Da. — Adeseori mă gândesc că părțile private ale bărbatului sunt expresive. La fel și ale femeii. Cred că vor să spună ceva printre mustăți. Sammler nu răspunse. Wallace sorbi din whisky așa cum un copil soarbe dintr-o Coca-Cola. — Firește, spuse Wallace, negrii vorbesc altă limbă. Un puști s-a rugat pentru viața lui... — Ce puști? — Scrie În ziare. Un puști care a fost Înconjurat de o bandă de tineri negri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
așezate pieziș pe marginea aleilor: șoareci, cârtițe, marmote, pisici sau bucățele de sticlă ițindu-se din iarbă sau din tufe. Nici o fereastră nu era luminată. Emil puse faza lungă pe ușa de la intrare. Wallace, grăbindu-se să se dea jos, vărsă whisky-ul pe carpetă. Sammler bâjbâi după pahar și Îl Întinse șoferului, explicând: „A căzut.“ Apoi Îl urmă pe Wallace pe pietrișul scârțâitor. Imediat ce Sammler intră, Emil Întoarse mașina spre garaj. Mișcarea lăsă numai lumina lunii În camere. O casă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
nevoia de mai multe limbi simultane pentru a te adresa tuturor părților minții În același timp, mai ales acelor părți lăsate libere de comunicarea mai săracă, funcționând Îndârjit singure. În loc de asta, ca și cum ai fuma zece țigări deodată; În timp ce bei și whisky; În timp ce ești și antrenat Într-un episod sexual cu alte trei sau patru persoane; În timp ce auzi formații de muzică; În timp ce primești notații științifice - astfel engagé la capacitate... nesfârșirea, presiunea așteptărilor moderne. Lal strigă: — Vai de mine! Așa ceva este intolerabil! Intolerabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
un eveniment primordial. În ciuda faptului că nu recunoșteau nici un guvern. Avionul cu reacție era plin ochi. Nu te puteai mișca. Pentru bătrâni subțiri, respiratul era dificil. Un om de televiziune de lângă Sammler Îi oferise un gât dintr-o sticlă de whisky. „Mulțumesc“, spusese Sammler, și acceptase. Înghițise scotchul Bell’s. Chiar atunci soarele se ridicase din mare ca o vulpe roșie. Nu era rotund, ci lung, nu era departe, ci aproape. Metalul motoarelor, acele butoaie frumos alcătuite În care aerul Înghețat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
din mare ca o vulpe roșie. Nu era rotund, ci lung, nu era departe, ci aproape. Metalul motoarelor, acele butoaie frumos alcătuite În care aerul Înghețat țipa - lumină În beznă, beznă În lumină - atârnau sub aripă lângă fereastra lui Sammler. Whisky-ul dintr-o sticlă - zâmbise În sinea lui - făcuse din el un corespondent de război adevărat. Nu tocmai persoana potrivită ca să se grăbească la acest război, deși nu era mai nepotrivit decât acești boemi din Epoca de Piatră cu bărbile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]