1,680 matches
-
înfrână sărutul și-l îmbrățișă doar.De ce oare simțea el că era ca o ultimă îmbrățișare? Până ieri,totul era atât de real,de nebunesc.Iubire?Adorare? Tinerețea lor și iubirea e îngrămădită acum într-un album,ce poate va zace cândva ,prăfuit,într-un colț de raft. După festivitate,cu buchetul mare în mână,Ana i se azvârli în brațe.El o sărută pe gură,pe ochi,pe frunte,pe gât. ---Până ieri am fost copii.Azi am intrat în
CAMERA CU TRANDAFIRI (ULTIMUL BUCHET) de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343373_a_344702]
-
râzând) Să nu le furi! (și pleacă mai departe) Idris (plictisit către pădure): Ai crezut vreodată în iubire? Pădurea (După o pauză mai lungă): Îmi cunoști ai mei prieteni. Suntem împreună de sute de ani. Uită-te către marea care zace deasupra mea!...Reușești să o vezi? Reușești să o cuprinzi între ale tale palme de muritor?...Eu nu îmi pot ridica privirea, dar te pot vedea pe tine...Spune-mi tu, tu ce vezi? Idris (uimit): Văd marea pătată de
CĂUTAREA SINELUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343396_a_344725]
-
tale, care și-a lăsat ampenta pe trunchiul tău...(pauză) Aș vrea să mă-nțeleagă, să îmi arate al său zâmbet pentru a mă face să înțeleg atenția pe care mi-ar acorda-o...(își aruncă pietrele-n groapă și zace tăcut...acoperă groapa și se ridică) Lângă al ei nume, îl voi iscăli pe al meu. Să-i spui că acesta, împreună cu pietrele care le-am arucat, i le-am lăsat ca amintire...(către pădure) Să nu uiți de celelalte
CĂUTAREA SINELUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343396_a_344725]
-
Dar, cum e vorba ... Cu timpul... și izvorul o să sece . Îi mângâiam și noi cu vorba, Cum că ne vom întoarce-n sat Și le-om fi sprijin bătrâneții... Din toate, multe am uitat . La casă au căzut pereții... Pătulul zace răsturnat... Nici vite nu mai sunt în grajd... Pământul este nearat... Și ei se văicăresc pe rând, Pe prispa casei, seara, stând. Pe-atunci doream, ca toți vecinii, Să fim noi în comună - primii . Era o-trecere loială... La țară
UNDE SĂ TE GĂSESC, MAMĂ.? POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343471_a_344800]
-
vedea-l treceau fiori. Un vis frumos ei au trăit Până ce-o fată-a întâlnit Atunci cei doi s-au despărțit Deși-n tăcere-a suferit... Mânat de patima averii Străin de sincera iubire Închină azi cupa durerii Inima-i zace-n împietrire Nu-și vedea decât interesul Privind la zestrea dintr-o ladă Și-mpleticea în galbeni mersul Nu se gândea, cândva, să cadă. Dar iată, după ani de zile Când a deschis lada cu zestre Mirarea-i crește în
LADA CU ZESTRE de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344085_a_345414]
-
al nopții plumb mirositor... Razele celești vor aduce pe brațe steaua unirii Și laolaltă vom cânta-n răsăritul teluric. Visul Unirii Pe cărări de munți merg adesea, Căutând zbuciumul veacurilor Care-au chinuit mii de stele, Pe pământul robiei Ce zace-n bălți de sânge. În stâncile roase de vreme Citesc urmele istoriei, Care mă lasă static în curgerea timpului, Ca o sămânță-nfiptă-n teluricul străbun Ce nu se mai poate desprinde. Pe crestele-nzăpezite ale masivelor, Stau în bătaia razelor divine
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
de semenii Ce-și stăpânesc teama și nu fug, De o bestie blestemată, Ce tulbură mii de suflete, Dar care nu vrea să facă rău nimănui. Sufletul-mi stă închis în pereții reci ai inimii, Cu aripile-nlănțuite de suferința telurică, Zace suspinând și urlând Ca un leu-n cușcă, De dorul libertății eterne Și de gustul vieții adevărate, Ce-l face să simtă iubirea, După care a tânjit tot timpul Și la care nu poate renunța. Clepsidra vieții se oprește Și
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
le străbat Și ochii nu-ntâlnesc nimic-n cale, Decât amarul prieteniei perfide, Ce sălășuie-n sufletul pământesc Și-l omoară cu lancea lăcomiei. Speranța mă-mpinge mai departe, Făcându-mă să răscolesc teluricul tot Și să caut sacra prietenie, Ce zace ascunsă-n duhul profan. Amurugul mă-nșfacă prematur Și steaua mi se stinge, Lăsându-mă pustiit de dorul prieteniei, Ce n-am întâlnit-o-n drum. Ochii speranței Pe ulițele orașului merg adesea Și mă plimb singur în noapte - Un
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
Acasă > Stihuri > Mozaic > SONETELE MĂRII NEGRE (1) Autor: Păscu Balaci Publicat în: Ediția nr. 123 din 03 mai 2011 Toate Articolele Autorului ÎN CĂLIMARA PONTICA, ALBASTRĂ... Sub piatră asta zace un poet: Publius Ovidius; astăzi mă cheamă, Ca un patrician și om de seamă, Și-mi poruncește ca să scriu... sonet! Vechi amintiri întind pe șevalet Să zugrăvesc a Mării panoramă.. „Carmen et error”, ’năbușit exclama- Inima lui e-al dragostei
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
Raiului oglindă Sau chiar că intră în cereasca tindă; Nu vezi nici ochi roșiți de plâns ori triști, Atât de mulți-s, nu poți să te miști, Unii din ei chiar vor să te surprindă Că știu cum o pădure zace-n ghindă, Iar pierderea - isihiei cu ei riști. Fac poze cu credința că-s icoane La purtător, să fie cât de multe, Le facem de mâncare că au toane Și ce puțini sunt cei ce vor s-asculte! Noi nu
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
nimic.Eu puteam păți destule mai ales că pe picioarele mele goale se citeau semnele trecerii prin vale. -Dacă vrei să vii, trebuie să te ții de mine! Să nu te lovești! Cursul apei răsucit, bancuri de nisip în care zaceau de a valma roți de cauciuc, plastice, sobe ruginite , mâncate până-n măduva de fontă, animale moarte.Fiecare familie arunca acolo animăleturile ce își dădeau obștescul sfârșit.Sticle, geamuri și borcane.Un bazar trist și nedorit.O lume aparte , tăcută , ciudată
AMELY P 1 FRAGMENT ROMAN. de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343645_a_344974]
-
viața.Sanitarul aleargă de colo colo ca într-un film mut și apoi nimerește sub senilele unui tanc panzer.Victime colaterale se poate spune.Îmi trag sufletul odată cu liniștirea atacului.I-am respins.În groapa unde stau e un rus zace fără un picior. Ține arma la piept și două poze.E blond, are ochii albaștrii ca marea.Se uită la mine.Mă uit la el.Să-l omor? Mi-ar fi simplu.Încerc să-i strâng piciorul cu un bandaj
INGERI CAPTIVI P5 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343654_a_344983]
-
lăsând părinții triști la poartă și tot ce însemna răsfăț.. Ii mângâiam și noi cu vorba c-o să venim din nou în sat, să le fim sprijin bătrâneții dar toate astea le-am uitat. La casă au căzut pereții pătulul zace răsturnat nici vite nu mai sunt în grajd pământul este ne arat. Nu peste mult eu vin la tine tot împreună o să fim și-o să ne fie foarte bine că n-o să ne mai despărțim! Ion Pârâianu Referință Bibliografică: MAMA
MAMA, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343670_a_344999]
-
șoapte. Haide, vino-n codrul meu Să asculți cum geme dorul, Să te-adii pe frunze verzi, Să te las să-mi furi amorul. Să vii la izvorul dulce Ce jelește-amar în noapte, Vreau, iubite, să cunoști Patima ce-mi zace-n șoapte. Vreau în iarna mea să vii Să te-nchid în flori de gheață, Printre doruri să te ning, Să rămâi al meu pe viață. Primăvară vreau să îți fiu, Să dezgheț furtuni în tine, Din iubire și din
ORICÂND TE IUBESC de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340145_a_341474]
-
ANOTIMPURALĂ Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1676 din 03 august 2015 Toate Articolele Autorului Anotimpurală Mormane de caligrame cad de la o vreme din trupul tău vecinii telefonului înghețat de marmura roz te murmură Te aștept .......... pe podea zace o felie dn mine -Ce frumos am visat! Am să mă recompun un colaj să-mi dezgolesc din amurg plecările jilăvite -Să nu mă cauți! -A fost un zvon ... de decojire Îmi dau Ora exactă pentru ultima plecare! -Vrei? Florica
ANOTIMPURALĂ de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340199_a_341528]
-
voință... Timp sordid, imaterial, rătăcit-am fără sens Ca un urs polar prin ghețuri, căutând să se oprească Pe un bloc solid să-l țină, în ocean arctic, imens Istovit, cedează sorții, liniștea să și-o găsească... Ghiocel plăpând, ce zace sub zăpezi însingurate Așteptând unica rază, ce să-i dezvelească cerul Mângâierea de lumină, prin petale tremurate Să absoarbă tot din Tine, veșnicii și efemerul Tainele Divinității, înălțarea prin iubire Viață nouă naști-n mine și erupe dintr-o dată Ca
PRIMĂVARĂ SPULBERATĂ de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377406_a_378735]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > TIMP Autor: Claudia Archip Publicat în: Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Îmi place să ascult timpul Cum se așterne peste noi Și tace. Cum noi ne pierdem Sufletu' între zări Și zace O amorțeală tristă. E greu când vrei să te ridici Și-o brumă de amintiri Te leagă De pașii mici și goi Și umeziți prin iarbă. Dar încă mă alintă! Timpul stă și-mi cântă Concluziile vremii... Îmi sărută colțul
TIMP de CLAUDIA ARCHIP în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377541_a_378870]
-
vei dispărea, te-usuci și te îndoi ». -« Știu, dar doresc să mor, sub frunzele uscate, Nu să fiu aruncat, în lada de gunoi... » -« Dar ia spune-mi tu mie, plăpânde ghiocel, Cum ai aflat de taina ce-n sufletul meu zace ? -« Glasul pământului! Din bulb în bulb -apel ! Aflăm fără greșeală, cine pe cine place. » -« Bine, nu te mai rup, atât ești de frumos ! Mai ia un pic de soare, și apă-n rădăcină. Curând pădurea asta, nu-ți va fi
GHIOCELUL de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377656_a_378985]
-
decembrie-i vară; în vară - îngheț și ninsori. Fiecare, de rău în mai rău, întruna se teme. La munte revin zăpezile-albastre, Pe străzi curg viiturile râu Ducând sudoarea trudirilor noastre Pe nărăvașe ape, călăi fără frâu. Natura e bolnavă și zace De geruri și brume nocturne; Blestemele cad năpraznice Pe prea nevinovata lume. Se plouă cu noroi și cenușă Din cerul greu, plumburiu, Fulgere se sting pe prag, lângă ușă Și tunete surde se sparg în pustiu. Semănăturile ne-au spus
S-A RĂSUCIT PĂMÂNTUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378476_a_379805]
-
-mi chipul afundat în noapte? În palida-mi odihnă, auzeam o lină melodie plutind sub geana râului de dor. Mă uit blând în amintire, ce simplu ai plecat de lângă mine, netulburat de groaznica-mi singurătate și de vidul care-mi zace-n palmă. Mai uită-te -măcar o dată-n urmă-, poate ai să vezi ce simplu ai plecat de lângă mine. AI VISAT TU...? Ai visat tu la chipul meu? La ochii mei, ce-au stat ascunși în scorbură de stele? Ai
PERIPLU DE POEZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378566_a_379895]
-
culoare Parte din infernul negru, Ea dorind în plin ardoare Trupul meu mizer - „integru”. Mi-aș dori s-o pot supune S-o strivesc de pragul porții, Visul meu de dor minune E s-o scot din calea sorții. Nesatisfăcută zace În patul ei cu negre perne, Așteptând să mă atace Din labirinturi și caverne. Este singura din lume Ce mizere lucruri drege - Are un vertij renume : „Suferințele culege.” Mă va avea până la urmă Căci e o perseverentă Și voi serba
EXISTĂ VIAŢĂ ŞI DUPĂ MOARTE ! (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378593_a_379922]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > SĂ FUGIM Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Să fugim, am spus, să fugim dincolo de apusul ce-i apus spre nemărginita dimineață acolo frigul zace-n ceață iar raiul se acoperă cu cânt unde Galenus din pământ a spus: Iată ce viață duc pământenii: Mănâncă, beau, dorm, se ușurează, se rostogolesc în praf și noroi desfrâul se abate peste noi. Să fugim am spus. Dar
SĂ FUGIM de PETRU JIPA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378825_a_380154]
-
mine acasă ceasul ce mă îngroapă lent ceasul gropar ca sub o mână fatală și nu mă pot împăca cu nicio geometrie ceasul în care amândoi stăm ca două cafele în același ibric și nu ne cunoaștem sau când ai zace într-un vârf de pat și ai citi obsedant povești de Andersen ceasul ăsta s-a abonat la creșterea mea și îmi vine ca o gaură-n piept ca hainele noi ale împăratului dacă te-aș ridica peste privire îmi
PĂMÂNTUL DE PAIE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378892_a_380221]
-
ANOTIMPURALĂ... Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2001 din 23 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Anotimpurală Mormane de caligrame cad de la o vreme din trupul tău vecinii telefonului înghețat de marmura roz te murmură Te aștept .......... pe podea zace o felie dn mine -Ce frumos am visat! Am să mă recompun un colaj să-mi dezgolesc din amurg plecările jilăvite -Să nu mă cauți! -A fost un zvon ... de decojire Îmi dau Ora exactă pentru ultima plecare! -Vrei? Referință
ANOTIMPURALĂ... de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378896_a_380225]
-
Dacă-ți curgeai privirea fierbinte doar pe trupu-mi, Azi fericită m-aș fi dus, iubite, către moarte. Acum în toi de noapte doruri îmi dau năvală, Și mă preling topită în valuri de sudoare, Hârtia fără rânduri sub tâmplă-mi zace udă, Te rog, iubite, ascult-o căci este grăitoare. Drepturi rezervate doar autorului Referință Bibliografică: ÎN TOI DE NOAPTE / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1972, Anul VI, 25 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Mihai
ÎN TOI DE NOAPTE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378936_a_380265]