980 matches
-
nisip de-a lungul văii brațului Borcea. Pădurile sunt formate din specii reprezentative precum salcia (Salix alba), plopul (Populus alba), frasinul (Fraxinus excelsior). Prin aspectul lor pitoresc, atrag la odihnă și agrement oamenii din municipiu și din localitățile învecinate. În zăvoaiele de plopi și salcie (Jirlău, Chiciu și Călărași) vegetează natural și câteva specii de liane și viță sălbatică (Vitis silvestris), precum și cătina roșie (Tamarix galica) dezvoltată îndeosebi pe solurile nisipoase și sărăturoase. Tot aici întâlnim tufișuri de mure și zmeură
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
în zonă a numeroase specii de animale și păsări legate, prin modul lor de viață, de existența apelor, pe ale căror maluri trăiesc vidra (Lutra lutra), nurca (Lutreola lutreola), foarte apreciate pentru blana lor valoroasa. De asemenea în lunci și zăvoaie se mai întîlnesc iepuri, vulpi, dihori și porcul mistreț (Sus scrofa), acesta din urmă avind efective in continuă creștere. În ostroavele de pe malul Dunării și Borcii, în lacuri și bălți trăiesc numeroase păsări, dintre care cele mai răspândite sunt: rața
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
sură ("Miliaria calandra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), viespar ("Pernis apivorus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie de câmpie ("Sylvia communis"), silvie de zăvoi ("Sylvia borin"), sturzul cântător ("Turdus philomelos") sau pupăză ("Upupa epops"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Stepa Saraiu - Horea () [Corola-website/Science/330693_a_332022]
-
roșie a IUCN), triton cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), fusar ("Zingel strebe"), avat ("Aspius aspius") sau dunăriță ("Sabanejewia aurata"). Flora este constituită din zăvoaie cu specii de salcie albă ("Salix alba") și plop alb ("Populus alba").
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), pițigoi-pungar ("Remiz pendulinus"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), mierlă ("Turdus merula") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Suhaia (sit SPA) () [Corola-website/Science/330322_a_331651]
-
locuitor. Peisajul natural al orașului este reprezentat de pădurile de pe Dealul Harbuzului, de la Poiana Ursului și de pe Dealul Siliștea. Vegetația azonală se găsește în luncile Siretului și Sucevei unde apar suprafețe de păduri de salcie, plop, răchită și arin negru (zăvoaie de luncă) și o vegetație ierboasă alcătuită din stuf, papură, pir, iarba câmpului, coada vulpii, firuță etc. În flora spontană se întâlnesc arbuști fructiferi cu pondere economică mică: soc negru, porumbar, alun, păducel, cireș sălbatic. Efectivele de vânat (existent și
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
trochilus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), corcodel-urechiat ("Podiceps auritus"), cristeț pestriț ("Porzana porzana"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin") sau mierlă ("Turdus merula"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
cerris) și de garnița (Quercus frainetto). Speciile amintite sunt dominante în pădurile din dealuri, dar alături de ele se găsesc din abundență alte esențe de dealuri. În văile largi, cum este cea a Oltului, cu toate trasformarile survenite, se întâlnesc încă zăvoaie cu sălcii și plopi uriași, însoțite adesea, pe locurile mai înalte de păduri de stejar pendunculat (Quercus robur), ulm (Ulmus foliacea) și alte specii iubitoare de umezeală. Pe culmile mai înalte se mai întâlnesc petice rămase din ceea ce odinioară constituia
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
1952 a fost declarat oraș raional în cadrul acestui raion. În 1968, orașul Comănești a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci s-au desființat și satele Gloduri (comasat cu Vermești), Podina (comasat cu Podei), Lăloaia, Leorda, Lunca, Șupan, Șipoteni și Zăvoi (comasate cu Comănești), în vreme ce satul Sub Lăloaia din comuna Asău a fost transferat orașului Comănești, apoi desființat și comasat cu localitatea Comănești. În Comănești se află , datând din secolul al XIX-lea (ansamblu format din palat și parc), precum și (construită
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
administrației locale, așezăminte și obiective sociale și culturale. ( C. V.) Steme Prin H.G.R. nr. 839/2005 și nr. 841/2005 (publicate în „Monitorul Oficial“ nr. 708/2005), Executivul a aprobat stemele comunelor Berliște, Berzovia, Cornereva, Ezeriș, Lăpușnicu Mare, Sacu, Vermeș și Zăvoi din județul Caraș-Severin și, respectiv, stema orașului Anina din același județ. ( I. B.) Corigențe În cursul acestei săptămâni s-a desfășurat sesiunea specială de corigențe pentru elevii claselor terminale de liceu. În județul Timiș au fost 168 de liceeni corigenți
Agenda2005-34-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284112_a_285441]
-
COMPONENȚA NOMINALĂ a Comisiei superioare medico-legale de pe lângă Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" București Președinte: Prof. dr. Dan Dermengiu Membri: 1. Prof. dr. Vasile Astărăstoae 2. Prof. dr. Dan Perju-Dumbravă 3. Prof. dr. Alexandra Enache 4. Prof. dr. Roxana Zăvoi 5. Prof. dr. Valentin Iftenie 6. Prof. dr. Maria Sajin 7. Conf. dr. Gabriel Mihalache 8. Dr. Viorel Hădăreanu 9. Conf. dr. Silviu Morar 10. Conf. dr. George Cristian Curcă 11. Conf. dr. Valentin Gheorghiu 12. Dr. Salem Abdo 13
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237963_a_239292]
-
Cluj-Napoca Președinte: Dr. Costel Siserman Membri: - Prof. dr. Dan Perju-Dumbravă - Șef lucrări dr. Ștefan Anițan - Dr. Marius Vartic - Dr. Romulus Mureșan 3. Comisia de avizare și control al actelor medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală Craiova Președinte: Prof. dr. Roxana Zăvoi Membri: - Șef lucrări dr. Liliana Stanca - Dr. Mihai Ștefănescu - Dr. Gabriel Guja - Dr. Claudiu Țolescu 4. Comisia de avizare și control al actelor medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală Iași Președinte: Prof. dr. Vasile Astărăstoae Membri: - Conf. dr. Beatrice Ioan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237963_a_239292]
-
pe care trecerea timpului îl recuperează prin înscrierea existențelor succesive în tiparul unei anumite circularități și ciclicități. (O ambiguitate asemănătoare poate fi ușor identificată și în poezii mai programatice, dar nu total asfixiate de program, precum Ctitorii sau chiar La zăvoi, în care mobilitatea apei e echilibrată de prezența albiei simbolice, care face din curgere o paradoxală permanență și din albie un drum deopotrivă în mișcare și imobil. Tot așa, poezia interioarelor, a obiectelor vechi, a naturilor moarte pillatiene poate atrage
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
8 țel. 334353 14426 MICĂ D. ALEXANDRU (n. 1936) Oltenița, Str. C. I. Alimanasteanu nr. 80 21403 MIRSU ZOICA (n. 1970) Călărași, str. Flacăra bl. B22 sc. B ap. 18 țel. 319083 090046320 14444 NICA FILOFTEIA (n. 1958) Călărași, Str. Zăvoiului, bl. I13, sc. 4, ap. 4 țel. 322495 318239 18005 OPREA R. ANA (n. 1962) Călărași, Str. Belșugului nr. 5 bl. E 2 sc. C ap. 3 țel. 332686 3364 SANDOIU CONSTANTINA (n. 1954) Călărași, Str. Mușețelului nr. 3, bl. K17
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
ap. 14 țel. 042/320290 BURCEA VIRGINIA Călărași, str. Progresul, bl. P1, sc. 3, ap. 5 țel. 042/313903 BUTOI A. IONELA Călărași, str. Olteniei, nr. 4 țel. 042/312576 CHIȚU D. GHERGHINA VALENTINA Com. Dorobanțu CIRJILA GEORGETA Călărași, str. Zăvoiului, bl. I10, sc. 1, ap. 5 țel. 042/328515 CIUTACU GH. DUMITRA Călărași, str. Mușețelului, bl. H 24, sc. B, ap. 9 țel. 042/332949 CIUTACU GH. FLORIN Călărași, str. Mușețelului, bl. H 24, sc. B, ap. 9 țel. 042
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
țel. 093/342332 DOBRE ST. MARIA Călărași, str. Nufărului, bl. E8, sc. C, ap. 7 țel. 042/334496 DRAGAN C. LIDIA Com. Radovanu DRAGOSTIN C-TIN. DIANA Călărași, str. București, nr. 300 țel. 042/312717 DUMITRACHE ANNELIZE Cal��rași, str, Zăvoiului, bl. F8, sc. D, ap. 12 EREMIA FLORICA Călărași, str. Plevna, nr. 21 țel. 093/208828 ICHIM CAMELIA Com. Perișoru țel. 093/055607 IOSIF I. ELENĂ Călărași, bd. N. Titulescu, bl. D 2, sc. 6, ap. 4 LUPĂ TUDORA Călărași
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
1953) Tg. Mureș, Bd. 1 Dec. 1918 nr. 202/28 țel. 093376655 10978 SZABO A. AURELIA (n. 1953) Tg. Mureș, Bd. 1 Dec. 1918 nr. 191/37 țel. 257809 Partea a VII-a 3123 ANCA IOAN (n. 1926) Luduș, Str. Zăvoiului nr. 12 țel. 111433 3152 AVRAM IOAN (n. 1936) Tg. Mureș, Str. Bucinului nr. 8c/8 țel. 145592 3125 BARTIS ARPAD (n. 1922) Tg. Mureș, Al Cornișa nr. 2/7 țel. 219886 3124 BERMAN NICOLAE (n. 1925) Tg. Mureș, Bartok
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin; Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur", "Ulmus laevis", "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris"); Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu "Quercus spp." și Zăvoaie cu "Salix alba" și "Populus alba"; ce adăpostesc specii rare din fauna și flora Câmpiei Someșene. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
Bela, din momentul în care trecuseră, prin vad, râul numit de către latini Alutus, scăzut de seceta prelungită de peste vară și se aventuraseră pe malul său din stânga, înspre aval, pătrunzând în adâncime, afundându-se cale de zile și zile întregi, prin zăvoaie și prin pâlcuri de pădure vârstnică și încâlcită, care transformau după-amiaza călătoare, în amurg. Curioși, băștinașii schismatici și hirsuți, le permiseseră papistașilor înzăuați să avanseze tactic o vreme, până când, îmboldiți de răsuflarea premergătoare a iernii și plictisiți, probabil, să-i
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Cotnari prezintă specii mezofile și hidrofile, dezvoltate pe soluri aluviale în diferite stadii de humificare și gleizare și pe soluri aluviale. În sectorul superior, vegeația lemnoasă este alcătuită mai ales din esențe slabe, ce se grupează sub formă de mici zăvoaie (în amonte de Hârlău), cu sălcișuri, răchitișuri, plopișuri și arinișuri.) Sălcișurile (în care predomină Salix alba) și răchitișurile (formarmate din Salix triandra, Salix purpurea, Salix viminalis), independente sau în amestec, sunt cele mai răspândite. Plopișurile sunt formate din plop alb
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cele mai răspândite. Plopișurile sunt formate din plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), uneori asociindu-se cu sălcii. În zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari, lunca (șesul) Bahluiului se lșărgește mult, însă nu se dezvoltă suprafețe mari cu zăvoaie, datorită tăierilor sistematice efectuate de locuitorii satelor adiacente. Pe unele anale apar pâlcuri de zăvoaie formate din sălcii, plop alb, răchită, ca în zona Bădeni, Ceplenița (C. Toma, 1963) . Pajiștile acestor lunci sunt bogate în graminee mezofile ca păiușca, firuța
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
uneori asociindu-se cu sălcii. În zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari, lunca (șesul) Bahluiului se lșărgește mult, însă nu se dezvoltă suprafețe mari cu zăvoaie, datorită tăierilor sistematice efectuate de locuitorii satelor adiacente. Pe unele anale apar pâlcuri de zăvoaie formate din sălcii, plop alb, răchită, ca în zona Bădeni, Ceplenița (C. Toma, 1963) . Pajiștile acestor lunci sunt bogate în graminee mezofile ca păiușca, firuța, pirul, timoftica (Phleum pratense), coada vulpii (Alopecurus pratensis), iarba câmpului (Agrostis alba), precum și speciile hidrofile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
necontrolate a omului. Pădurile, în areale disjuncte, sunt alcătuite din stejar brumăriu, alături de care întâlnim carpen, cireș, frasin, paltin (Ceplenița, Zlodica și Buhalnița). Pajiștile sunt formate din asociații de băboasă și firuță cu bulb. Lunca Bahluiului prezintă câteva areale cu zăvoaie formate din răchită, salcie, plop alb, precum și specii hidrofile de rogoz, țipirig, pipiriguț, stuf, etc. Vegetația halofilă are apariții insulare, îndeosebi în zona localităților Ceplenița și Cotnari și se datorează spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție". Dintre speciile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Lunca și terasele joase ale Dunării. Reprezintă o unitate aparte care se întinde la exteriorul celorlalte diviziuni ale Câmpiei Române, având lățimi maxime în aval de Călărași (peste 30 km). Există, în afara albiei Dunării, numeroase brațe secundare, bălți, grinduri cu zăvoaie (păduri de salcie, plopi etc.), suprafețe drenate și folosite în agricultură, diguri. Pe terasele inferioare sunt așezate sate, orașe cu multe întreprinderi și cu instalații portuare (Calafat, Turnu Măgu rele, Giurgiu, Brăila, Galați), terenuri cultivate. DE REȚINUT Câmpia Română: este
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Vegetația azonală. În lungul văilor principale, cu lunci largi, mai ales în regiunile de câmpie, dealuri și munți joși, există o vegetație bogată, iubitoare de umezeală. Pentru că ea se limitează la zona de luncă, mai este denumită vegetație de luncă (zăvoaie). În componența ei intră sălcii, plopi (în câmpie și dealuri), anin (la munte). Acolo unde sunt lacuri, bălți, se dezvoltă și stuf, papură, rogoz. În munți există și mlaștini și turbării. Pe terenurile sărăturoase, ca și pe cele nisipoase, s-
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]