4,648 matches
-
curată PSALMUL 94 Veniți să ne bucurăm de Dumnezeu Să privim fața Lui întru laudă Să-L cântăm în psalmi ca să ne audă Împărat mare peste sufletul meu În mâna Lui marginile de pământ Și uscatul mâinile Lui l-au zidit Tot universul doar Domnul l-a clădit Veniți să ne rugăm Lui prin jurământ El a făcut-o și-a Lui este marea Veniți să ne închinăm în fața Lui Și să plângem înaintea Domnului „Nu vor mai intra întru odihna
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
Pământul cutremurat s-a alungit Ce-a voit Dumnezeu din cer a făcut Frica de Domnul aduce ajutor Păcătoșii în greu boală au zăcut Și în Dumnezeu s-a născut Cuvântul Binele din lume în trup călător Cel ce a zidit cerul și pământul PSALMUL 114 Glasul rugăciunii mele auzit Iubit-am pe Domnul că m-a ascultat În viața mea îl voi chema afectat Să ocolesc moartea m-a călăuzit O Doamne izbăvește cugetul meu Milostiv și drept Domnul miluiește
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
din alt mit PSALMUL 70 Spre Tine să nu fiu rușinat în veac Întru dreptatea Ta izbăvește-mă Pleacă urechea Ta miluiește-mă Fii mie apărător și ceresc leac Prin Tine m-am întărit din pântece Din pântecele mamei mele zidit Întru lauda mea pururea slăvit Limba Ta născătoare de cântece La vreme de bătrânețe nu uita Când va lipsi tăria mea de bărbat Să nu mă sfârșesc acum precum vita Cât de multe rele ai iertat mie La porțile cele
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
am fost și n-am mai putut ieși Ochii mei au slăbit de durerea grea Pentru ce Doamne lepezi sufletul meu Smerit și mâhnit ia-mă dintre perverși Gândirea Ta prin mine trece mereu PSALMUL 88 Adevărul Tău se va zidi în cer Prin veac mila Ta se va topi în noi Pe cel mândru l-ai smerit într-un zăvoi Judecata dreaptă izvor de mister Ale Tale sunt cerurile toate Al Tău este pământul și lumea sa Mila și dreptatea
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
a ieșit din hamuri Întoarce Doamne a noastră robie Cum întorci pâraiele spre miazăzi Lumina sfântă hrană în vecie Cei ce seamănă cu lacrimi amare Cu bucurie seceră peste zi Ridicând snopii lor cu încântare PSALMUL 126 De n-ar zidi Domnul casa din viață În zadar v-ar osteni cei ce-o zidesc De n-ar păzi Domnul cetatea firesc În zadar vă sculați de dimineață În zadar târziu vă culcați firește Voi care mai mâncați pâinea durerii De nu
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
miazăzi Lumina sfântă hrană în vecie Cei ce seamănă cu lacrimi amare Cu bucurie seceră peste zi Ridicând snopii lor cu încântare PSALMUL 126 De n-ar zidi Domnul casa din viață În zadar v-ar osteni cei ce-o zidesc De n-ar păzi Domnul cetatea firesc În zadar vă sculați de dimineață În zadar târziu vă culcați firește Voi care mai mâncați pâinea durerii De nu v-ar da Domnul somnul tăcerii Zadarnic priveghează când păzește Fiii moștenirea Domnului
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
-l pe Dumnezeu din ceruri Lăudați-l pe El toți îngerii Lui Lăudați-l pe El puterile Lui Fără spaimă de ale nopții geruri El a zis și s-a făcut omul din cer El a poruncit și s-a zidit orice Legea Lui a pus și nu va mai trece Roadele acestui pământ pot să-i cer Focul grindina zăpada și gheața Toate îndepliniți Cuvântul Lui sfânt Să lăudam pe Domnul toată viața Puterea poporului va înălța Laudă Lui în
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
la balanță, fapta este criteriul adevărului. Nu te condamnă nicio lege, nicio instanță, fie ea chiar și divină, numai pentru simplul fapt că ai gândit împotriva legilor firești. Cu atât mai mult este de apreciat cel ce gândește apocaliptic, dar zidește în oameni paradisul. − Hai, spune, unde să opresc? Am trecut pe lângă două biserici, o catedrală, unde vrei să te duc? − Unde vrei tu, puștoaico, tu hotărăști. Sunt doar invitatul tău în această seară. − Plătesc tot eu? − Normal. Cine invită, plătește
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
Scripturi, darurile Bisericii și mântuirea veșnică. La aceste bunuri pământești și duhovnicești gândind, Sf. Ioan Apostolul exclamă, plin de admirație și recunoștință, în Apocalipsa sa: “Vrednic ești, Doamne Dumnezeul nostru, să primești slava și cinstea și puterea, căci tu ai zidit toate lucrurile și Voința Ta ele au fost și s-au făcut” (Apoc. 4, 11). “Cum nu este aici un ceas, nici o clipă în viața mea, zice Fericitul Augustin, în care să nu mă folosesc de binefacerile tale, Doamne, asemenea
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
lipsească de pe niciuna dintre catedrele lumii, acolo unde se predă lingvistica; nu este posibil să poată exista filolog, care să nu fi studiat după graniticele lui lucrări. Gravat puternic în lumea lingvisticii, a filologiei, numele savantului român, Eugen Coșeriu, a zidit o nouă orientare în lumea cercetărilor, dar și a învățământului universitar din întreaga lume. Savantul transpare cu consecvență ideea că omul de știință, în speță lingvistul, urmează să-și pună rezultatele muncii sale în slujba societății, vorbitorii fiind cei ce
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
primul popas de așezare omenească, în jurul căruia casele s-au ridicat maiestuoase, pomenind Bucureștii. La început, Biserica lui Bucur a fost construiă din lemn, însă Mircea-Voievod, după o victorie câștigată în luptă, împotriva lui Baiazid, a pus de s-a zidit cetatea Dîmbovița, care, pe la mijlocul secolului al XVII-lea, va deveni capitala Țării Românești. Atunci, în vara acelui an 1416, se ridica biserica de zid, în locul celei din lemn a lui Bucur, cu hramul Sfinților Atanasie și Chiril, unde principele a
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
atrag atenția în chip explicit asupra identității euharistice și comunitare a mor �ții lor. "Jertfelnicul este gata, spune Sfântul Ignatie, voi ajunge prin dra �goste în corul îngerilor, sa cânt Tatălui, în Hristos Iisus." La rândul ei, Biserica care se zidește în jertfă și cântare euharistică, răspunde în același ritm frățesc, cu râvna ei spre Iisus Hristos, împlinind cererea mucenicului și recunoscând dimensiunea sacramentală a jertfei sale. Martirul Sfântului Alexandru este relevant în acest sens. În timp ce Sfântul era martirizat, creștinii lăudau
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
Mărturisitorul, cea referitoare la cercul vicios plăcere - durere, începutul lui, modul de declanșare și activare a lui, ca resort sau cauză inițială a durerii. Autorul acestei dureri ca și a plăcerii de care se leagă, nu este Dumnezeu ci omul. Zidind firea omenească, Dumnezeu - aflăm de la același Sfânt Părinte - nu a creat împreună cu ea nici plăcerea, nici durerea din nesimțire, ci a dat minții o anumită capacitate de plăcere, ca dorință naturală a ei, prin care să se poată bucura în
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
de El. Plăcerea și durerea provin din călcarea poruncii date de Dumnezeu primilor oameni. Plăcerea lucrează coruperea voinței, durerea - osânda spre destrămarea firii. Plăcerea duce la moartea de bunăvoie a sufletului, durerea - la nimicirea formei trupului 11. Spre deosebire de plăcerea naturală, zidită în om, care se orientează spre Dumnezeu, această plăcere este „o formă a senzației modelate în organul simțului, prin vreun lucru sensibil, sau un mod al lucrării simțurilor determinat de o poftă nerațională”12. Prin păcat, plăcerea naturală s-a
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
avut parte, în această viață, numai de bucurii, după cum nu există om care să fi cunoscut numai înfrângerea. Bucuriile nu pot fi perfect detașate de necazuri, nici acceptate doar de ele, în defavoarea încercărilor și necazurilor. Cel ce nu și-a zidit viața pe temelia credinței, ar putea înclina să creadă că aceasta este, mai degrabă, o „vale a plângerii”, odată ce venim în lume plângând și plecăm din ea suspinând, fie după ea, fie de durere. Povestea vieții fiecăruia dintre noi, privită
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
hristologică, cea pnevmatologică și cea umană. (După cum afirma Pr. Prof. Univ. Dr. Ion Bria). Sfântul Duh, despre Care Iisus Hristos spune că va fi cu ucenicii în veac (Ioan 14, 16), asigură prezența permanentă a lui Iisus Hristos în Biserică, zidită pe o dublă temelie, hristologică și pnevmatologică, ilustrată de dubla iconomie a Fiului și a Sfântului Duh, căci acolo unde este Duhul Se află și Iisus Hristos. Biserica este trupul lui Iisus Hristos, în care El nu încetează a-L
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
divin din om, Sfântul Duh face să crească și să înflorească în suflete virtuțile, căci în El își are originea orice dar și orice virtute. De fapt, se poate spune că Duhul Sfânt este făuritorul vieții noastre spirituale, care se zidește prin El, deoarece Sfântul Duh zămislește în noi libertatea harismatică, după cum subliniază Lot Borodine. Libertatea, rod al harului, se supune ca atare voinței lui Dumnezeu, constituind semnul prezenței Sfântului Duh în suflete, și face ca fiecare credincios să răspundă într-
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
au băut vinul viței celei veșnice. La Cincizecime, fiecare apostol a devenit, prin primirea Duhului Sfânt, un focar de iradiere a harului, pe care îl va transmite celor ce vor crede în cuvântul Evangheliei și vor veni să se boteze. Zidindu-l pe omul cel nou, despre care Mântuitorul nostru Iisus Hristos a spus că se va naște din apă și din Duh (Ioan 3, 5), Paracletul nu Se va mărgini să-l lumineze lăuntric, ci îl va călăuzi pe potecile
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
cosmosului era frumos. În Vechiul Testament ideea că lumea este opera frumoasă a lui Dumnezeu este exprimată în diferite moduri. Proorocul Isaia se simte copleșit de ordinea, armonia și maiestatea cosmică: „Ridicați-vă ochii în sus și priviți! Cine le-a zidit pe toate acestea? Cel ce scoate oștirea lor cu număr și pe toate pe nume le cheamă: Celui Atotputernic și cu mare virtute nici nu-i scapă” (Isaia 40, 26). Sfinții Părinți ai Bisericii afirmă în majoritatea scrierilor lor că
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
create de El, cu atât mai mult va fi El Însuși” și, iarăși „așadar Tu, Doamne, ești Cel ce le-ai creat. Tu ești frumos pentru că ele sunt frumoase” . Și Herma afirma în Păstorul lui: „Iată Dumnezeul puterilor care a zidit lumea cu putere nevăzută și cu pricepere adâncă și mare, Care prin voința Sa slăvită a dat creației Sale frumusețe” . Principala caracteristică a frumuseții creației este văzută de toți Sfinții Părinți ca fiind armonia. Armonia cosmosului se revelează ca ordine
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
bine operele. După ce îmi vorbește cu entuziasm despre toate acestea, face însă o mică pauză și îmi spune cu o voce calmă: „Dar până la urmă, tot Eminescu e cel mai mare! Și, printre altele, pentru faptul că a spus: Poți zidi o lume-ntreagă / Să dărâmi orice ai spune / Peste toate o lopată/ De țărână se depune”. Și-apoi continuă atenționându-mă subtil: „Niciodată să nu uiți lopata lui Eminescu! Mă uit la toți acești mari scriitori ai lumii: nu zic
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
din 05 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Unii scriitori ne marchează existența, chiar dacă nu-și propun acest lucru. Prin mesajul scrierilor, prin adevăruri emise, prin fantastica lor capacitate de a ne atrage atenția, de a ne stârni curiozitatea. Alți scriitori zidesc fără să-și propună, sau fără să-și închipuie prestanța edificiului. Temple ale iubirii, sau, ctitoresc temple ale exprimării. Va rămâne scriitorul Gheorghe Andrei Neagu în memoria cititorilor săi prin construcția poetică a unui templu al iubirii? Sau, poate prin
PENTRU TOTDEAUNA… de MARIANA VICKY VÂRTOSU în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367053_a_368382]
-
mai important rol jucat în viața culturală locală și națională, acela de om cultural, (fiind meritul primordial din viața socio-culturală a domniei sale), merit demn de admirație și respect, îl asigurăm de prețuirea noastră este nemărginită. Scriitorul Gheorghe Andrei Neagu a zidit spiritualitate în județul de adopție, Vrancea. A promovat, prin publicația manageriată de domnia sa, tinere talente și a mediatizat scrierile condeierilor vrânceni și a celor din țară, contribuind valoric la bunul renume al județului. Îi mulțumim că, prin întreaga sa activitate
PENTRU TOTDEAUNA… de MARIANA VICKY VÂRTOSU în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367053_a_368382]
-
vrăjmași (Romani 5, 10), pentru că am fost învredniciți de înfierea Duhului (Romani 8, 15)”25. Sfântul Apostol Pavel arată că omul restaurat în Iisus Hristos, omul cel nou care „se înnoiește, spre deplină cunoștință, după chipul Celui ce l-a zidit” (Coloseni 3, 15), este mulțumitor (Coloseni 3, 15). Faptul de a fi mulțumitor este plinătatea cunoașterii lui Dumnezeu căci cel ce L-a cunoscut pe Dumnezeu nu poate fi decât mulțumitor. Mulțumirea față de Dumnezeu, care izvorăște din cunoașterea Lui, este
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
care redactează un document rucărean din 20 aprilie 1775. În anul 1780, Gheorghe Smerna, un negustor macedonean, ajuns la o stare materială înfloritoare îndrăgind plaiurile rucărene și-a adoptat ca nume pe cel al satului, numindu-se Gheorghe Rucăreanu, a zidit la Rucăr, în anul 1780, biserica Rucăr-Suseni, iar în jurul ei chilii pentru școală, aducând și învățători pentru a preda copiilor satuluii învățătură de carte. Despre existența acestei școli aflăm din diferitele însemnări făcute pe cărți ale bisericii. Astfel pe un
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]