2,097 matches
-
156 Călifarul îi așternea palma pe ceafă. -Ce faci? -Ttt! - Doamne ferește... > - Doamne ferește, pîn' te nimerește! -Zău... Pungașul avea o mustață rară și ochi adânci, încercănați. Femeia, stătută, cu poftă de bărbat. - Lasă-mă, măiculiță! -Nttt! Și-i despica bluza cu zale de arnici. - Să știi că strig la vecini! -Strigă! Și-o pupa sub puful urechii, unde-i dulce carnea de muiere. - Barem stinge lampa, că se vede peste drum! Sufla hoțul în lampă. O nădușea. Ofta văduva-n plăceri. - Greu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ca un cimpoi. Alături creșteau loboda și pelinul argintiu. Pe frunzele lui se oglindea nopțile luna știrbă a Cuțaridei. Pământul mișuna de gâze albastre, împodobite cu aripi străvezii. Fata tramvaistului cunoștea cărăbușul greoi de gunoi, care abia se mișca sub zaua lui neagră, și lungile mustăți ale lăcustei, și pielea albicioasă a rimelor grase, și culoarea ochilor de broscoi, și amestecul țarinei, și adâncimea cerului depărtat. Deasupra gropii, pluteau într-o lungă călătorie corăbiile norilor, mistuite în ceasuri întregi, destrămate de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
galioanele cuprinse de foc pe oceanele îndepărtate. Și, auzind din când în când nechezatul sălbatic al armăsarilor lui moș Leu, i se părea că o să-l vadă într-o zi pe regele Arthur, coborând în goană malurile gropii, acoperit de zalele sale cenușii, cu mantia-i roșie fluturând pe spate ca o flacără. Numai când se lăsa noaptea, se ridica parcă ostenită, ca după o caznă lungă. Ajunsă sus, la bordeiele gunoierilor, se trezea din visare. Luminile oarbe ale Cuțaridei o
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
numărul indivizilor este mai mare decât 1, și domeniul este nerestricționat. Demonstrație [t.2.2.1*]. Presupunem existența a doi indivizi, i, j, și a patru stări alternative (mutual exclusive) ale lumii, și descompunem fiecare alternativă în x variante , e.g. za este egală cu două aspecte ale sale, i.e. . De aici mai facem patru presupuneri: p1: este o j-variantă <footnote Adică, fixând ipostaza i în ambele alternative, ipostaza j variază. Spre exemplu, dacă a2: i citește și j ascultă muzică și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
naște, firesc, o spaimă și o agitație de apocalips: turmele tremură, arborii se Îndoaie, din codri, de pe dealuri, din cîmpii se ridică „zberet, răget, țipăt [... ] mii de glasuri spăimîntate”... Frigul, În manifestarea lui materială, este mai puțin fioros: lungi troiene, zale argintie, țurțuri lucitori, pod de gheață Între maluri, Întinderea pustie, fără urmă, fără drum, stele [...] Înghețate, cerul [... ] oțelit... Senzația mai profundă e de cădere În somn geologic, de pietrificare a elementelor: zăpada cristalină pare un „lan de diamanturi”, „totul e
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
drum, stele [...] Înghețate, cerul [... ] oțelit... Senzația mai profundă e de cădere În somn geologic, de pietrificare a elementelor: zăpada cristalină pare un „lan de diamanturi”, „totul e În neclintire, fără viață, fără glas”, apa e „Închegată” În rîuri, „cu o zale argintie” se Îmbracă pămîntul... O reverie, cum spune Bachelard, pietrifiantă, o poetică a imobilității putem desprinde din aceste versuri „Înghețate” ele insele Într-o retorică impecabilă. Însă tot Bachelard observă că imaginația frigului este foarte săracă În literatură. Metaforele rigidității
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-și adune odraslele și puținele vite, apoi să urce dealul în grabă, pentru a afla, între ziduri, adăpost. Petrache cunoștea pe dinafară încrustațiile de pe scut. Răsfoise cărțile vechi, dar nu găsise nicăieri lămuriri pentru acele simboluri. Cu armura lui din zale, cava lerul părea străin de aceste meleaguri. Poate murise pe-aproape, într-una din bătăliile duse de polo nezi ori de cavalerii teutoni cu multe sute de ani în urmă. Poate doar trecuse pe aici și-și găsise moartea altundeva
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Mă prinde ora închiderii și, în timp ce trec încă o dată în revistă în sens invers secolele și prin față îmi defilează prinți de Rimini, tinere prințese, cavaleri de Malta, condotieri, viceregine ale Neapolelui, Ioan Botezătorul, scene de luptă cu cavaleri în zale, îngeri în adorație, supliciați, ghicitoare, tineri gentilomi, am această revelație: coșmarul suprem ar fi să traversez, pustii, sălile acestea. Copil fiind, după prima vizită la Muzeul Antipa, mi-am imaginat înainte de a adormi că m-aș afla în clipa aceea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Dima, Manea) rangurile ostășești de mai sus. Scriitorul zapisului din 1664, prin care sătenii din Umbrărești fac danie vadul lor de moară hatmanului Neculai Racoviță, este „Necula vătah de hânsari din satul Umbrărești”. În documentul intitulat Catastiv ot volost Tecuci za călărași, za dajdii, deci o evidență a călărașilor din ținutul Tecuci cu dările lor, întâlnim pe călărașii Grozav cu Brateg din Boziești, Simion din Umbrărești, Iosup din Umbrărești, Necula din Umbrărești (probabil scriitorul zapisului de mai sus), toți înscriși în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rangurile ostășești de mai sus. Scriitorul zapisului din 1664, prin care sătenii din Umbrărești fac danie vadul lor de moară hatmanului Neculai Racoviță, este „Necula vătah de hânsari din satul Umbrărești”. În documentul intitulat Catastiv ot volost Tecuci za călărași, za dajdii, deci o evidență a călărașilor din ținutul Tecuci cu dările lor, întâlnim pe călărașii Grozav cu Brateg din Boziești, Simion din Umbrărești, Iosup din Umbrărești, Necula din Umbrărești (probabil scriitorul zapisului de mai sus), toți înscriși în „suta lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ești cât o cămilă de-ncălată/ și nu-l răbda pe soț a te-njurare;/ Tu, pirpirio, nefiind bărbată,/ Cumplită fii ca tigru-ntre jivine/ și turuie ca moara cea stricată.// Nu-l teme, nici nu-i face închinare/ Căci chiar și za de poartă ferecată,/ Săgeata limbii tale-nțepătoare/ și-n piept, și n gură poate să-l străbată./ Fă-l zuliar pe soț, să-l vezi cum vine/ Ca prepelița-n ierburi tupilată.// Frumoasă dacă ești la-nfățișare/ Aratăți nurii, straiul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ești cât o cămilă de-ncălată/ și nu-l răbda pe soț a te-njurare;/ Tu, pirpirio, nefiind bărbată,/ Cumplită fii ca tigru-ntre jivine/ și turuie ca moara cea stricată.// Nu-l teme, nici nu-i face închinare/ Căci chiar și za de poartă ferecată,/ Săgeata limbii tale-nțepătoare/ și-n piept, și n gură poate să-l străbată./ Fă-l zuliar pe soț, să-l vezi cum vine/ Ca prepelița-n ierburi tupilată.// Frumoasă dacă ești la-nfățișare/ Aratăți nurii, straiul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
octombrie 1898, directori proprietari 58 Theodoresco, și C ie la tipografia S. George Cațafany (24x17 cm.). Cel din 25 octombrie (34x21 cm) la tipografia S. Gross. * Flacăra Flacăra, Organul Comitetului Județean Tutova al Partidului Comunist din România, apare sub devi za „Proletari din toate țările, uniți‐vă!” la 19 - 23 noiembrie 1944, în patru pagini - destinate propagandei de partid a momentului. În „Cuvânt înainte” ziarul promite că va înregistra întreaga activitate din oraș și județ în folosul și în slujba poporului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
originale scrise cu ocazia sărbătoririi Centenarului; pre zentarea școlii în actualitate, tabele cu cadrele didactice și absolvenții școlii, fotografii în diferite ocazii și portrete ale u nor personalități. * Valori spirituale tutovene Valori spirituale tutovene, text lămuritor în Evenimentul pag. 56. * Za lmo xis Za lmo xis, univers școlar - revistă pentru elevi și profesori de la școala din comuna Ciocani, ajunsă la al 7-lea număr în anul 2007, începe prin a publica un “interviu cu preotul comunei Corneliu Popa” referitor la misiunea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ocazia sărbătoririi Centenarului; pre zentarea școlii în actualitate, tabele cu cadrele didactice și absolvenții școlii, fotografii în diferite ocazii și portrete ale u nor personalități. * Valori spirituale tutovene Valori spirituale tutovene, text lămuritor în Evenimentul pag. 56. * Za lmo xis Za lmo xis, univers școlar - revistă pentru elevi și profesori de la școala din comuna Ciocani, ajunsă la al 7-lea număr în anul 2007, începe prin a publica un “interviu cu preotul comunei Corneliu Popa” referitor la misiunea preotului în 443
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Răzesul ...., ............................................... ..........410 471 Țara de Jos............................................ ............431 Varia Matematica..................................... ..........435 Veacul nostru ............................................... .....435 Viața noastră ............................................... ......435 Visătorii...................................... .......................437 Vremuri bune ............................................... .....440 Vitrina........................................ .......................441 Volumul Liceul Pedagogic “Alexandru Vlahuță” Bârlad la 100 de ani 1870 -1970................................442 Valori spirituale tutovene...................................442 Za lmo xis............................................ ................442 Zorile......................................... ........................443 Zori de ziuă ............................................... ........448 Bârladul - Da, dar Priponeștii? ..........................450 În loc de postfață ............................................... 455 Bibliografie ............................................... .........460 Cuprins:
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
2006. Teodorescu, Gh. C., Istoria Românilor pentru clasa a IV-a secundară, Editura Librăriei Socec, București, 1936. Trofin, Sorina, Vrancea. Oameni și locuri. Manual opțional pentru clasa a III-a, Editura Terra, Focșani, 2001. Tzvetkov, Djoro, Istoria na Bulgaria (1878-1998) za 6 klas, Tilia, Sofia, 1999. Vulpe, Alexandru (coord.), Păun, Radu G., Băjenaru, Radu, Grosu, Ioan, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, București, 2000. Literatură parașcolară sau de popularizare Almaș, Dumitru, Vestea cea mare. Povestea republicii noastre
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
against Realism. According to a Recent Sociological Survey, în Christina Koulouri (ed.), Clio in the Balkans, the Politics of History Education, Center for Democracy and Reconciliation in Southeast Europe, Thessaloniki, 2002, p. 282. 30 Djoro Tzvetkov, Istoria na Bulgaria (1878-1998) za 6 klas, Tilia, Sofia, 1999, capitolul V, "Bulgaria după 9 septembrie 1944", pp. 105-123. Capitolul se diviza în câteva lecții despre "Schimbări în viața socială", "Partidul comunist preia puterea", "Bulgaria și lumea (1945-1956)", "Bulgaria de la sfârșitul anilor '50 până la începutul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
bătaie/ Cu Durendal ce sfârtecă și taie/ Măcelu-n sarazini este cumplit/ De morți pământul s-a acoperit/ Și peste tot doar sânge se arată"), sunt, în fața iubirii, lipsite de orice inițiativă: Nici spada și nici brațul ce răpune,/ Nici scutul, zalele, nici cutezanța/ Nu pot să-l apere de mreji, scoțându-l/ Când i-a-ncâlcit și inima, și gândul..." Intenția parodică transpare cu claritate atunci când autorul simte nevoia să se detașeze net de înaintașii săi. Pentru că aceștia, din pudoare sau
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Didactică și Pedagogică, București. *** Lettre VST-Veille scientifique et technologique, (2006), Qu'est-ce qu'une "bonne" recherche en éducation?, http://www.inrp.fr/vst/Lettre VST/mai2006.htm Lisle, P. de. (1997), What is Instructional Design Theory?, http://hagar.up.ac.za/ catts/learner/peterdl/ID%20Theory.htm Lynch, B.K. (2003), Language Assessment and Programme Evaluation, Edinburgh University Press Ltd., books.google.com/books?isbn=0748615628 Macavei, E. (2001), Pedagogie. Teoria educației, Vol.I. Editura Aramis, București. Maccoby, M. (2000), Understanding the
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cavalerii teutoni, dușmanii polonilor. O întăriseră zdravăn cu arme, cu provizii și cu mulți ostași, iar acum din umbra zidurilor împroșcau cu ocări pe polonii, ruși și românii care încercau s-o cucerească și nu puteau. Bine înarmați, îmbrăcați în zale, cavalerii teutoni au ieșit din cetate și-au lovit cu nespusă mânie și putere ostile aliate. S-a dezlănțuit o bătălie deznădăjduită, cruntă. Duduia pământul de tropotul cailor. Scapără văzduhul de izbirea spadelor și a lăncilor. După două ceasuri de
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
RO&body=DPAP 212 https://www. senat. ro/ORGANIZATII/e4e78ffb-8b94-40f1-beea-16a97d4ce1b4/doc2. farasigla. htm 213 J. Kotsopoulos, and E. Sidiropoulos, Continental Shift Redefining EU-Africa Relations, Brussels: European Policy Centre, 2007. 214 A. Konaré, "Lisbon Summit Test"', în <http://www. sarpn.org. za/newsflash.php? news id=9020>, accesat 28 august 2010. 215 D. Sheinin, The Organization of American States, New Brunswick, N. J.: Transaction Publishers, 1996, p. 12. 216 http://www. oas. org/en/member states/default. asp 217 http://www. oas. org
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
cunoașterea contemplativă; gură, buze - simboluri metonimice pentru Eros și Logos; carne, sânge, rană - metonimii ale ființei biologice; mâinile, figurând prin metonimie dexteritatea, picioarele, agilitatea etc.) sau a materiei/substanței din care este făcut un obiect, în locul obiectului: Sălbaticul vodă en zale șin fier (G. Coșbuc); Domniță din țară bârsană, / Lumină sunt, inimă, rană. (L. Blaga); pe unde, Doamne, vei mai fi fiind? / Nuți este carnea sufletului jind? / Nuți este sângele a neuitare?/ Un lemn de cruce ai în fiecare; / pe unde
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se poate suprapune unei dezvoltări a metaforei verbale, unei antiteze etc.: poți zidi o lumentreagă, poți so sfaremi... (M. Eminescu); Departe, vedeam cum îți arde țipătul. (Gellu Naum) - Hiperbola complexă, dezvoltată poate asocia hiperbole nominale sau verbale: Sălbaticul vodă en zale șin fier / Și zalelei zuruie crunte, / Gigantică poarto cupolă pe frunte, / Și vorbai e tunet, răsufletul ger, / Iar barba din stângai ajunge la cer, / Și vodăi un munte. (G. Coșbuc); Nimeni navea ceea ce el avea:/superba lui trufie/și elefanții
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
că istoria poate fi regândită și altfel decât se obișnuia. Un pomelnic de figuri voievodale statuare propune înscrierea lor în supratemporal; înaintașii din fresce devin forme pure, sacralizate, iar pomenirea lor e subiect de acatist: Mircea cel Bătrân îmbrăcat în zale. Alexandru cel Bun îmbrăcat în zale. Ștefan cel Mare îmbrăcat în zale. Mihai Viteazul îmbrăcat în zale. Ion Vodă cel Cumplit îmbrăcat în zale. Și aici, în Oltenia, Tudor Vladimirescu Primenit și el, cu zale Peste cămașa morții (...) Dar ce
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]