3,844 matches
-
cu ștergare, la geamuri draperii țesute în război, două lejine (leagăne) pentru copii dintre care unul e legat de grindă, parsechi (dulap) cu blide, războiul de țesut, furcă de tors cu fus, canapeu (ladă cu spătar, în care se ținea zestrea fetelor și pe care se putea sta). În camera dinapoi sau tindă (bucătărie) se află fiteu (sobă), o măsuță cu ulcioarele de lut cu lapte prins, blide cu ștergare, canapeu, cămară în care se ține berbința (un vas în care
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
avea recoltă bună și în anul viitor. Cununa era dusă acasă cu mare alai unde se făcea o petrecere și secerătorii erau plătiți cu colac de grâu și jin ars. În casa dinainte (sufrageria de astăzi) este patul cu hainele (zestrea fetei) aranjate într-un anumit fel, mai jos țoalele și mai sus verincile (cearșafurile) din in și cânepă sau numai din in, la care trebuia să se vadă dantela (cipcă). De o parte și de cealaltă este câte un rând
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
-s în acte, În aburii beției, în draci te-au profanat! Te-au părăsit în scârbă, cu sânii plini de lapte, Și vorbe de ocară ți-aruncă din palat. Rușine li-i cu tine, că ți-ai pierdut averea, Din zestrea ta curată, mușcând cât au putut, În paradis duc viața și vesnic au puterea, Iar banii de salarii, îi toacă la barbut! Bătrână ești, măicuță, ce mult ai plâns în viață! Zadarnic ți-a fost traiul, ca mâine o să mori
CE-ŢI MAI DOREŞTI TU, ASTĂZI, SĂRMANĂ ROMÂNIE? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348140_a_349469]
-
și înălțătorul sentiment erotic este etalat cu precadere în întregul volum; ființa iubită fiind evocată stăruitor în decorul spiritualizat al tuturor anotimpurilor, invitată în călătorii edenice, de vis: „Te chem să vii în răgazul dintre ploi // Vei înțelege noaptea fără zestre // Când repetam a nu știu a câta oară // Că suntem două evadări terestre // Din lumea amăgirii bunăoară”(Repetări) Primăvara este anotimpul reînvierii naturii și al iubirii: „Se-ntoarce liliacul printre noi // Ca roșu-aprins pe ouăle de Paște 1 // Ne rătăcim
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
iar, fără sfârșit. Din spusele ei, educația pe care o primise în șatră, era dirijată spre realizarea scopurilor comunitare și se știa că pentru a o obține se cerea o sumă foarte mare, pe drept revendicată. Bulibașa răspundea de fixarea zestrei iar ei nu-i rămânea altceva de făcut decât să-și aștepte într-o supunere totală soarta. Au trecut în fugă un număr de ani. Lucra la periferia unui oraș, când, la picioarele lui, înecată în lacrimi de foc recunoscu
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
Urzica, Buridava, Cronica vâlceană, Curierul de Vâlcea, Studii vâlcene, Informația zilei, Revista bibliotecilor, precum și la Radio - Craiova, având rubrica “Să ne cunoaștem personalitățile vâlcene !” De altfel, PETRE PETRIA, cercetător literar, toată viața a că- utat să scormonească prin “lada cu zestre a Vâlcii”, să cunoas- că personalități (i-or mai fi scăpat ), să le prezinte într-o aură, așa cum trebuie să-l vedem noi azi, cei care l-am cunoscut și, de ce nu și toți ceilalti. Scriitor prolific, PETRE PETRIA a
PETRE PETRIA- O VIAŢĂ PRINTRE CĂRŢI, O CARTE A VIEŢII, ARTICOL DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347686_a_349015]
-
pe altul - profesor, iar pe mezin, învățător. E drept că și ei, copiii, s-au arătat cu tragere de inimă pentru asta. Dar numaidecât aveau și ceea ce le trebuia, de la sine, adică glagorie bună, cum numeau pe atunci oamenii locului zestrea minții. Cică bărbatul acesta, respectat în sat, avea el și un of; nu prea fusese mulțumit de nevastă. O ceruse de la ai ei mai ales pentru pământ, căci lui îi cam lipsea această avere râvnită de orice sătean. N-a
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
și asortabil culturii perene populare și vieții sufletești românești. Țâpuriturile, danțul, giocul urcă prin cântăreții Oașului, întocmai ca un vestigiu spiritual, în conștiința culturală a neamului român. Sunt specifice și remarcabile creațiile folclorice din Oaș, interpretate vocal sau instrumental. Alături de zestrea glăsuitoare a cântecului oșenesc, interpretările instrumentale sunt incontestabile averi spirituale, inconfundabile, datorită acordajului pentru tonalitata foarte acută (fiind vorba despre ceteră - vioară, adică), și datorită modificării pentru impunerea ritmului (fiind vorba despre zongoră - chitară, de fapt). Aceste instrumente sunt făuritoare
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
ce vrea în acea duminică. Astfel că povestea Cocuței putea să continue. Fata putea să se mărite cu mult mai demult, cum făcuseră multe din colegele ei din profesională. Nu a vrut să se mărite fiindcă voia să aibă ceva zestre. Părinții nu o grăbeau. Nici fratele ei care era mai în vârstă nu se însurase, așa că așteptau momentul potrivit. De mai multă vreme Cocuța era curtată de un coleg de muncă, șeful brigăzii de strungari, care număra peste 30 de
DUMINICA LIBERĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350214_a_351543]
-
Stihuri > Anotimp > RONDELUL TRUBADURULUI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 374 din 09 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Nu știți care trubadur Cântă noaptea la ferestre Că m-am săturat să-ndur Escapadele campestre? O fi vreun vânător de zestre Care-mi face somnul ciur: Nu știți care trubadur Cântă noaptea la ferestre? Stau la pândă și mă jur Că am să-l implor: - Maestre Fie-ți milă, te conjur M-au rugat vreo cinci orchestre: Nu știu eu vreun
RONDELUL TRUBADURULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361809_a_363138]
-
părinți, această convingere și teamă, încă de când era o copiliță. „Staborul” ar fi fost chemat să facă judecata. Ar fi avut de suferit și fata și băiatul, dacă erau amândoi țigani. Iar fata, printre altele, nu ar mai fi primit zestre și nu ar mai fi avut nuntă mare la căsătorie, după obicei, indiferent cu cine și când s-ar fi petrecut. Nu se mai încumeta nimeni s-o cumpere cu mare sumă de bani și felurite daruri de valoare. Ar
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
Bucură-te, Aducătorul de esențe și de mir, Bucură-te- Ngemănare cu poemele - Shakespeare, Bucură-te, A fi deasupra strâmtului vârtej lumesc Bucură-te, A fi scânteie din slăvitul foc ceresc. Bucură-te, A fi comoara regăsită și pierdută, Bucură-te, Zestre multă ce nu poate fi vândută, Bucură-te, Psalm de taină încrustat în rugăciune, Bucură-te, Gând cucernic, a lui Dumnezeu minune, Bucură-te, Luptă mare cu stihiile-nvrăjbite, Bucură-te, Rugăciunea inimii neprihănite. VII Pe porțile-nchisorii intrai la senectute
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
sucese răsunătoare în acest domeniu? Constatntin Enceanu: Au fost foarte multe evenimente la care eu am participat și am avut onoarea și plăcerea să vă cunosc, domnule Marin Voican-Ghioroiu, mulțumindu-vă și pentru operele dumneavoastră de artă privind lada de zestre a neamului românesc în posesia cărora am intrat și eu prin bunăvoința dumneavoastră. Colegii de scenă care au cântat cu mine și împreună am avut un real succes sunt: Petrică Mîțu Stoian, Niculina Stoican, Mariana Ionescu-Căpitănescu. Marin Voican-Ghioroiu: Fiind păstrător
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
fermecat pe care, după câte cunosc, vă aparțin textele cât și muzica; de aceea fiți bun și arătați-ne de unde vă umpleți cupa dorului mistuitor, de la ce izvor ați cules stropi de apă vie ți ați depust în „lada de zestre a folclorului” nestemate strălucitoare, care vă așează printre cei mai apreciați și iubiți interpreți ai geniului din țară? Constatntin Enceanu: Aproape toate cântecele mele sunt creații proprii, text și melodie. În ele îmi exprim dragostea, durerea, iubirea față de toți cei
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
soția preotului din localitatea Vădăstrița, jud. Olt. Menționez câteva titluri: „Când eram eu băietan”, „Jos, pe valea Oltului”, „Când aud cucul cântând”... De la d-na preoteasă am învățat cum să pot „smulge” de la bătrânii satului adevărate perle din lada de zestre a neamului. Marin Voican-Ghioroiu: Fiindcă sunt în posesia unor mesaje ce vi s-au adresat de-a lungul anilor, atât de ascultători cât și de cei ce au jucat și fredonat după dvs. melodii nemuritoare (hore, sârbe, bătute) oltenești, care
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
și-au deschis sufletul și eu am reușit, cu cântecele mele, să le aduc bucuria de care au atâta nevoie. Îi asigur că nu am să-i dezamăgesc niciodată și voi veni tot timpul cu cântece deosebite din lada de zestre a neamului. Tuturor le transmit toată dragostea mea, le transmit cântecul - ce este bucuria sufletului meu, bucurie pe care vreau să o aibă și ei atunci când îl ascultă. Sănătate și numai împliniri! Vreau să nu uitați că vă iubesc! Pentru
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
Creștină, Copii Creștini, redactor șef al revistei C.I.C. A participat la Radio România Actualități, România Cultural, Antena Satelor, în emisiunile: „Studio deschis”, „Nostalgia”, „Deschis duminica”, „Iarba verde de acasă”, „Corespondențe spirituale între muzică și poezie”, „Expresul de seară”, „Lada de zestre”. A participat la emisiuni televizate: TVR Cultural, TVRM : „Gândești, deci exiști”, „En garde!”, „Har et party”, TV „Favorit”. Este membră în: Uniunea Ziariștilor Profesioniști (UZPR) Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR- ADA) Academia DacoRomână (ADR) Liga Scriitorilor Români (LSR
PREZENTARE GENERALĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365858_a_367187]
-
Ardealului, pendulând între tradiționalism și modernism, într-o voce particulară, cu un limbaj adecvat redării culorii locale. Ultimul capitol al cărții - „Fărâme de spiritualitate bologană“ - structurată în cinci secvențe - aduce atât elemente de monografie a satului în „(I) Lada de zestre (Legendă)” și nu numai, cât și trimiteri la istoria zbuciumată a satului transilvan în ”(IV) LA GÂSCĂ ( Anul 1848 )”: „ Buciumă din deal în deal,/ C-a-nceput sfada-n Ardeal” [...]” Budapesta vrea, bag samă,/ Să ne fie și ea... mamă
NOTE DE LECTURĂ: „FĂRĂ VOIA MEA…” DE MIRCEA GORDAN de LUCIA ELENA LOCUSTEANU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365871_a_367200]
-
legende, A4, 56 pagini, 17 color, ilustrații: Mirela Rusu Pete, traducere în limba engleză: Alexandra Flora Munteanu) Apreciez intenția și reușita doamnei scriitoare de a face concurență prin LEGENDA LUI DRAGOBETE Sfântului Valentin, care nu ne aparține, nu este în zestrea noastră folclorică, nu reprezintă comoara noastră străveche. Un Dragobete născut din ființa Dochiei (Daciei) și a spiritului muntelui, care s-a metamorfozat într-o plantă numită „Năvalnic”, la fel de năvalnic precum furtuna dragostei, care strecoară în sufletele tinerilor fiorul primelor iubiri
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366026_a_367355]
-
arat unde este camera noastră și să vă spălați pe mâini dacă doriți să mâncați ceva. Mai avem sandviciuri până la cină. - Binee... - În timp ce Adriana și băieții intrară în cameră, Sebastian se răsfăța cu o bere, urmărind cum Oltul își purta zestrea de apă tulbure, într-o curgere tumultoasă a puhoaielor învolburate, adunate pe drumul de coborâre din inima munților Hășmașul Mare, străbătând Depresiunea Ciucului, pe cea a Brașovului, urmând apoi a Făgărașului, până ce ajungea aici între munții Coziei, în Defileul Turnu
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
de actorul zilei și veți trage concluziile. PNL are un electorat educat. Nu prea oscilant. Doar în București, unde scenarita e vehiculată la toate colțurile. „Stai, să-ți spun eu, mon cher, cum stă treaba!” Datorită echipei Antonescu partidul are zestrea cea mai mare de primari, consilieri, parlamentari, inclusivi euro, din toate timpurile. Postdecembriste. Văd, că nici un deontolog nu vorbește despre zestre! În U.E. bătălia se finalizează, noii europarlamentari intrînd în pâine. Imediat! Proiectul celei de a doua uniuni europene intră
TABLETA DE WEEKEND (66): MISIUNE ÎNDEPLINITĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365273_a_366602]
-
vehiculată la toate colțurile. „Stai, să-ți spun eu, mon cher, cum stă treaba!” Datorită echipei Antonescu partidul are zestrea cea mai mare de primari, consilieri, parlamentari, inclusivi euro, din toate timpurile. Postdecembriste. Văd, că nici un deontolog nu vorbește despre zestre! În U.E. bătălia se finalizează, noii europarlamentari intrînd în pâine. Imediat! Proiectul celei de a doua uniuni europene intră într-o nouă etapă! * N.B. Bună replica „șefului de stat”, interceptată de serviciile speciale după incidentul de la Constanța, cu tânărul ce
TABLETA DE WEEKEND (66): MISIUNE ÎNDEPLINITĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365273_a_366602]
-
CHRIST viața ne alină! Poetului de aur L-această mare sărbătoare Care se ține anual Cu-atâția oameni de cultură, La rang de mare Festival, Vreau să-nchin aceast ă odă Marelui poet de aur Ce ne-a lasat superba zestre Mult mai de preț ca un tezaur! Îi suntem toți de -aici “datori” Nu doar în plan spiritual Pentru întreaga -nvățătură, Ce-ntrece mult, un manual! Ce-ai scris-o cu atâta patos Ca sufletul să ne Sființească Pentru-a
POEZII DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365300_a_366629]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > POETUL IONEL CĂPIȚĂ DE LA CHIȘINĂU ÎȘI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAȚĂ DEMNĂ ȘI BOGATĂ ÎN ZESTRE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1248 din 01 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Prin intermedierea d-lui dr. Vasile Șoimaru, am avut onoarea și bucuria să-l cunosc pe distinsul poet Ionel Căpiță. Desigur, verbul "a cunoaște" nu
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]
-
acest prizonier neîngenunchiat, în fiecare zi de prizonierat, cu seva proteică a Neamului rămas în Vatra Țării. De aceea DRAGOSTEA - de neam, de țară și de tot ce ține de acestea - e excedentul însușirilor poetului de la Chișinău care adună azi zestrea celor 65 de ani de viață. Nu te mira deci, dragă cititorule, de vei întâlni prin buricul Chișinăului, un bărbat zdravăn la trup, cu podoaba capilară grizonată, neștirbită în bogăție, și cu ochii ca două pietre de safir, tunând și
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]