1,272 matches
-
nota 27 și cele din 1983 la nota 40. 46. Giroux, Purpel (eds.), The Hidden Curriculum and Moral Education..., ed. cit. 47. Giroux, Penna, Pinar (eds.), Curriculum and Instruction..., ed. cit. 48. J. Oakes, Keeping Track: How Schools Structure Inequality, Yale University Press, New Haven, 1985. 49. Vezi nota 29. 50. I. Shor, Culture Wars: School and Society in the Conservative Restoration, 1969-1984, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1986. 51. L. Weis (ed.), Class, Race and Gender in American Education, State University
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
istorice, filosofice etc. Lucrările sale principale sunt considerate: Wahrheit und Methode. Grundzüge einer philosophischen Hermeneutik, Mohr, Tübingen, 1960 (trad. rom.: Adevăr și metodă, traducere de G. Cercel, L. Dumitru, G. Kohn și C. Petcana, Teora, București, 2001); Hegel’s Dialectic, Yale University Press, Londra, 1971; „Hermeneutik”, Historisches Wörterbuch der Philosophie, 3/1974, pp. 1061-1073; Wertethik und praktische Philosophie (1982) (Etica valorii și filosofia practică). 135. Cea mai importantă lucrare a lui R. Rorty este Philosophy and the Mirror of Nature, Princeton
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1975), „The Tasks of the Curricular Theorist”, în W. Pinar (ed.), Curriculum Theorizing: The Reconceptulists, McCutcham, Berkeley, pp. 250-270. Hunkins, F. (1980), Curriculum Development: Program Improvement, Charles E. Merrill Publishing Company, Columbus. Hutchins, R. (1936), The Higher Learning in America, Yale University Press, New York. Hybel, A. (1993), Power over Rationality: The Bush Administration and the Gulf Crisis, State University of New York Press, Albany. Iucu, R. (2000), Managementul clasei de elevi, Polirom, Iași. Jackson, P. (ed.) (1962), Handbook of Research on Curriculum
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
N. (1992), The Challenge to Care in Schools: An Alternative Approach to Education, Teachers College Press, New York. O’Shea, T., Self, J. (1983), Learning and Teaching with Computers, Prentice-Hall, Englewood Cliffs. Oakes, J. (1985), Keeping Track: How Schools Structure Inequality, Yale University Press, New Haven. Oberg, A., Underwood, S. (1992), „Faciliting Teacher Development”, în A. Hargreaves (ed.), Understanding Teacher Development, Teachers College Press, New York, pp. 162-177. Oliva, P. (1982), Developing the Curriculum, Little, Brown & Co., Boston. Oliva, P. (1989), Supervision for
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
microscopul electronic) conține vezicule ce par să explodeze de-a lungul membranei în spațiul intersinaptic. Analizele chimice și farmacologice au demonstrat că aceste vezicule eliminau mici molecule care, asemenea unor chei, intrau în centrii receptori (mari proteine pe post de „yale”) de pe neuronii alăturați, generând astfel un nou semnal bioelectric (pompă de sodiu). Aceste molecule specifice au fost denumite neurotransmițători. Concluzie Așadar, de când au fost scoase în evidență asemănările dintre structura chimică a neurotransmițătorilor și cea a anumitor droguri, rolul acestora
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
farmacologii au sintetizat false chei care servesc astfel ca tranchilizante, cea mai cunoscută fiind valiumul. Mai recent, s-a descoperit că multe droguri (cum ar fi marijuana, canabisul, hașișul etc.) au o moleculă comună, tetrahidrocanabiolul (THC), care intervine asupra unor „yale” speciale: receptorii canabinoizi. Aceștia interferează cu receptorii GABA, fapt ce explică acțiunea tranchilizantă a marijuanei. Invers, abstinența provoacă stări de anxietate și de nervozitate. Marijuana este văzută de mulți tineri ca un drog ușor, lipsit de pericole, dar studiile recente
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
un simplu strat osos, traversat de mici canale. Epiteliul olfactiv conține zece milioane de neuroreceptori, care, spre deosebire de neuronii din creier, sunt regenerați de îndată ce mor. Neuroreceptorii conțin cili, iar aceștia rețin moleculele odorante prin dispozitive de captare. Acestea (un fel de yale) rețin doar moleculele odorante specifice, la fel cum yalele nu se deschid decât cu anumite chei. Legătura unei molecule cu mirosul și receptorul declanșează un semnal bioelectric ce este comunicat bulbului olfactiv, apoi cortexului olfactiv pentru recunoașterea mirosurilor, la fel
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
olfactiv conține zece milioane de neuroreceptori, care, spre deosebire de neuronii din creier, sunt regenerați de îndată ce mor. Neuroreceptorii conțin cili, iar aceștia rețin moleculele odorante prin dispozitive de captare. Acestea (un fel de yale) rețin doar moleculele odorante specifice, la fel cum yalele nu se deschid decât cu anumite chei. Legătura unei molecule cu mirosul și receptorul declanșează un semnal bioelectric ce este comunicat bulbului olfactiv, apoi cortexului olfactiv pentru recunoașterea mirosurilor, la fel ca „formele” obiectelor. Richard Axel (1995) și Linda Buck
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
cu mirosul și receptorul declanșează un semnal bioelectric ce este comunicat bulbului olfactiv, apoi cortexului olfactiv pentru recunoașterea mirosurilor, la fel ca „formele” obiectelor. Richard Axel (1995) și Linda Buck au obținut în 2005 premiul Nobel pentru identificarea genelor chemoreceptorilor, „yalele” mirosurilor. Ei au descoperit că, dintre cele 30 000 de gene umane, 1 000 codează chimioreceptorii (o cifră uluitoare, însă explicabilă, dacă ne gândim că, pentru animale, mirosurile au funcții vitale, de la hrană până la reproducere). De exemplu, albinele dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
umană, dar la un nivel mai puțin complicat. Este adevărat că studierea însușirii unui concert de Rahmaninov la un pianist nu este chiar atât de evidentă. Clark Hull, unul dintre liderii teoriei din anii ’40-’50, profesor la Universitatea din Yale, și-a dat imediat seama (încă de la prima sa carte, apărută în 1943, Principiile comportamentului) de necesitatea de a pune în legătură motivația cu actul învățării. De ce? Pur și simplu pentru că micul nostru cobai nu muncește decât dacă este înfometat
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
în Finifter [1983, 3-45]. Gunther, R., Diamandouros, N. și Puhle, H. J. (ed.), The Politics of Democratic Consolidation. Southern Europe in Comparative Perspective, Baltimore-London, The Johns Hopkins University Press, 1995. Huntington, S. P., Political Order in Changing Societies, New Haven, Yale University Press, 1968, trad. it. Ordinamento politico e mutamento sociale, Milano, Angeli, 1975. Huntington, S. P. și Dominiguez, J. I., Political Development, în F. I. Greenstein și N. W. Polsby (ed.), Handbook of Political Science, Reading, Mass., Addison-Wesley, 1975, vol
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în Stato e Mercato, agosto 1984, pp. 299-328. -, Le politiche sociali in Italia: metodi di analisi, în Rivista italiana di scienza politica, dicembre 1985, pp. 335-377. Ricci, D. M., The Tragedy of Political Science. Politics, Scholarship, and Democracy, New Haven-London, Yale University Press, 1984. Riker, W. H., Political Theory and the Art of Heresthetics, în Finifter [1983, 47-67]. Rose, R. (ed.), Electoral Behavior. A Comparative Handbook, New York, Free Press, 1974. Rokkan, S., Citizens, Elections, Parties. Approaches to the Comparative Study of
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
1-74. Olson, M., The Logic of Collective Action, Cambridge, Mass., Harvard University Press, 1965, trad. it. La logica dell'azione collettiva. I beni pubblici e la teoria dei gruppi, Milano, Feltrinelli, 1983. -, The Rise and Decline of Nations, New Haven, Yale University Press, 1982, trad. it. Ascesa e declino delle nazioni. Crescita economica, stagflazione e rigidità sociale, Bologna, Il Mulino, 1984. Pizzorno, A., Introduzione allo studio della partecipazione politica, în Quaderni di Sociologia, vol. 15 (1966), pp. 235-287. Pizzorno, A., Reyneri
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
648-660. Taagepera, R., Running for President of Estonia: A Political Scientist in Politics, în PS Political Science & Politics, June 1993, pp. 302-304. Taagepera, R. și Shugart, M. S., Seats and Votes. The Effects and Determinants of Electoral Systems, New Haven-London, Yale University Press, 1989. Torrens, X., Los sistemas electorales, în M. Caminal Badia (ed.), Manual de ciencia politica, Madrid, Editorial Tecnos, 1996, pp. 341-369. Uleri, P. V., Le elezioni nel mondo: Francia, în Quaderni dell'Osservatorio Elettorale, dicembre 1994, pp. 117-122
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Italiana di Scienza Politica, dicembre 1971, pp. 545-594. -, Classe politica e parlamento in Italia: 1946-1976, Bologna, Il Mulino, 1979. -, Il sotto-sistema governo-parlamento, în Rivista Italiana di Scienza Politica, agosto 1987, pp. 241-283. Dahl, R. (ed.), Regimes and Oppositions, New Haven, Yale University Press, 1973. Di Palma, G., Sopravvivere senza governare. I partiti nel parlamento italiano, Bologna, Il Mulino, 1978. -, Parlamento-arena o parlamento di transformazione?, în Rivista Italiana di Scienza Politica, agosto 1987, pp. 179-201. Eulau, H., Components of Representational Responsiveness, în
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
dai piedi d'argilla, Bologna, Il Mulino, 1996, pp. 11-52. Cox, G. W. și Kernell, S. (ed.), The Politics of Divided Government, Boulder, Co., Westview Press, 1991. Dahl, R. A., Who Governs? Democracy and Power in an American City, New Haven, Yale University Press, 1961. Deutsch, K. W., The Nerves of Government. Models of Political Communication and Control, New York, Free Press, 1966, trad. it. I nervi del potere, Milano, Etas Libri, 1972. Divided Government and the Politics of Constitutional Reform, în PS
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Autoritarismo, fascismo e classi sociali, Bologna, Il Mulino, 1975. Grilli di Cortona, P., Le crisi politiche nei regimi comunisti, Milano, Franco Angeli, 1989. Hermet, G. (ed.), Totalitarismes, Paris, Economica, 1984. Huntington, S. P., Political Order in Changing Societies, New Haven, Yale University Press, 1968. -, The Third Wave. Democratization in the Late Twentieth Century, Norman, University of Oklahoma Press, 1993, trad. it. La terza ondata. I processi di democratizzazione alla fine del XX secolo, Bologna, Il Mulino, 1995. Huntington, S. P. și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
New Authoritarianism in Latin America, Princeton, Princeton University Press, 1979, pp. 285-318. Pasquino, G., Militari, în Enciclopedia delle Scienze Sociali, Roma, Istituto della Enciclopedia Italiana, 1996, vol. V, pp. 684-692. Perlmutter, A., Modern Authoritarianism. A Comparative Institutional Analysis, New Haven-London, Yale University Press, 1984. Schapiro, L., Totalitarianism, London, Pall Mall, 1972. Schurmann, F., Ideology and Organization in Communist China, Berkeley, University of California Press, 1968, trad. it. Ideologia, organizzazione e società in Cina. Dalla Liberazione alla Rivoluzione culturale, Milano, Il Saggiatore
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Boston, Little, Brown and Co., 1970, pp. 29-49. Bobbio, N., Il futuro della democrazia, Torino, Einaudi, 1984. Bobbio, N., Offe, C. și Lombardini, S., Democrazia, maggioranza e minoranze, Bologna, Il Mulino, 1981. Dahl, R. A., Polyarchy. Participation and Opposition, New Haven-London, Yale University Press, 1971, trad. it. Poliarchia. Partecipazione e opposizione nei sistemi politici, Milano, Franco Angeli, 1980. -, Democracy and Its Critics, New Haven-London, Yale University Press, 1989, trad. it. La democrazia e i suoi critici, Roma, Editori Riuniti, 1990. (ed.), Political
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
S., Democrazia, maggioranza e minoranze, Bologna, Il Mulino, 1981. Dahl, R. A., Polyarchy. Participation and Opposition, New Haven-London, Yale University Press, 1971, trad. it. Poliarchia. Partecipazione e opposizione nei sistemi politici, Milano, Franco Angeli, 1980. -, Democracy and Its Critics, New Haven-London, Yale University Press, 1989, trad. it. La democrazia e i suoi critici, Roma, Editori Riuniti, 1990. (ed.), Political Oppositions in Western Democracies, New Haven-London, Yale University Press, 1966. Ferrera, M., Schumpeter e il dibattito sulla teoria "competitiva" della democrazia, în Rivista
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Partecipazione e opposizione nei sistemi politici, Milano, Franco Angeli, 1980. -, Democracy and Its Critics, New Haven-London, Yale University Press, 1989, trad. it. La democrazia e i suoi critici, Roma, Editori Riuniti, 1990. (ed.), Political Oppositions in Western Democracies, New Haven-London, Yale University Press, 1966. Ferrera, M., Schumpeter e il dibattito sulla teoria "competitiva" della democrazia, în Rivista Italiana di Scienza Politica, dicembre 1984, pp. 413-432. Held, D., Models of Democracy, Cambridge, Polity Press, 1996, trad. it. Modelli di democrazia, Bologna, Il
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
P. (ed.), Comparing Democracies. Elections and Voting in Global Perspective, Thousand Oaks, Sage, 1996. Lijphart, A., Typologies of Democratic Systems, în Comparative Political Studies, april 1968, pp. 3-44. -, Democracies. Patterns of Majoritarian and Consensus Government in Twenty-One Countries, New Haven-London, Yale University Press, 1984, trad. it. Le democrazie contemporanee, Bologna, Il Mulino, 1988. -, Democratic Political Systems: Types, Cases, Causes, and Consequences, în Journal of Theoretical Politics, January 1989, pp. 33-48. -, Democracies: Forms, performance, and constitutional engineering, în European Journal of Political
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
1946). ,,American relations with the Soviet Union”. În Arthur Krock, Memoirs. New York: Funkand Wagnalls, 1968. Collins, Joseph (10 septembrie, 1977). ,,Britain is awarded Ford engine plant în stiff competition”. New York Times. Conant, James B. (1947). On Understanding Science. New Haven: Yale University Press. (1952). Modern Science and Modern Mân. New York: Columbia University Press Cooper, Richard N. (1968). The Economics of Interdependence. New York: McGrawHill. (ianuarie 1972). ,,Economic interdependence and foreign policy în the seventies”. World Politics, vol. 24. Crittenden, Ann (31 decembrie
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
of the Peace. New York: Harcourt, Brace and Howe. (1 septembrie, 1926). ,,The end of laissez-faire-II”. New Republic, vol. 48. (nedatat)). The General Theory of Employment, Interest, and Money. New York: Harcourt, Brace. Kindleberger, Charles P. (1969). American Business Abroad. New Haven: Yale University Press. Kissinger, Henry A. (1957). Nuclear Weapons and Foreign Policy. New York: Harper. (1964). A World Restored. New York: Grosset and Dunlap. (1965). The Troubled Partnership. New York: McGraw-Hill. (ediția din văr), 1968). ,,The white revolutionary: reflections on Bismarck”. Daedalus, vol. 97
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Musgrave (editori), Criticism and the Growth of Knowledge. Cambridge: Cambridge University Press. Kuznets, Simon (ediția din iarn), 1951). ,,The state aș a unit în study of economic growth”. Journal of Economic History, vol. 11. (1966). Modern Economic Growth. New Haven: Yale University Press. (ianuarie 1967). ,,Quantitative aspects of the economic growth of nations: paper X”. Economic Development and Cultural Change, vol. 15. Lakatos, Imre (1970). ,,Falsification and the methodology of scientific research programs”. În Imre Lakatos și Alan Musgrave (editori), Criticism
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]