1,547 matches
-
să mă-nfășor Sub mantia-i de stele-albastră. Când trupuri vom uni, în tainic zbor, Cu roua florilor din glastră, De drag să mă cutremur, nu să mor, Când luna bate în fereastră. De fericire, voi striga: te-ador! Știu, zămislită-s dintr-o coastă, Nemărginirea-i doar a noastră Și împărțim la doi cuvântul dor... De drag să mă cutremur, nu să mor. https://www.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DBHyriXArQ2Y&h
RONDEL ÎN DOI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378947_a_380276]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > CERTITUDINI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1972 din 25 mai 2016 Toate Articolele Autorului Îți mulțumesc pentru o nouă zi După nebuna trudă a visării. Coșmarul, vad adânc al disperării A zămislit amare grozăvii. În noapte eram singur și sfârșit, Te-ndepărtai de mine spre oriunde. Tristețea se pornise să inunde Nădejdea de a fi preafericit. E neplăcut că starea de trezie Preia stupidități subconștiente, Negând adăugiri incandescente Care transpar ades în
CERTITUDINI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378978_a_380307]
-
ți răspunsuri, Să nu-ți rămână vreo nelămurire, Și scapă de-ndoieli și neajunsuri, Să fie-o cale-a ta spre regăsire. Mergi, cu credință, în adâncul firii, Căci, știi, acolo-n liniștea din sine, Sămânța și miracolul iubirii Vor zămisli răspunsuri...Sunt în tine! Ieși din banala zonă de-ntuneric, Cunoaște-te pe tine, strălucește, Căci viața,-n sine, e un loc feeric Doar pentru-acel ce,-n el, se regăsește. Vei înțelege-apoi de-a fost iubire, Și de îți sunt
REGĂSIRE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379157_a_380486]
-
suflet ( obs. Să nu uit - încrederea într-un om o câștigi într-o viață și o poți pierde într-o clipă), gimnastică pentru cei puternici, mormânt pentru cei rătăciți, tu, Doamnă Plictis, te iubești cu cine se-ntâmplă și nu zămislești decât vorbe mistuite de monstrul Hamlet, zeul tuturor timpurilor Il văd cum urcă scările, încet, greoi, vioiciunea, voința , statura de fost militar s-au pierdut. Il roade o boală grea. Un mort pe două picioare Așa vom fi și noi
A RĂMAS SINGUR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379890_a_381219]
-
reticent la nevoile care-l copleșesc. Nici nu-și ajută semenul în nevoie. Așteaptă pompierul sau partidul să-i scoată castanele din foc iar el își bea în cârciumă amarul lăsând înfometați copii pe care cu voia Domnului i-a zămislit. Nu mai „merge și așa” Biserica trebuie să ia atitudine, să arate și să susțină că Dumnezeu ne solicită înfrățirea, cel puțin în nevoie. Dacă omul necăjit este atent și la necazurile vecinului nu poate trece nepăsător pe lângă mici avarii
DUMNEZEU ESTE PRO SAU CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379868_a_381197]
-
Articolele Autorului Eu te iubesc! Și nu-i doar o părere Tu, Evă, izgonită dintr-un rai. Primit-am mărul tău și din tăcere Am evadat făcând din trupu-ți nai. Eu te iubesc! Ce altceva pot spune? Noi amândoi am zămislit mistere, Ecou ce'n rai sau iad o să răsune A tril ce cântă nouă înviere. Eu te iubesc, Adamul tău de azi! Alt nume pentru steaua căzătoare, Plutind alene peste vârf de brazi, Vestind crepusculul când noaptea moare. Eu te
EU TE IUBESC! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381837_a_383166]
-
Autorului Cu binecuvântările lui Dumnezeu Primăvară îmi picuri nectar pe buze, Din ochi de soare surâs, parfum de crin, Rime de rubin, îmbrățișări de muze Cu ele azi doar ție Doamne mă-nchin. Am să culeg din țipatul lacrimei vise Zămislite-n pântecul sufletului meu, Cu tine printre stele rătăcesc în culise Și-n binecuvântările lui Dumnezeu. Îți iubesc verdele, surâsu-n ploaie Chipul răsfățat în culori de curcubeu Munții, marea, râuri ce curg șiroaie Toate cu binecuvântările lui Dumnezeu. În frunzișuri
CU BINECUVÂNTARILE LUI DUMNEZEU de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381940_a_383269]
-
trecut/ cu dorul îmblânzit./ între vis și dor nu-i nicio diferență!/ explică-mi;/ dorul este promisiunea/ unei posibile fericiri./ pe când visul, cheamă viața la realitate./ visul atrage aerul vecin/ și izvoarele cerului”. (Geneza pentru natură) Discursul său poetic este zămislit cu sinceritate și pecetluit cu iubire arzătoare. Când noaptea își țese mantia , tristețea învăluie din nou ființa poetei care suspină de dor și neîmplinirea sorții :“ se amestecă lutul perfect/ în șoaptele nopții mele mută;/ iar sălciile plecate-ncet/ cu trupul
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
așa cum era natura omului. Așadar, spre binele acestuia, El a trimis moartea în trupul care a păcătuit, păstrându-i totuși nemurirea sufletului. Principiul păcatului se găsește chiar în zămislirea din poftă trupească, când Dumnezeu creează sufletul la inițiativa părinților care zămislesc trupul, ambele realizări devenind una (o fire omenească), dar moștenitoare a păcatului slrămoșesc. Numai prin întruparea și moartea lui Hristos acest păcat a fost nimicit, potențial în întreaga fire umană, iar real sau efectiv în toți cei ce-l primesc
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
sub gene și clipocit de ape , Dorul și dragostea cerboaicelor . Să nu mă întorci niciodată Dintr-o noapte apusă În brațele tale arzând de dorință Și inima caldă în căușul palmei, supusă. Să nu mă aduni niciodată Din culorile curcubeului Zămislit ca un legământ de dragoste Dintre mine și tine, pe vecie. Să nu mă lași niciodată Să purced la drum fără tine Fii farul ce calea mi-arată în noapte Și zorii mijind lângă mine. La hotare de noapte, la
SĂ NU ... de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380415_a_381744]
-
pe daci, pe noi ne râde, Biserica-mpărțită-i ca țara în partide... Obosit e câmpul, înrăit e omul, Nu se înfrățește ca-ntrecut cu pomul. S-a luat de mână cu Satana -om Care n-are țară- mamă, e un pui-dandon, Care zămislește să nască o boală, Să facă-o Moldovă mare, federală. Cum a lui Satană- prin foc adunată, Ce-azi de mii de neamuri este blestemată. Noi, nu dorim să-avem o soră Raseie, În cor scandăm cu toții- dracul s-o
DOR ŞI AŞTEPTARE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380436_a_381765]
-
Mariana Saimac Publicat în: Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016 Toate Articolele Autorului DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI „Șiruri de mărgăritare” Lin pe filă se-mpreună, Și slăvesc cu bucurie, Limba noastră cea străbună! Zeul RA - lacrimi de Soare, Zămislea pe bunii oameni, Ce cu spor munceau pământul, Ca tu slove-n el să sameni. Sâmburele de Lumină - Poezia se dezvoltă, De la ghiocei din tâmple, La aromele din boltă. 21 Martie 2016-03-21 Margareta Mariana Saimac Membra L.S.R. - Filiala Olt Referință
DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380542_a_381871]
-
POEZIEI, de Margareta Mariana Saimac , publicat în Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016. DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI „Șiruri de mărgăritare” Lin pe filă se-mpreună, Și slăvesc cu bucurie, Limba noastră cea străbună! Zeul RA - lacrimi de Soare, Zămislea pe bunii oameni, Ce cu spor munceau pământul, Ca tu slove-n el să sameni. Sâmburele de Lumină - Poezia se dezvoltă, De la ghiocei din tâmple, La aromele din boltă. 21 Martie 2016-03-21 Margareta Mariana Saimac Membra L.S.R. - Filiala Olt ... Citește
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
boltă. 21 Martie 2016-03-21 Margareta Mariana Saimac Membra L.S.R. - Filiala Olt ... Citește mai mult DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI„Șiruri de mărgăritare” Lin pe filă se-mpreună,Și slăvesc cu bucurie,Limba noastră cea străbună!Zeul RA - lacrimi de Soare,Zămislea pe bunii oameni, Ce cu spor munceau pământul,Ca tu slove-n el să sameni.Sâmburele de Lumină -Poezia se dezvoltă,De la ghiocei din tâmple,La aromele din boltă.21 Martie 2016-03-21Margareta Mariana SaimacMembra L.S.R. - Filiala Olt... III. DIN NOU
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
Ilie Marinescu Pe buze mi se naște o-ntrebare: Cine-a decis pe lume să ajungi, O strălucită rază de la Soare Sau pământenii tăi părinți prin rugi? Ca într-o zi să-ntorci prin osanale Drept mulțumire că te-ai zămislit, Pământul modelat ca în icoane De mâna ta coloană-n infinit Sculptând chiar porți ca sfintele săruturi Să meargă la o masă în tăceri Să-și odihnească dorurile-n cânturi Alături de eroicii străjeri. Dar prea setos ca pasărea măiastră De
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
mult Aurul de HobițaIlie MarinescuPe buze mi se naște o-ntrebare:Cine-a decis pe lume să ajungi,O strălucită rază de la SoareSau pământenii tăi părinți prin rugi? Ca într-o zi să-ntorci prin osanaleDrept mulțumire că te-ai zămislit,Pământul modelat ca în icoaneDe mâna ta coloană-n infinitSculptând chiar porți ca sfintele săruturiSă meargă la o masă în tăceriSă-și odihnească dorurile-n cânturiAlături de eroicii străjeri.Dar prea setos ca pasărea măiastrăDe zborul către ținte greu de-atinsți-ai
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
pe daci, pe noi ne râde, Biserica-mpărțită-i ca tară în partide... Obosit e câmpul, înrăit e omul, Nu se înfrățește ca-ntrecut cu pomul. S-a luat de mână cu Satana -om Care n-are țară- mama, e un pui-dandon, Care zămislește să nască o boală, Să facă-o Moldova mare, federală. Cum a lui Satana- prin foc adunată, Ce-azi de mii de neamuri este blestemata. Noi, nu dorim să-avem o soră Raseie, ... Citește mai mult DOR ȘI AȘTEPTAREDe dor și
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
frate, pe daci, pe noi ne râde,Biserica-mpărțită-i ca tară în partide...Obosit e câmpul, înrăit e omul,Nu se înfrățește ca-ntrecut cu pomul.S-a luat de mână cu Satana -omCare n-are țară- mama, e un pui-dandon,Care zămislește să nască o boală,Să facă-o Moldova mare, federală.Cum a lui Satana- prin foc adunată,Ce-azi de mii de neamuri este blestemată.Noi, nu dorim să-avem o soră Raseie,... VIII. REGINA ANOTIMPURILOR, de Iacob Cazacu Istrati, publicat
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
INFOBALADĂ Oricare om în felul lui vrea să citească-n viitor, deși acest segment de timp este-ncifrat de Creator. Netaină-i numai pentru El, Cel care toate le-a făcut - fiind un permanent Prezent, El e la modul absolut! Nemuritorii-s zămisliți de vrerea Lui atemporală, divin amestec de lumină și dragoste spirituală, ce-i pentru timpul fragmentat un existent de neatins; dar viitorul se deschide doar Unicului necuprins... De fapt, ar fi de vreun folos pentru sărmanul muritor să știe scrisul
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
VARĂ Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 2321 din 09 mai 2017 Toate Articolele Autorului Ți-s pelerină-mpurpurată trandafirii, Când zori în dimineață-ți fac popas pe umeri Și roua-ți dă culoarea dulce-a împlinirii Sub cerul alb-albastru zămislit din nuferi. Cu buze de fecioară, în clipa-nfloririi, Sărutul cald al nopții în răcoare-l spulberi, Ți-s pelerină-mpurpurată trandafirii, Când zori în dimineață-ți fac popas pe umeri. Și, în nadir, de-ai fi supusă oglindirii, De n-
RONDELUL ÎNDRĂGOSTITULUI DE VARĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379451_a_380780]
-
Mumă-Dacia străbună. Limba Noastră, această poezie divină, Prințesă moștenitoare a Regalei: Ce-ți doresc eu Ție, Dulce Românie, înmugurește emoția pretutindeni, înflorind entuziasmul tuturor, fascinând inimile doldora de rodul frumos al unui patriotism pur și sfânt. Ființa Basarabiei a fost zămislită de Bunul Dumnezeu în leagănul sfânt dintre Nistru și Prut cu fruntea rezemată în rugăciune, în poala Carpaților și cu picioarele în sacrul botez al Marii Neagre. Întreg Darul de Sus cu origini, tradiți, cetăți moldave, cu ape de cer
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
și onest: „Atâția oameni cu diplome și nu-s în stare să facă ceea ce a făcut un om puțin școlit!”), toată această halimă, vasăzică, se alimentează din seva stoarsă în urma tescuirii până la ridicol a două realități postdecembriste: 1) Cărțile sunt zămislite din cărți (totuși, primele cărți cum au apărut?), dovadă că acuma se scrie pe rupte. Scriu nu doar cei cu har și care au ceva de comunicat semenilor, ci până și agramații din pușcării. Ce să mai vorbim de agramații
MODA DOCTORATELOR LA PLESNEALĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381035_a_382364]
-
de depășire a însuși Unului! Cum spuneam și cu alt prilej (vezi textul „Frumusețea incitant-ermetică și captivant-poetică a daoismului”), principiul suprem în filosofia și religia taoistă este, evident, Tao, respectiv neființa sau „suflul originar” (Yuan qi) din care s-a zămislit ființa (cuplul Yin-Yang), acesta la rându-i creând „cele zece mii de lucruri și ființe” (totalitatea entităților), pentru ca, mai repede sau mai târziu, toate să se întoarcă la întregul întruchipat prin Tao. În strânsă și inseparabilă legătură cu Tao este principiul
ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI ÎNTRE PRIMELE PRINCIPII DIN FILOSOFIA ANTICĂ GREACĂ ŞI TAOISM (DAOISM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381045_a_382374]
-
meschin de a ștrangula pulsul și mâinile celor ce au binecuvântat fapte plăcute lui Dumnezeu, Creației Sale, Neamului și Omenirii. Cătușele purtate de creștinii „vinovați” de Dragostea întru Dumnezeu și Neam sunt cele mai odioase stigmate, ce profanează în făptura zămislită de Atotcreatorul, verticalitatea spirituală, cugetul arzând nemistuit și flamura mistică a Crucii credinciosului ortodox. Cătușele sunt prinse de mâinile tremurânde ale creștinilor torturați, deveniți umbrele suferințelor, cu scopul mișelesc de a le sugruma cântarea închinărilor sfinte în suișul lor către
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
toate Sfintele lor ctitorii, cu toți minunații săi Eroi, Sfinți, Martiri, Voievozi, Vlădici, Cărturari, Cuvioși și Mărturisitori. Prietenia noastră hristică crește ca Mireasma divină a Zorilor Sfintei Învieri, ca o poezie a Duhului, pură, frumoasă și dumnezeiască. Numai Prietenia sfântă zămislește în sufletele pline de lumină, cântarea sacră a Adevărului unde crește liber și puternic înalta conștiință moral-ortodoxă, ca o flacără verde, celestă, cuceritoare: Omul, aparținându-și astfel și definindu-se ca libertate și responsabilitate, ca rațiune și spirit, ca chemare
PRIETENIA INTRU HRISTOS de MIRON IOAN în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381112_a_382441]