956 matches
-
zicea Viișoreanu, adică să nu adâncească ceea ce și așa părea mult prea adânc... singurătatea adică, exact ce i se întâmplase demult și lui, adică lui Viișoreanu...” (C.Țoiu, 179), „Înțelesem că nu mai putem intra în sat, dacă ipoteza lui Zamfira era justă, și anume că rușii schimbaseră direcția după atacul aviației germane.” (M. Eliade, Dionis, 416) sau locuțiunile adverbiale într-un cuvânt, pe scurt, în sensul că etc.: „Ei se confundă și între dânșii, în sensul că fiecare poate să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fustă, pantalon); Huhulea Constanța, covoare alese, carpete cusute; Grigoruță Maria, prosoape țesute din bumbac și borangic, covoare țesute în spetează, cămăși cusute cu motive florale; Palade Ileana, covoare alese în poduri și spetează, fețe de masă cusute, prosoape țesute; Burghelea Zamfira, covoare țesute în spetează și în foi, prosoape țesute din bumbac și borangic; Cărare Irina, covoare alese în spetează, fețe de masă cusute. Cojocarii Bucată Constantin, Vlase Costică, Stoleru Ioan sunt specializați în bondițe și căciuli, iar Axinte Gheorghe sculptează
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
au fost demoalte instituții culturale și biserici. Unele cercetări au fost rescrise la Iași pentru a rămâne totuși mărturii ale trecutului. Refugiat În țară În 1940 și 1944 activitatea preotului Paul Mihail nu se Întrerupe. Împreună cu talentata sa fiică, prof. Zamfira Mihail, devenită mai târziu distinsă personalitate la Institutul de Cercetări din București, continuă studiile din perioada interbelică. Temele abordate În Basarabia sunt continuate În refugiu, Îndeosebi despre personalități, chipuri și icoane, despre așezăminte culturale, despre mitropoliții Petru Movilă, Varlaam, Dosoftei
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
fi putut rezista “vicisitudinilor timpului și mediului”. O prezentare a unui capitol din programul didactic din 29 iunie 1975 - Iași se Încheie cu cuvintele: “Având În preajmă pe buna mea mama Elena și ființele vieții mele - soția Eugenia și fiica Zamfira” evocări ce exprimă nobile sentimente de recunoștință. Contribuția științifică a operei Pr. Paul Mihail se ilustrează prin numeroasele aprecieri a unor personalități și foruri academice. În 1974 Prea Fericitul Patriarh Justinian i-a conferit Crucea Patriarhală Comemorativă iar Patriarhul care
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
cronicar, ieromonahul Ioasaf Luca. Semnalată Încă din 1948, această versiune a cronicii lui Neculce a văzut lumina tiparului abia În 1980, cu jertfa materială a istoricului, Într-o ediție la a cărei Îngrijire și-a asociat pe fiica sa, dr. Zamfira Mihail. Contribuții la fel de prețioase a adus Paul Mihail și la Îmbogățirea cunoștințelor despre cartea veche românească. În 1941, Academia Română i-a publicat un Întreg volum, care poate fi considerat o adevărată completare la “Bibliografia românească veche”, cuprinzând “Tipărituri românești de la
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
publică, În volumul “In memoriam: mitropolitul Andrei Șaguna”, un articol Închinat distinsului preot, istoric și cărturar. Pr. Paul Mihail pe lângă valoroasa sa opera cărturărească a avut și satisfacția unei familii ideale. Trecut la cele veșnice (11 octombrie 1994ă fiica sa Zamfira a ilustrat memoria părintelui prin valorificarea operelor rămase În manuscris și prin continuitatea cercetărilor inspirate de ilustrul său tată. Pr. Sergiu Roșca Modest și liniștit, retras, rar părtaș la discuții, calm În fața anchetatorilor din lagăre și Închisori, Părintele Sergiu Roșca
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
161. 2. ,,Amintiri”, în ,,Curentul nou”, 1, nr. 13, 25 aprilie 1920, p. 198. 3. în ,,Clopotul”, 1, nr. 3, 5 noiembrie 1922, p. 10. „Princese” 1. Opere, p. 41. 2. „O, rămîi”, Poezii. ediția cit., p. 71. 3. „Nunta Zamfirei”, în Versuri, ediție citată, p. 10. 4. „Cînd vioarele tăcură’’, XV, apud: Zina Molcuț, Simbolismul european, 2, Ed. Albatros, „Lyceum”, 1983, p. 457. în Opere (1938), „princese”, din același vers, e înlocuit cu „prințese” (p. 62). 5. „Concert nupțial”, în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și feciorilor de boieri, fiindcă și ei au fost feciori de boi ieri și că astăzi sunt boi Întregi...” (V. Alecsandri) - comparație raport de asemănare Între obiecte, dintre care unul Îl evocă pe celălalt: „Din dalb iatac de foișor Ieși Zamfira-n pas isteț Frumoasă ca un gând răzleț...” (G. Coșbuc) comparație ironică: „... că-s plin de noroc ca broasca de păr.” (I. Creangă) „Spiritul de indiferență al ministrului avea cinismul unui vizitiu de dric, care-și trage mortul dinaintea cârciumei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în Balade și idile, Fire de tort, Ziarul unui pierde-vară. Simte și exprimă furia și revolta sărăciei rustice și se apropie astfel de poezia socială. Poemul său Noi vrem pământ nu a fost, poate, străin de răscoala din 1907. Nunta Zamfirei este un tablou fermecător a obiceiurilor românești de altădată și trece drept una dintre cele mai desăvârșite creații din poezia românească. A tradus Eneida în versuri românești, din Dante și Sacontala de Kalidasa. C. Cosco publică frumoase versuri prin reviste
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
prin alte merite ne atrage. Povestea în sine este lentă și destul de indiferentă. Să deschidem Le Sortilège [Vraja], cel mai bun roman al său. Acțiunea povestește aventura lui Stan, fiul ucigașului Dragomir, iubit de Ileana, fiica unui preot și a Zamfirei, și de Profira, nevasta unui țigan, hoț de cai, Nicolae și de altele. Stan e plictisit de diversele-i iubiri și de amorezele lui: nici el, nici ele nu ne pasionează. Că o sărută pe Ileana ori o face fericită
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
claritatea liniei: ucigașul Dragomir, care a fost închis la ocnă și are un somn frământat de coșmarul crimei; Stan, flăcăul frumos cu mâini uriașe care are în sânge instinctul omorului; Nicolae, țiganul laș și răzbunător; Profira, vrăjitoarea dușmănoasă și lubrică; Zamfira, mama cinstită și dojenitoare; Ileana, fata care luptă zadarnic împotriva unei iubiri prost îndreptate. D-ra Văcărescu știe să-și contureze personajele, chiar dacă este mai lipsită neexperimentată în arta de a le face să acționeze. Ea excelează în schițarea unor scene
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
înșirați pe funie, de lumânări aprinse în altar și în fața icoanelor din micile biserici ale căror cupole se umflă ca niște bășici, zgomotul făcut de căruță, de cobzar, de nai, de țechinii împletiți în păr, muzica numelor proprii, Ileana, Floarea, zamfira, strălucirea paietelor pe șorțurile verzi brodate, pe văluri, clinchetul brățărilor și colierelor, legănarea sonoră a horei, albul sării pentru boi, umbra cumpenelor lungi care se înalță deasupra fântânilor, amintirea haiducilor: și veți înțelege că nimic nu este mai colorat, mai
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Univers Enciclopedic, București, 2005. Dinu, Mihai, Fundamentele comunicării interpersonale, Editura ALL, București, 2010. Dixon, R.M.W., Basic Linguistic Theory, vol. 1: Methodology; vol. 2: Grammatical Topics, vol. 3: Further Grammatical Topics, Oxford University Press, Oxford, 2009, 2012. Dominte, Constantin; Mihail, Zamfira; Osiac, Maria, Lingvistică generală, curs, sub îngrijirea conf. univ. dr. Zamfira Mihail, Editura Fundației "România de Mîine", București, 2000. Dubois, Jean (coordonator), Dictionaire de linguistique et des sciences du langage, Larousse, Paris, 1994. Ducrot, Oswald; Schaeffer, Jean-Marie, Noul dicționar enciclopedic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
București, 2010. Dixon, R.M.W., Basic Linguistic Theory, vol. 1: Methodology; vol. 2: Grammatical Topics, vol. 3: Further Grammatical Topics, Oxford University Press, Oxford, 2009, 2012. Dominte, Constantin; Mihail, Zamfira; Osiac, Maria, Lingvistică generală, curs, sub îngrijirea conf. univ. dr. Zamfira Mihail, Editura Fundației "România de Mîine", București, 2000. Dubois, Jean (coordonator), Dictionaire de linguistique et des sciences du langage, Larousse, Paris, 1994. Ducrot, Oswald; Schaeffer, Jean-Marie, Noul dicționar enciclopedic al științelor limbajului, Editura Babel, București, 1996. Ducrot, Oswald; Todorov, Tzvetan
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de Clement Agache, funcționar la Primăria Hudești, iar în alte roluri au jucat C. Jacotă, Didina Chirilă și alții. De asemenea au fost jucate mai apoi cu mult succes în satele comunei și la concursurile pe județ Păcală avocat, Capra Zamfirei, Cuiul lui Pepelea de Vasile Alecsandri, Comedie cu olteni. Rolurile erau interpretate cu mult suflet și dăruire de către unele cadre didactice ca Grigoriu Maria, Antochi Mihail, Farcaș Dumitru, Pintilei Sandu și alți tineri amatori din sat. Și colectivul didactic de la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mătușa mea vorbea, de fapt, de Claudia, întâiul copil al bunicilor, frumoasa Claudia, gingașă, feciorelnică și nelumească făptură moartă de ftizie cu mulți ani înaintea nașterii mele, anacronismul mai stăruie - ținând cont de faptul că încă din 1895 autorul Nunții Zamfirei se căsătorise la București cu Elena Sfetea - și nu-mi confirmă decât fascinația pe care poetul a exercitat-o printre domnișoarele locului. Nu rețin ca maică-mea să fi rostit vreodată numele Claudiei, în schimb mătușa mea Virginia îl pronunța
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
evenimențiale, "ci prin legea contaminării sau a contactului contagios"405: pentru a înțelege povestea Oanei trebuie istorisită mai întâi povestea pădurarului, iar povestea lui Lixandru și a lui Darvari poate fi descifrată doar prin prisma celor întâmplate lui Dragomir și Zamfirei. Povestea lui Dragomir și a Marinei care-și spunea Zamfira, reclamă cunoașterea vieții boierului Calomfir etc. Din acest punct de vedere, există și o punere în abis "de ordin secund": Doftorul, magicianul care înghesuie zeci de spectatori într-o cutiuță
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pentru a înțelege povestea Oanei trebuie istorisită mai întâi povestea pădurarului, iar povestea lui Lixandru și a lui Darvari poate fi descifrată doar prin prisma celor întâmplate lui Dragomir și Zamfirei. Povestea lui Dragomir și a Marinei care-și spunea Zamfira, reclamă cunoașterea vieții boierului Calomfir etc. Din acest punct de vedere, există și o punere în abis "de ordin secund": Doftorul, magicianul care înghesuie zeci de spectatori într-o cutiuță și apoi îi readuce la locurile lor, este o reprezentare
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
constituire a narațiunii mitice 418. Vom observa existența unor antroponime și toponime epifanice (Zaharia Fărâmă, Mănăstirea Paserea, strada Mântuleasa), a unor serii sinonimice de nume, precum și a unor nume de camuflaj (Doftorul, Leana) sau de împrumut (Marina care își spune Zamfira). Există personaje care cunosc numele tuturor (Doftorul) și personaje care și-au uitat propriul nume ("Cum spuneai că îl cheamă? întrebă Dumitrescu, tresărind, parcă s-ar fi trezit din somn"- s.m.). "Deasupra tuturora", Fărâmă, cu prodigioasa memorie, reînvie o lume
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
va arde lumea "de nouă arșini"477. În Pe strada Mântuleasa, bățul este un instrument de măsură, folosit alături de traista veche, de către băieți în pivnițele în care caută "semnele" (vezi supra, analiza prozei Ghicitor în pietre). Ultima serie, Arghira și Zamfira, sinonime evidențiate într-o analiză semică deductivă, se încadrează unei serii semantice asociative, prin prezența semului comun, regnul mineral (v. infra). Preafrumoasa Arghira (Arghira reproduce numele personal grecesc Argyra, femininul de la Argyros (Argyrios), format de la substantivul grecesc de origine indo-europeană
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
argyros, încadrat în aceeași familie cu latinescul argentum și românescul argint 478) cea împodobită cu toate darurile omenești, dar lipsită de vedere, este vindecată, după îndelungi și zadarnice străduințe ale tuturor doctorilor și meșterilor în lentile, de către o fată simplă, Zamfira. Numele, vechi și frecvent românesc 479, corespunde substantivului samfir sau zamfir, forme mai vechi pentru safir, piatră prețioasă care desemna în secolul la XI-lea "inima celor simpli, a acelora împinși de o speranță sigură, inima celor a căror viață
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sigură, inima celor a căror viață este făcută strălucitoare de virtute și de moravuri", și despre care se știa că vindecă bolile de ochi480. Boala ochilor Arghirei încetează din momentul în care se spală pe față cu apa adusă de Zamfira (termenul de bază din numele Arghirei, argintul, aparține lanțului simbolic lună-apă), cea care deține secretul apei vii481. Cel de-al treilea personaj din serie, verișoara lui Dragomir, sculptorița "pe numele ei adevărat Marina" se consideră "Zamfira, reîntoarsă pe pământ după
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cu apa adusă de Zamfira (termenul de bază din numele Arghirei, argintul, aparține lanțului simbolic lună-apă), cea care deține secretul apei vii481. Cel de-al treilea personaj din serie, verișoara lui Dragomir, sculptorița "pe numele ei adevărat Marina" se consideră "Zamfira, reîntoarsă pe pământ după două sute de ani, dar nu ca să redea lumina ochilor Arghirei, ci să învețe oamenii cum să vadă. Pentru că, gândea Marina, oamenii nu mai știu să vadă, să privească în jurul lor, și toate relele și păcatele de-
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
relele și păcatele de-acolo se trag, că, în zilele noastre, oamenii sunt aproape orbi. Iar ca să-i vindece, nu e alt mijloc decât să-i învețe să privească operele de artă, și în primul rând sculpturile"482. Reîntrupare a Zamfirei, ea învață lumea să vadă Zeița în sculptura Oanei și îl învață pe Darvari "să nu se mai lase vrăjit de aparențe" (episodul în care Marina i se arată, pe rând, de douăzeci și de șaizeci de ani). Grupul Vasile
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
tinerețea). Marina, personaj care vine din Pe strada Mântuleasa... și Uniforme de general, este un liant între cele două planuri ale nuvelei, trecut-prezent, tocmai datorită trecerilor, inexplicabile în plan profan, de la tinerețe la bătrânețe și invers. Numele ei de împrumut, Zamfira, trimite la străbunica ei care ajuta oamenii să vadă (episodul Arghira din Pe strada Mântuleasa...); tot astfel, Marina învață oamenii să vadă, privind operele de artă. La prima întâlnire cu Manole, aduce tabloul zeiței - Oana din Pe strada Mântuleasa... - lăsându
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]