1,495 matches
-
a li [se] urî, poimîne te uită. Cine te-ntreabă ce simți tu, tu care ți-ai pus inima în zâmbetul lor diafan și viața ta în privirile lor. O nebun ce sunt!... Aplaudă ei artea, nu aplaudă ei numai zdrențele strălucite și împestrițate, numai spoiala albă și roșie, numai lumina orbitoare a lampelor? Asta aplaudă ei, asta li-ntărîtă simțirile, asta duce favoarea într-o vijelie sălbatecă, într-o turbare sălbatecă. Și daca unul din noi, prin gloria sa, prin favoarea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nalte și aci trebuie să se obicinuiască de-a fi spre petrece[re], de-a li fi păpușa lor. Și când a ieșit din modă apoi îi merge ca unei haine vechi; artea, cu el împreună, îmblă după pâine, și zdreanța pe care-a purtat-o trăiește mai mult decât renumele său, adică mai mult decât el însuși. Astfel, fără statornicie, ne mână dintr-o țară-n alta, dintr-un loc într-altul, și chiar de acei cari ne iubesc, cari
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fost înfierată pentru totdeuna pentru actorul tragic în renumitele vorbe ale lui Hamlet (act. 3, sc. 2): "O, mă supără pîn-în suflet când văd un moțpană cât un trunchi cu capul ca o perucă rumpând o pasiune în bucăți, în zdrențe adevărate, pentru de-a despica urechile... cari mai totdeuna nu sunt primitori de altceva decât dc-o mimică ne-nțeleasă și de zgomot". Tot asemenea se esprimă și de comicul de același calibru în vorbele următoare din aceeași scenă: "Nu lăsați pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cetățeni fugind în ruptul capului din țară ca guzganii dintr-o corabie ce arde. Daca privim la totalitate, sistemul repartiției sociale e ca și când am privi la un regiment unde pe de-o parte vedem ordine și aptitudine, pe de alta zdrențe, femei părăsite, copii lăsați în seama unei pomene întîmplătoare. O umb[r]ă de viciu și de mizerie trece în urma instituțiunilor noastre mult lăudate. (Hugh Miller) ["ECONOMIA POLITICĂ... "] 2264 Economia politică-l consideră pe om numai întru cât câștigă sau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Cogălniceanu, bolnav și bătrân, reîntinerește în culmea vieții sale pentru a apăra Dunărea, mișcătoarea pavăză de argint a neatârnării noastre străvechi, a căreia pierdere totdeuna robie au însemnat. Iar țara aceasta, amețită ca un taur de demagogia ei internă, de zdreanța roșie a republicei de disculți, e distrasă de la cestiunea cea mare, pierde ca pe niște cărți pe joc simpatiile tuturor popoarelor europene, pentru a se ocupa de mijlocul cum să asigure reușita în alegeri a paraliticilor ei politici. Cu aceste
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ce știe. Kasser aprobă scurt din cap și făcu semn să îl lase în interiorul magazinului pe următorul negustor. Era o femeie mărunțică, cu fața smeadă, ascunsă pe jumătate de un batic gros, pe care Kasser îl credea din lână veritabilă. Zdreanță aceea ar fi fost o avere oriunde în Univers, dacă autoritatea planetară ar fi permis exportul ei. ― Spune, femeie. Ce mi-ai adus? ― Înălțimea Ta, am o familie mare undeva în Câmpie și m-am grăbit... ― Nu plictisi înalții oaspeți
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
prăpădite, cu pereții vopsiți într-un cafeniu ca ciocolata. În peticele de grădină din față nu vedeai decît cotoare de varză, găini jigărite și cutii de conserve de roșii. Pînă și fumul care ieșea pe coș mirosea a sărăcie lucie. Zdrențe subțiratice și fîșii anemice de fum, cu totul deosebite de rotocoalele pufoase, argintii, care se despleteau din coșurile casei Sheridan. Pe maidanul cu cocioabe își duceau viața spălătorese, coșari, un cîrpaci; mai era unul care-și pusese pe toată fațada
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Jr. înregistrează un succes enorm, prezentând personaje care, prin muncă susținută și perseverență, ajung să își depășească condiția modestă. Ceea ce inaugurează un gen literar, dar și o adevărată legendă cu privire la saltul pe care oricine îl poate face în America de la "zdrențe" la bogăție (legenda rags-to-riches). Aceste idei vor fi consacrate de filmul american de la Hollywood, caracterizat indiferent de intrigi, personaje, conflicte de un puternic filon aspirațional. 144 În decembrie 2007, John Thain a devenit directorul băncii Merrill Lynch și, în timpul mandatului
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
loc în trapeză. Ne-au rămas niște procese-verbale care permit înțelegerea motivelor condamnării. Ele preferă cartea vieții - susțin fetele - pieilor de vacă pe care-s consemnate Scripturile. Beghinele practică asceza, mortificarea trupului și sărăcia. Și-au schimbat hainele cu niște zdrențe. Se lovesc până când țâșnește sângele cu niște bice ale căror șfichiuri de piele sunt prevăzute cu cuie la capăt. Când îi vine rândul, fiecare dintre ele se întinde pe pragul camerei pentru ca celelalte s-o biciuiască și s-o umilească
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de a-i face fericiți pe alți oameni.” (Cicero) Haina face pe om. Haina nu face pe om. Aserțiunea primă este adevărată atunci când Îmbrăcămintea aleasă a fost obținută prin muncă cinstită, dar reciproca este și ea la fel de adevărată: „și sub zdrențe poți afla un om”; Frumusețea cui nu-i place? Dar nu știi În ea ce zace”.) „Sufletul e unica valoare a omului; el Îl face pe slujitor egal stăpânului său.” (Seneca) Unii mai degrabă Îi invidiază pe alții, decât să
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
vesel: o veselie adevărată, care-i țâșnea prin priviri. Se plimba pe străzi fluierând și făcând glume. Vitalitatea lui era irezistibilă. Era îmbrăcat mult mai sărăcăcios decât acum: pantalonii erau peticiți, iar deseori cămașa nu era mai mult decât o zdreanță. Dar toate acestea făceau parte dintr-un model care în cartierul lui avea o valoare, un sens. Și el era mândru de asta. El putea să opună lumii bogaților propria lume, la fel de valabilă. Ajungea în casa bogatului cu un zâmbet
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
un nivel puțin spus practic: este vorba despre nivelul utilitarismului pur, pus în slujba celei mai absolute necesități. În timp ce lumea burgheză trăiește apocalipsa, De Gaetano se gândește doar cum să facă rost de o bucățică de pâine sau de o zdreanță cu care să se acopere. Inconștient de enormitatea disproporției demitizatoare, el se „descurcă” plin de bunăvoință, aproape cu bună dispoziție, lucru care este ultima tușă adusă anarhiei inconștiente și sacrilege a fiecărui gest al său. Iată cum descrie felul în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Victor Eftimiu, cu un fragment din piesa Cocoșul negru. Foarte bogat și dens este compartimentul rezervat traducerilor, chiar dacă și aici domină reluările. Astfel, Al. Vlahuță se oprește asupra liricii Adei Negri, St. O Iosif selectează poemele lui Petöfi, Eroi în zdrențe și Apostolul, și, alături de Dimitrie Anghel, traduce Minerul lui Ibsen. Alți autori traduși: Gabriele D’Annunzio, Sully Prudhomme, Lev Tolstoi, Camille Flammarion, Giosuè Carducci, Voltaire, Heine, Lenau, Helvetius, Cehov, Gorki, Turgheniev, Strindberg, Zola. În numărul 14/1912 este anunțată moartea
ADEVARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285190_a_286519]
-
n-a fost plăcut. Cantitatea de mîncare primită depindea nu doar de locul unde deportații munceau, ci și de cît de bine munceau, așa cum povestește Ignaz Fisher: În cel mai scurt timp, am slăbit mult, eram schelete umane Îmbrăcate În zdrențe, cu o privire obosită și fără speranță. În același timp eram obligați să muncim, deoarece cei care nu Îndeplineau normele zilnice nu primeau pîine care, și așa era destul de puțină. O mașină nu merge fără benzină, dar un deportat trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
tot macină.” Poza e aici împletită cu fronda și revolta, în accente energice. „Boierul român” nu a văzut „nicicând” sclavii din jur, „copii de moți pe străzile din Cluj” cerșesc de la „domni cu monoclu și doamne vopsite”, trec femei în „zdrențe negre, zdrențe hâde”, căci „nu e lumea de mătasă”, iar o doamnă se plimbă în „caleașcă parfumată”. Azi fabrica „veștejește fața”, dar se anunță un mâine cu „albă pâine” sau moarte: „Tren, vine tren negru./ Aduce lumină./ Vin oameni noi
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
Poza e aici împletită cu fronda și revolta, în accente energice. „Boierul român” nu a văzut „nicicând” sclavii din jur, „copii de moți pe străzile din Cluj” cerșesc de la „domni cu monoclu și doamne vopsite”, trec femei în „zdrențe negre, zdrențe hâde”, căci „nu e lumea de mătasă”, iar o doamnă se plimbă în „caleașcă parfumată”. Azi fabrica „veștejește fața”, dar se anunță un mâine cu „albă pâine” sau moarte: „Tren, vine tren negru./ Aduce lumină./ Vin oameni noi, elei, elei
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
de romanță, cobzarul „mândru cerșetor”, lăutarul amintind „gloria trecută” sunt doar simple umbre. Deficitul de sevă este evident. Alte tablouri se salvează parțial ca schițe de compoziții. Niște gitanos valahi, „trei vagabonzi” - mama și copiii - joacă pe la porți „împiedicați în zdrențe” (Artiști). Goale ca „niște șopârle”, paparudele cheamă cu dansul lor ritual ploaia. Într-un vacarm infernal, ca și la Coșbuc, trece prin sat laia țiganilor. Șiruri de atelaje țărănești zoresc spre iarmaroc și iată, la orizont, orașul cu „larma vieții
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
bogați. 55% dintre aceștia au răspuns afirmativ, crezând că vor deveni bogați 43. Așa ceva era de așteptat de la tinerii americani. Să nu uităm poveștile cu Horatio Alger - că e posibil pentru fiecare american să treacă from rags to riches (de la zdrențe la bogăție) - Însăși esența visului american. Dar ce fascina În legătură cu acest studiu era Întrebarea următoare. Când erau chestionați despre maniera În care vor acumula această bogăție, 71% dintre cei care erau angajați credeau că nu aveau vreo șansă să devină
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
incluse. Discutând despre rostirea poetică (numită „rost”), cei implicați în dialog depășesc esteticul, chiar gnoseologicul, mergând până la ontic. Ei formulează ultrasavant frământări existențialiste, exprimă algebric coordonate ale experienței cotidiene, exemplificând, bunăoară, noțiuni de teologie tomistă prin comportamente canine (oferite de Zdreanță și Azorică), fac uz de structuralism, semiotică, poetică matematică, persiflând subtil pretențiile acestor discipline de a revoluționa gândirea și toate activitățile spiritului. Abstracte silogisme sunt contrapunctate de secvențe lirice, împrumutate sau create de Mai Știutor, definițiile severe sunt agrementate cu
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
N. Iorga s-a ridicat totodată și împotriva literaturii patriotarde, demagogice. În articolul Cultura națională și surogatele ei, doctrinarul s. pecetluiește sarcastic concepțiile potrivit cărora „literatura națională e în legătură cu tot patriotismul de irozi, care se stânge sub ochii noștri în zdrențele-i pestrițe, de șarlatan, scoțând blestemuri de melodramă” . Însă, pe cât e de precisă adresa criticii conținute în acest articol, pe atât de vagă e caracterizarea culturii pentru care articolul militează. De necontestat este năzuința lui N. Iorga de a da
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
aceeași trăire agonică: un port în amurg e ca un imens cimitir, dominat de crucile catargelor, lumea seamănă cu un vas fantomă plutind bezmetic în întuneric și nemărginire, toamna și iarna nasc „stanțe triste”, ca într-o părăsire sfâșietoare, când „zdrențele de gânduri moarte” nu îi mai pot oferi omului decât viziunea propriei înmormântări. Profund nefericit de cunoaștere sau de trăirea laică, poetul invocă revenirea la credință, jinduind o învestitură mesianică, pe care să i-o acorde Dumnezeu: „Rodește în mine
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
facă? 2. Cum se vedea el pe lângă o albină? 3. Cum l-au pedepsit albinele? 4. Ce ințelegeți din ultima strofă? Nu ajunge, vreau să zic, Să fii mare cu cel mic, Că puterea se adună Din toți micii împreună. Zdreanță de Tudor Arghezi L-ați văzut cumva pe Zdreanță, Cel cu ochii de faianță? E un câine zdrențăros De flocos, dar e frumos. Parcă-i strâns din petice, Ca să-l tot împiedice, Ferfenițele-i atârnă Și pe ochi, pe nara
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
3. Cum l-au pedepsit albinele? 4. Ce ințelegeți din ultima strofă? Nu ajunge, vreau să zic, Să fii mare cu cel mic, Că puterea se adună Din toți micii împreună. Zdreanță de Tudor Arghezi L-ați văzut cumva pe Zdreanță, Cel cu ochii de faianță? E un câine zdrențăros De flocos, dar e frumos. Parcă-i strâns din petice, Ca să-l tot împiedice, Ferfenițele-i atârnă Și pe ochi, pe nara cârnă, Și se-ncurcă și descurcă, Parcă-i scos
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
cu botul Și-nghite oul cu totul. "Unde-i oul? a-ntrebat Gospodina. "L-a mâncat!" Stai nițel, că te dezvăț Fără mătură și băț. Te învață mama minte." Și i-a dat un ou fierbinte. Dar decum l-a îmbucat, Zdreanță l-a și lepădat Și-a-njurat cu un lătrat. Când se uita la găină, Cu culcușul lui, vecină, Zice Zdreanță-n gândul lui " S-a făcut a dracului!’’ Vocabular: zdrențăros: care are haine rupte, uzate pungaș: hoț lăieț: cu înfățișare neîngrijită
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
dezvăț Fără mătură și băț. Te învață mama minte." Și i-a dat un ou fierbinte. Dar decum l-a îmbucat, Zdreanță l-a și lepădat Și-a-njurat cu un lătrat. Când se uita la găină, Cu culcușul lui, vecină, Zice Zdreanță-n gândul lui " S-a făcut a dracului!’’ Vocabular: zdrențăros: care are haine rupte, uzate pungaș: hoț lăieț: cu înfățișare neîngrijită pe brânci: pe brațe nițel: puțin lepădat: aruncat a dezvăța: a face să piardă obiceiul Răspundeți întrebărilor de mai
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]