1,082 matches
-
să-mi taie nasul și buzele și să mă lase și el să-și facă casă“. Scrisoarea-angajament este semnată de alți zece martori și chezași printre care se gă seș te tatăl ei și nașul de cununie. Și totuși acest zapis n-o va împiedica să-și părăsească din nou soțul, dar îi va da acestuia dreptul să ceară separarea definitivă. Alții nu se lasă însă atât de ușor convinși; promisiunea în fața soborului devine o strategie cu ajutorul căreia se poate scăpa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
separarea definitivă. Alții nu se lasă însă atât de ușor convinși; promisiunea în fața soborului devine o strategie cu ajutorul căreia se poate scăpa de pedeapsă și se mai poate amâna pentru cât va timp sentința finală. Iordache are la activ trei zapise de împăcare, toate trecute în con di ca Mitropoliei, dar de fiecare dată s-a reîntors la vechi le obiceiuri. Nici a patra oară, mitropolitul nu este convins că ar trebui să acorde despărțirea definitivă, ci hotărăște o separare pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vechi le obiceiuri. Nici a patra oară, mitropolitul nu este convins că ar trebui să acorde despărțirea definitivă, ci hotărăște o separare pe o perioadă de șase luni „că doar se vor împăca“. Ia cov bru ta rul dă șase zapise de împăcare în opt ani de căsătorie din care șase i-a petrecut printri bu nal. Rudele devin garanți pentru respectarea angajamente lor luate și își asumă, ca și îm pricina ții, responsabilitatea împăcării, dar și pedeapsa în caz de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acuzatului la învoiala propusă. Iată cum reacționează o femeie fugită 194 de zile de la soțul ei în trei ani de căsătorie. La prima înfățișare, ea acceptă să revină acasă, mijlocitori fiind tatăl și clericii curții de judecată, se fac chiar zapise de împăcare cu „ponturi date unul la altul“ și trecute în condică. Când să iscălea că, femeia se răzgândește și dă clericilor, în loc de semnătură, o jalbă prin care își acuză bărbatul de vrăjmășie. Curtea uimită de atâta „oumbrăznicie“ o trimite
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Acolo, la schit, un trimis al soborului o vizitează pentru a vedea dacă s-a răzgândit și dacă a revenit la sentimente mai bune. Bucuroasă ca va ieși din închisoare, femeia promite că-și va da acordul și va semna zapisul de împăcare. Ajunsă în fața curții de judecată, refuză din nou să-și dea iscălitura. Judecătorii o retrimit la schit, considerând că nu îi pot acorda libertatea, pe de o parte pentru că este tânără și umblă din loc în loc și, pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
umblă din loc în loc și, pe de altă parte, pentru că nu vrea să-și primească soțul, deci va rămâne acolo până se va decide să se întoarcă acasă. Când „luni la doao ceasuri“ femeia s-a înduplecat și a semnat zapisul de împăcare, bucuria tuturor a fost foarte mare. Precizarea datei are o importanță capitală în această situație, deoarece ne ajută să vedem câtă valoare are un asemenea acord. „A doao zi, marți la 2 ceasuri den nopate“, ea a fugit
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
repede afacerea începută. Pentru restul populației însă accepta rea unui compromis are în general și o latură coercitivă. În fața ne ști inței norodului și a fricii de cei mari și puternici, clericii își încep cercetarea prin oferirea primului com promis: zapisul de împăcare cu angajamente de îndreptare din partea ambelor părți. Pentru a-l impune se utilizează trei tipuri de amenințări: rapor tul între prevederile pravile lor și avantajul soluției oferite, coerciția, puterea domnească. Prima amenințare scoate în evidență clemența clericilor care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lucru dezonorant, femeile nu cer decât milă și iertare fără să-și exprime poziția. Ele nu se plâng niciodată, ci mai curând încearcă diferite tertipuri pentru a scăpa. Bătuți la rândul lor pentru că-și bat nevestele, bărbații acceptă în fața instanței zapisul de împăcare, dar când ajung din nou acasă își varsă și mai cumplit furia dez o noarei suferite: „de la împăciuire încoace mai cu cumplite bătăi și cazne o bate, închizând-o în casă și puindu-i lacăt prepuindu-o cu nume
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
instanță, femeile nu sunt chiar la limita disperării, nu pot proba cu propriul trup că violența a provocat răni grave, că bătaia îi poate cauza moartea. Din acest motiv, soborul îi sfă tuieș te pe soți să se împace prin zapise, să dea jurăminte în fața icoanelor, îi pedepsește atunci când nu vor să se supună. Pe deapsa și jena îi în deam nă pe unii să accepte și să promită că vor încerca să se schimbe. De spre 164 de cazuri aflăm
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
căci dinco lo de neînțelegerile cotidiene, apariția urii și a „scârbei“ nu i mai poate ține împreună pentru nimic în lume. O altă soluție găsită de tribunal o constituie separarea de corp. Ea poate fi văzută ca o prelungire a zapisului de împăcare sau drept o altă formă a aceleiași soluții, întru cât obiecti vul este același: reconcilierea partenerilor. Perioada de separare ține cont de motiv și de conduita soților, variind între șase luni și trei ani. În mod practic, soții
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Stro ies cu se des parte prin bună înțelegerea de cea de-a doua soție, Bălașa Cărpinișanu. În fața unui număr important de boieri, printre care se numără Barbu Oteteleșanu, Tănasie Târnoveanu, Barbu Zătreanu, Ilinca Cărpinișanu și Pârvu Fotache, soții schimbă zapise de separare în care fiecare încearcă să se achite de îndatoririle pe care le are față de celălalt: soțul rest tuie zestrea, soția îi dă li ber ta tea de a se recăsători cu cine dorește. Cu o zi înainte, la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și dreptul de a intra în moștenirea paternă la moartea tatălui, singura condiției impusă fiind aceea de a pune la mijloc, alături de restul averii, sălașul primit. Mama se arată mulțumită de înțelegerea încheiată și cere ispravnicului să iscălească în numele ei zapisul, fiindcă ea nu știe carte. Ar părea că lucrurile s-au aranjat și că fiecare soț își va urma propriul destin fără să se mai supere unul pe altul. Lucrurile însă nu stau de loc așa, înțelegerea de mai sus
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mi-au dat casele dumnea lui din București și la vremea grâu lui să-mi dea 4 chile de grâu cu banița de oca 22“. Po zi ția fiului supraviețuitor, Gheorghiță, este reîntărită și, negru pe alb, se notează în zapis că va avea parte egală în moștenirea paternă alături de celălat fiu, Sandu, provenit dintr-o altă căsătorie. Ju pă nea sa nu se arată mul țumi tă nici de această înțelegere. Un an mai târziu, iat-o iar la Mi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sistemului juridic scot în evidență gra ni ța fragi lă dintre public și in tim, impunând de fapt acest tip de existență și respingând orice formă de izolare interioară a individului. Unele documente, cum ar fi cartea de blestem, mărturia, zapisul de împăcare, chezășia, și chiar punerea în aplicare a pe dep sei nu ar avea valoare în afara unui astfel de sistem, ele au sens tocmai datorită fragilității acestui raport. Et larea vieții familia le devine un lucru firesc într-o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în ritmuri cantabile, o consacrare a iubirii similară procesului de distanțare aproape mistică față de obiectul adorației din lirica trubadurescă: "O, ce veste minunată,/ sunt chemat la judecată./ Spiță/ de străveche viță,/ marchiza păienjeniță/ luni solie mi-a trimis/ cavaleri cu zapis scris;/ marți,/ pilaștrii zăceau sparți;/ miercuri,/ eram strâns în cercuri;/ joi,/ închis în buduroi/ intrai pe pământ varvar;/ vineri, gol, fără stihar,/ sâmbătă, în ierihon,/ eu în strană, ea-n amvon./ Prin tălmaci de la fanar,/ îmi plâng soartă și amar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
foarte tare, a părăsit într-o bună dimineață pe bărbatul ei și s-a dus în lume, și de supărare atâta ce se tângui și plânse, până ce prin durere de inimă (subl.aut.) purcese grea și născu o copilă."25 (Zapisul lui Adam putea fi recuperat din iad, în această variantă a legendei, numai de cineva născut dintr-o "muiere născută prin durere de inimă".) În altă variantă, după ce soții se despart de supărare că nu pot avea copii, Ana dă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Frimu o putem identifica în satul Dăncești, astăzi dispărut, care se afla lângă Mircești, comuna Tăcuta, pe pârâul Cuțitna. Cel dintâi strămoș al neamului, „Fremul” din Dăncești, este menționat în calitate de martor, împreună cu alți „oameni buni și bătrâni”, la întocmirea unui zapis în satul Mircești, la 6 aprilie 1624. Mai târziu, în anul 1664, la 1 martie, același Frimul din Dăncești, împreună cu soția sa, Maghina, și fiii lor, Dumitrașco, Mirăuță, Toader, Grozava, Acsiniia și Vasilca, vindeau hatmanului Nicolae Racoviță partea lor de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
1814 și va fi înmormântat aici, la 1831; la rândul său, ginerele acestuia, Constantin Vârnav, construiește altă biserică din zid, la 1846, și cea din lemn o mută în Dobroslovești, în 1852, unde se află până astăzi. Într-un alt zapis, din 1765, Andrei Racleș mărturisește că socrul său, Nicolae Tiron, era fiul lui Vasile Banul. Prin urmare, în unele hotarnici, Nicolae Tiron este numit Nicolae Banul, care trebuie să fie numele său real. Va fi purtat și el, din pricini
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
moșie ci o avem de baștină noi răzășii, de către partea de moșie cumpărătură a răposatului boer Gavril Conachi ce o are luată tot din trupul moșiei aceștia Șerbănești di la un Andrii Corpaci, și fiind la răzeși copie di pi zapisul vânzătoriului către numitul boer s-au rânduit di către dlor dregătorii la cercetare pe dumnealui Sardar Manolachi Radovici, și au găsit cu cale la starea locului că fără dreptate să întinde cu stăpânire peste partea noastră de moșie răzășască, având
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
de partea boerilor stăpânitori ci să afle cum părții acestăi moșii a răposatului boer vornic Gavril Conachi. Pentru aceasta nu sa hotărât și nu s-au pus piatră, ci au rămas ca să vinim la luminatul noi răzeșii ca să înfățișăm copii zapisului de mai sus pominit și după cum va găsi cu cali cinstitul divan, ca să fim puși la cale, pentru aceasta ne rugăm cu lacrimi Înălțimii tale ca să fie luminată porunca Mării tale dregătoriului, din ținutul Tecuciului, undi fiind dimpreună și dlui
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Am aci scrisoarea de mărturie a duhovnicului dânsei, ieromonahul Ștefan, care spune că doamna Ilinca era stăpână pe vrerea și cugetul ei când a întocmit diata. Scrisoarea este lungă și nu se mai citește. Păstreaz-o dumneata, stolnice Constantine, împreună cu toate zapisele privitoare la averea părintească. Mărturisim și domniile noastre că așa a fost, întrucât am fost de față ca ispravnic la alcătuirea testamentului. Sfinția sa are scrisorile înalt preasfințiților patriarhi, care vorbesc despre sănătatea minții și cucernicia răposatei. Este drept să se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Și cum văd că-i limpede și luminoasă, așa va fi și ziua de astăzi. Nu avem alta de făcut decât s-o luăm la picior către Bucium, sau Buciumi, cum l-am mai găsit numit în hrisoave domnești sau zapise... Mergem de ceva vreme. Deodată, ieșeanul începe să recite cu avânt: „Sara pe deal buciumul sună cu jale, Turmele-l urc, stele le scapără-n cale, Apele plâng, clar izvorând în fântâne; Sub un salcâm, dragă, m-aștepți tu pe
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
a stăpîni viile cu pace”. Ei motivează că mănăstirea i-ar fi înapoiat cei 167 de lei, prețul plătit de Căsiiana călugărița celor doi vânzători. Ea însă spune „că cu sila au făcut-o de au luat banii și ea zapis de vînzari pe vii n-ar fi făcut”. Ei? Îți place? Era de așteptat ca mănăstirea să câștige... Căsiiana călugărița era prea mică în fața divanului și a egumenului mănăstirii Dancu. Asta nu ne împiedecă însă să mergem mai departe cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
prea mică în fața divanului și a egumenului mănăstirii Dancu. Asta nu ne împiedecă însă să mergem mai departe cu cercetarea noastră. Și dacă ești curios, am să-ți spun ce scrie un diac la 24 februarie 1777. -Să auzim! Un zapis de la Părla jidoavca a lui Marcul jidovu din Tîrgul de Gios împreună cu ficiorii ei... au vîndut o vie a lor ce iaste în Dealul Mîndru, alăture cu vie lui Grigoraș Curmîndru, în care vie sînt patru pogoane și o fîrtă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în care vie sînt patru pogoane și o fîrtă, cu livadă, cu casă, cu cramă și cu toate heiurile ce sînt trebuitoare la vie. Aceste vii le-au vîndut lui Sandulache sîn (fiu) Năstasie lipțcanul... „ „Și Lupul Hodoroge au scris zapisul”. -Din câte știm noi, din orice fel de recoltă se lua „a zecea”. Asta însemna plata în natură. Așa se întâmpla și cu vinul obținut, dar la 23 aprilie 1793 găsim o altfel de învoire cu mănăstirea Dancului. Stăpânul a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]