24,729 matches
-
pe care îl relatează: "ai imprimat urme adânci meine liebe/ urmele tale adânci fac parte din lucrurile mele personale/ uneori mă înspăimântă și mă zgârie/ mă dau afară din casă/ mă târăsc spre/ o găleată de vopsea izbită de un zid/ mirosul gunoaielor arzând la capătul grădinii// nu-mi doresc decât o oră extraordinară/ aidoma clipei când te lasă o durere de cap în toiul chefului/ și ți se înmânează cadourile și sufli în lumânările înfipte în tort// sau când pleci
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
pe zecimi de dosare, pe firimituri de dosare, Consiliul e pus într-o situație penibilă și chiar cade în ridicol. În fine, facem atâta tam-tam fiindcă X și Y - turnători, informatori - au colaborat cu Securitatea, îi judecăm, îi punem la zid pentru răul la care au fost părtași (foarte bine!), dar uităm că ei nu sunt decât personaje secundare (personaje secundare și, în parte, chiar victime) în această montare a răului, dar nu ne atingem de miezul sistemului, de rădăcina răului
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
11 - ba chiar 14, la vreo două prăvălioare. Unele stau și duminicile acolo, cele mai multe nu), iar locul unde, pînă spre șapte ale serii, ordonă - blînd, și ordonează dichisit aduce bine a bibliotecă. Era să spun păstrată, cu tot tipicul, dintre ziduri și umbre de mănăstiri, dacă bazele lor de date, consultate de l'ordinateur, oricînd le-ai întrebat ceva, nu m-ar scoate foarte repede în vremea noastră. îți deschid, cu mișcări pe care le taie, parșiv, bănuita durere de spate
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
din ambasadorii privilegiați prin care modelul de gîndire analitică a pătruns în învățămîntul universitar românesc. Iar ceea ce este aparte în cazul acestui filozof este că, excelînd în filozofia limbajului, filozofia minții și logica filozofică, Mircea Dumitru nu rămîne ferecat între zidurile lor. Cu toate că specialitatea sa are un grad de dificultate care îi conferă statutul unui sacerdoțiu ocult al cărui formalism conceptual numai inițiații pot spune că îl înțeleg, cu toate așadar că logicianul român ar avea toate motivele ca, mulțumindu-se
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
spunem, din țările baltice, pentru care festivalul este o trambulină, care sînt vocile clasice sau avangardiste din teatru-dans, din dans. Cu alte cuvinte, la Avignon, de șaizeci de ediții, se ia, an de an, pulsul unui fenomen bine instalat în zidurile cetății primei așezări papale și în spiritul ei: teatrul. Aici este o onoare să fii invitat ca artist, să ți se joace un spectacol în inn, aici poți să simți mărirea și decăderea, răsfățul sau antipatia, aici poți să visezi
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
perspectivă filosofica neutră"29. Pe de altă parte, susține Rorty, "filosofia nu poate fi neutră în chestiuni politice de această magnitudine"30. Nouă retorica a liberalismului, cea pe care o propune Rorty, este una care renunță la ideea unei posibil "zid argumentativ" final, care să ne permită să îi țintuim pe dușmanii liberalismului cu spatele la el31. Concluzii Pe fundalul unei retorici a liberalismului neafectata de "refrene metafizice"(Isaiah Berlin), tensiunea dintre liberalismul clasic - pentru care sunt centrale libertatea economică, politică și religioasă
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
p. 109. 26 Ibidem. 27 Richard Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, p. 104. 28 Ibidem, p. 107. 29 Ibidem. 30 Ibidem. 31 Ibidem, " Din punctul de vedere pe care il recomand, orice încercare de a-ți aduce oponentul cu spatele la un zid, în acest mod, eșuează când zidul la care este condus ajunge să f ie văzut că încă un vocabular, încă un mod de a descrie lucrurile. Atunci zidul se dovedește a fi doar un decor pictat, încă o operă a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, p. 104. 28 Ibidem, p. 107. 29 Ibidem. 30 Ibidem. 31 Ibidem, " Din punctul de vedere pe care il recomand, orice încercare de a-ți aduce oponentul cu spatele la un zid, în acest mod, eșuează când zidul la care este condus ajunge să f ie văzut că încă un vocabular, încă un mod de a descrie lucrurile. Atunci zidul se dovedește a fi doar un decor pictat, încă o operă a omului, încă o părticică de aranjament
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
care il recomand, orice încercare de a-ți aduce oponentul cu spatele la un zid, în acest mod, eșuează când zidul la care este condus ajunge să f ie văzut că încă un vocabular, încă un mod de a descrie lucrurile. Atunci zidul se dovedește a fi doar un decor pictat, încă o operă a omului, încă o părticică de aranjament scenic cultural". Bibliografie Fukuyama, Francis, Sfârșitul istoriei?, traducere de Dana Bercea, Editura Vremea, București, 1994. Huzum, Eugen (coord.), Teorii și ideologii politice
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
noiembrie 2014, în cadrul proiectului " După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est", realizat de Facultatea de Științe Politice a Universității "Petre Andrei" din Iași, Institutul de Studiere a Ideologiilor și Revista Polis, a avut loc manifestarea "25 de ani de la căderea Zidului Berlinului", realizată în parteneriat cu Centru Cultural German Iași. Manifestarea a reunit vernizarea expoziției Zidul. O graniță în interiorul Germaniei (realizată de "Fundația Federală pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste" împreună cu ziarele BILD și Die Welt), două conferințe, proiecții de filme și un
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Științe Politice a Universității "Petre Andrei" din Iași, Institutul de Studiere a Ideologiilor și Revista Polis, a avut loc manifestarea "25 de ani de la căderea Zidului Berlinului", realizată în parteneriat cu Centru Cultural German Iași. Manifestarea a reunit vernizarea expoziției Zidul. O graniță în interiorul Germaniei (realizată de "Fundația Federală pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste" împreună cu ziarele BILD și Die Welt), două conferințe, proiecții de filme și un concert susținut în memoria victimelor comunismului, dirijat de Ulrich Backofen. Invitat fiind la această manifestare
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Comuniste" împreună cu ziarele BILD și Die Welt), două conferințe, proiecții de filme și un concert susținut în memoria victimelor comunismului, dirijat de Ulrich Backofen. Invitat fiind la această manifestare, Dr. Robert Grünbaum a sustinut conferință intitulată "Revoluția pașnică și căderea zidului. RDG în toamna anului 1989". Prezența sa la Iași a fost un prilej pentru realizarea unui interviu pe tema semnificației pe care a avut-o și o are căderea Zidului Berlinului pentru Germania și pentru întreaga Europa. Alexander Rubel: Domnule
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Robert Grünbaum a sustinut conferință intitulată "Revoluția pașnică și căderea zidului. RDG în toamna anului 1989". Prezența sa la Iași a fost un prilej pentru realizarea unui interviu pe tema semnificației pe care a avut-o și o are căderea Zidului Berlinului pentru Germania și pentru întreaga Europa. Alexander Rubel: Domnule Robert Grünbaum, care considerați că au fost factorii decisivi care au contribuit la căderea Zidului Berlinului acum 25 de ani? Robert Grünbaum: Dacă analizăm anul 1989, vom vedea că trebuie
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
realizarea unui interviu pe tema semnificației pe care a avut-o și o are căderea Zidului Berlinului pentru Germania și pentru întreaga Europa. Alexander Rubel: Domnule Robert Grünbaum, care considerați că au fost factorii decisivi care au contribuit la căderea Zidului Berlinului acum 25 de ani? Robert Grünbaum: Dacă analizăm anul 1989, vom vedea că trebuie să diferențiem între factori structurali și actuali. S-ar putea spune ca factorii structurali se referă la faptul că regimul comunist din cadrul Republicii Democrate Germane
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
un gest clar de a întoarce spatele, care va duce în cele din urmă la demonstrații în masă pe tot teritoriul RDG, împotriva cărora conducerea RDG nu va mai putea lua măsuri și care vor duce în final la deschiderea Zidului. A. R.: Acum, după 25 de ani de la căderea comunismului, ce fac foștii colaboratori ai serviciilor secrete, ai securității, ai serviciilor specile ale regimului comunist din fosta RDG, cu ce se ocupă, cum sunt ei priviți azi în societate? R.
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
reprezentare despre fosta RDG. Deci, și aici trebuie să diferențiem. Chiar și acel fenomen de Ostalgie, nostalgie după Est, nu mai există după 25 de ani. A. R.: Cu ce alt moment istoric al Germaniei moderne se poate compara căderea Zidului din punct de vedere al semnificației și al urmărilor? R. G.: Căderea Zidului e legată de o nespusa stare de bucurie. În istoria Germaniei moderne nu există foarte multe astfel de momente. Dar un astfel de moment comparabil ar putea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
fenomen de Ostalgie, nostalgie după Est, nu mai există după 25 de ani. A. R.: Cu ce alt moment istoric al Germaniei moderne se poate compara căderea Zidului din punct de vedere al semnificației și al urmărilor? R. G.: Căderea Zidului e legată de o nespusa stare de bucurie. În istoria Germaniei moderne nu există foarte multe astfel de momente. Dar un astfel de moment comparabil ar putea fi sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial pentru că, odată cu acesta, germanii au
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și, din păcate, acest lucru nu a fost posibil și în estul Germaniei. Totuși, democratizarea Germaniei se poate considera înfăptuita în anul 1990. Acum avem pentru prima dată în acest secol o democrație stabilă. A. R.: Pornind de aici, căderea Zidului are un rol de mit întemeietor, un rol de a relegitima unitatea Germaniei, un rol ce ar putea fi simbolic pentru germani? R. G.: Este foarte interesant că mulți oameni confundă ziua căderii Zidului cu ziua reunificării Germaniei. Ei uită
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
A. R.: Pornind de aici, căderea Zidului are un rol de mit întemeietor, un rol de a relegitima unitatea Germaniei, un rol ce ar putea fi simbolic pentru germani? R. G.: Este foarte interesant că mulți oameni confundă ziua căderii Zidului cu ziua reunificării Germaniei. Ei uită că aceste două evenimente s-au intamplat la o distanță de aproape un an. A. R.: Și în România există aceeași problemă de percepție. Tot timpul, cănd sărbătorim aici Ziua națională a Germaniei trebuie
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
evenimente s-au intamplat la o distanță de aproape un an. A. R.: Și în România există aceeași problemă de percepție. Tot timpul, cănd sărbătorim aici Ziua națională a Germaniei trebuie să explic: nu, 3 octombrie nu este ziua căderii Zidului, ci ziua unificării. R. G.: Da, si in Germania foarte mulți cred că 9 noiembrie 1989 ne-a adus unificarea. Mulți oameni nu știu că în fosta RDG a existat un proces de democratizare, au existat niște alegeri libere, ca
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
nu știu că în fosta RDG a existat un proces de democratizare, au existat niște alegeri libere, ca a existat un guvern ales de către oameni. Acesta este un aspect. A. R.: Dar dimensiunea mitică? R. G.: Momentele fericite ale căderii Zidului s-au imprimat în mentalul colectiv al germanilor într-un asemenea mod, de parcă ar fi fost același moment cu unificarea Germaniei. Chiar dacă acest lucru nu este exact, aici s-a născut un mit național. Se vede că acest mit s-
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
un asemenea mod, de parcă ar fi fost același moment cu unificarea Germaniei. Chiar dacă acest lucru nu este exact, aici s-a născut un mit național. Se vede că acest mit s-a raspandit și la nivel mondial. A. R.: Căderea Zidului are o însemnătate nu doar pentru reunificarea Germaniei, ci și pentru începutul reunificării Europei. Percepeți în prezent o scădere a forței acestui mit? R. G.: Un aspect foarte important este ideea că nu trebuie să privim revoluția pașnică din 1989
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
oamenii se tem că ar putea pierde din bunăstarea lor; în Est, oamenii văd oportunitățile care li se oferă. Eu am impresia că forțele politice proeuropene sunt tot cele mai puternice în continuare. A. R.: Da, desigur. Identificați apariția altor "ziduri" în Europa? Dacă da, care este natura lor și cum pot fi ele dărâmate? R. G.: E interesant că, ori de câte ori vorbim despre Zidul Berlinului, se fac asocieri cu diferite alte ziduri din întreaga lume. De exemplu, în Israel, multi uită
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
forțele politice proeuropene sunt tot cele mai puternice în continuare. A. R.: Da, desigur. Identificați apariția altor "ziduri" în Europa? Dacă da, care este natura lor și cum pot fi ele dărâmate? R. G.: E interesant că, ori de câte ori vorbim despre Zidul Berlinului, se fac asocieri cu diferite alte ziduri din întreaga lume. De exemplu, în Israel, multi uită că acel zid era direcționat spre interior. El era menit să placă celor care erau înconjurați de el. A. R.: Da, dar există
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în continuare. A. R.: Da, desigur. Identificați apariția altor "ziduri" în Europa? Dacă da, care este natura lor și cum pot fi ele dărâmate? R. G.: E interesant că, ori de câte ori vorbim despre Zidul Berlinului, se fac asocieri cu diferite alte ziduri din întreaga lume. De exemplu, în Israel, multi uită că acel zid era direcționat spre interior. El era menit să placă celor care erau înconjurați de el. A. R.: Da, dar există și multe ziduri în Europa chiar dacă nu din
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]