KorAP: Find »[drukola/base=zisă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...28 29 30 ...47 >

1,172 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938

vezi luna de-aproape, e extraordinar. Dar el: nu vreau să văd luna de-aproape. Dar de ce? Așa! Las-o acolo, unde e... să stea acolo unde-o știu eu! Și n-a vrut, dar copiii mureau de curiozitate..." "Da, zisei, a spus adineauri ceva foarte adevărat, că omul nu mai e același după ce descoperă ceva. Asta într-adevăr ne poate neliniști: dacă nu mai e același, e în bine sau în rău? Înainte omul era mai mult un aventurier în

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
îmi bate inima!" Și își făcea vânt cu batista, atât de turburat era. Așa că vezi!" "Lavinia, am o bănuială, zisei surâzând. Nu cumva cunoștința voastră era compozitor?" "Nu știu, era compozitor, Ștefane?" "Da, zise Ciceo, un tânăr compozitor." "E normal! zisei. Între ei, compozitori, pictori și chiar romancieri, se înțeleg perfect. Nu mai fac artă pentru marele public, ci numai pentru ei înșiși." " Totuși Enescu e mare, zise Lavinia, și nu numai în Rapsodii. Și poate că într-o zi o să

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
a sufletului și chiar reedita într-un anume fel scena de pe vârful dealului cu Petrică. Desigur, soțul ei nu se urcă în vreun copac, ci își păstra o impenetrabilă și calmă figură. "Tu ai luat masa undeva?" mă întrebă. "Nu", zisei, deși mâncasem. "Nici noi. Mircea abia a venit" (de unde venise? Era duminică, a, da, ștabii ăștia sânt adesea chemați nu numai duminica, ci și la miezul nopții!). Mă invită deci la masă și acceptai. Silvia însă avu o comportare neliniștitoare

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
destindere și o vagă, o nedefinită și lipsită de temei speranță. Dacă o mai iubesc. Desigur, îi spusei. Ca și la început. Da, și ea simțea același lucru. Se mira cum de-am ajuns noi aici. O fi vreun blestem", zisei. "Și eu m-am gândit, zise. Să-ți spun un secret: nu-l iubesc pe Mircea." " Știu că nu-l iubești!" Dar mă iubește el ca un nebun!" Da, știu că te iubește ca un nebun!" "Lucru pe care nu

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
e, zise mama cu o tonalitate joasă, care mă în-fioră. Și tu suferi și acum pentru ea, bărbat ca bradul, când te văd că mergi cu ceafa așa, îndoită, îmi vine să te iau la bătaie." " Întîi că nu sufăr, zisei, al doilea nu merg cu ceafa îndoită." "Nu suferi? aproape că strigă mama. Atunci de ce nu te-ai însurat până acum? O aștepți să se întoarcă, așteaptă, ca un neghiob, până o să-ți treacă tinerețea și o să iei și tu

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
pentru divertisment năvălim și prin păduri... II ...Într-o zi, pe la prânz, telefonul de pe biroul meu sună prelung, așa cum îl auzim în ureche când sîntem chemați de către operatoare chiar și după ce am ridicat receptorul: vocea centralistei îmi repetă numărul. "Da", zisei. "Vorbiți cu Mangalia!" "Alo, domnul Petrini?" auzii din mari depărtări vocea parcă pe cale să se stingă a unei femei. "Da." "Vă urez la mulți ani!" Dar cine e acolo?" zisei, nici mirat, dar nici nepăsător. (Îmi amintii în clipa aceea

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
după ce am ridicat receptorul: vocea centralistei îmi repetă numărul. "Da", zisei. "Vorbiți cu Mangalia!" "Alo, domnul Petrini?" auzii din mari depărtări vocea parcă pe cale să se stingă a unei femei. "Da." "Vă urez la mulți ani!" Dar cine e acolo?" zisei, nici mirat, dar nici nepăsător. (Îmi amintii în clipa aceea că azi era ziua mea de naștere, pesemne vreo rudă, vreo mătușă sau verișoară, se gândise la mine să-mi ureze la mulți ani, deși niciodată...) "...Știți, continuă vocea, am

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
masă sub formă de potcoavă." "Și ce discutau?" mai zise bunicul bâjbâind în noul stup, pregătindu-l să primească roiul sălbatic, vârând în el faguri cu miere, să aibă noile-venite, pentru început, ce să mănânce. Discutau despre tot ce există", zisei. N-aveau treabă!" mormăi el cu afectare, el care avea și ai fi zis că găsea în asta un mare rost, uitând că în viața lui, în afară de faptul că de la ghișeul lui elibera atât noilor-născuți, cât și morților, unora certificate

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
te miri apoi după ani cum dracu au reușit unii să-și facă și să-și dreagă un rost mai bun decât al tău, și asta uneori, ba chiar adesea, cu o leafă mai mică decât a ta... "Bravo, bunicule! zisei cu glas tare, e o chestie!" "Ce chestie!?" se miră el. "Să faci rost de ceva fără să te coste nimic! Acum o să ai un nou stup." " Păi cum! Nu albinele costă, se înmulțesc repede, regina... Am auzit de unul

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
foarte drept, ci absolut normal. Încearcă tu să te ridici, zise, dar pregătește-te să te sprijini de Victor... Mă duc să aduc eu o sticlă... Am eu una pe care am pus-o bine..." "Ce-o fi cu ea?", zisei izbucnind iar în râs. Dar bunicul n-avea destul humor să înțeleagă că se poate întîmpla și asta, cine știe, o fi mâncat bunica bine, o fi dormit strașnic, o fi băut vreo cafea... Se întoarse cu gustări, sardele sărate

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
a dus, săraca! O să ne ducem și noi, nu tu, care ești tânăr și ai viața înainte, uite, ăsta, care face degeaba umbră pământului, crede că a realizat scofală mare în tinerețe..." "Bunico, dar ce-ai fi vrut să realizeze?" zisei prins de un interes extraordinar să aflu deodată de la ea ce e tinerețea, ce e viața și ce-ar trebui să realizăm ca să avem dreptul să facem până târziu umbră pământului. Atacase sardelele, deci nu mâncase. O lăsai să înghită

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
am auzit că japonezii mănâncă dulcele înainte de masă, încep cu prăjiturile și pe urmă mănâncă orezul ăla al lor cu bețigașele alea (cum or fi putînd!). Unii mănâncă pisici, câini, dracu să-i pieptene!" Nu mi-ai răspuns la întrebare'", zisei. "Ce întrebare?" "Ce-ar trebui să realizăm ca să avem dreptul să facem umbră pămîntului?" "Ce-ar trebui?!" "Ei da!" III Și așteptai să aud răspunsul, chintesența unei vieți trăită de o femeie care născuse de trei ori și care venise

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
că așa se trăiește, continuă, dar în mine au alt ecou..."' Începui să mă plimb prin birou, cu sentimentul că rătăcesc pe potecile mele, la care mă ducea gândul îndată ce terminam orele contabile... Ecoul ăsta e natural sau e cîștigat?" zisei oprindu-mă o clipă și contemplând prin geam dealurile îndepărtate care se zăreau din această parte a clădirii. "E cîștigat", zise încuindu-și acuma fără zgomot sertarele. În cazul ăsta ați putea scăpa de el..." "Mă străduiesc..." "Cu succes?" "Hm

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
mai mari?" "Exact! Nu eram de acord să... Ce serviți?" Și nu așteptă să-i spun eu, îmi făcu el meniul. "Ce-o mai fi făcând, zise apoi, domnul Micu, cu simpatica lui soție? V-ați reîntors la universitate?" "Nu", zisei. "O să vă reîntoarceți", zise el cu optimismul său filozofic. Renunțai deci să mai încerc să descifrez chipurile, ca să zic așa, ale cobraserienilor mei de pe la mese și rămăsei cu privirea pierdută spre geamurile localului. Erau uriașe și țineau, din două părți

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
nu sângerând, ci bine pătruns. Ea se uită țintă la roșiile mele, spuse "ce roșii mari și frumoase", și luă una și o tăie în farfuria ei... Pulpa era brumată, vedeam și eu, știusem ce cerusem... Vreți și puțină brînză?" zisei. "Daa, zise foarte bucuroasă, mulțumesc." Avea un apetit curat, dar mânca prea rapid, asemeni tuturor celor care uită că mâncarea e o plăcere și o descoperă totdeauna după primele înghițituri. "Domnișoară, zisei, punând mâna pe pahar, santé!" Ea nu înțelese

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
Nici ea nu știa de ce, uita, sau se gândea poate că dacă mi se face frică noaptea, să pot să intru la ei, să nu ocolesc prin întuneric pe partea ailaltă, prin budoar..." Și două la fund nu-ți dădea?" zisei. "Cine, se miră ea, mama?! Niciodată!"... Trecurăm pe lângă scara principală de coborâre (spirală din dalii albe și fier negru cu fine înflorituri) și ea intră într-o nouă încăpere, cu un mic coridor al ei, tapisat în roz, cu frumoase

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
a fugit de-acasă?!" S-a despărțit de mama, răspunsei, vrea să divorțeze" (tot astfel răspunsesem și securiștilor când fusesem întrebate unde e). "Spune unde e, țipă molia. Așează-te și dă o declarație." "Nu știu unde e, nu ne-a spus", zisei. "Dacă nu spui, mă amenință molia cu un glas de molie (dacă poți să-ți imaginezi așa ceva!), te exmatriculăm! Mai gîndește-te! Și n-o să te exmatriculăm cum crezi tu, ci îți pregătim un tacâm. O să te îneci cu el! o să

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
neti?'' Nu este așa! nu este așa! În sanscrită!" "Cunoști sanscrita!?" Nu, dar cadâna pe care zici că erai geloasă știa!" Se uită iar la mine să-i reamintesc unde rămăsese... "Nu te mai chema numai pe tine la cadre", zisei. "Nu, nu acolo... se întrerupse. Ba da, de fapt acolo, dar vroiam să mă întorc puțin înapoi, să-ți explic cât erau de naive aceste două bănățene și nu știau ceea ce toată facultatea știa. Din comitetul U.T.M. făceau parte

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
să nu-mi fie adică milă de mine). Noaptea dormeam buștean, iar mâncarea de la cantină mi se părea excelentă... Am plecat de-acolo fiindcă mi se făcuse dor de cărți, înțelegi, de oboseală nu mai puteam citi nimic..." "Și facultatea?" zisei. "Ce facultate?" "Ai spus că molia ți-a promis că după un an de șantier te reprimește să-ți termini studiile!" "A, da! Dar crezi că o să mă reprimească? Am auzit că termenul e de doi ani, nu un an

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
eu bolnav o dată, merg lucrurile o zi și fără mine... Vorba lui Sadoveanu: merg lucrurile și mai încet..." Mă întorsei în pat, ași fi vrut să mai dorm, când o bătaie în ușă mă trezi din somnolență. Da, doamnă, intrați", zisei și într-adevăr intră gazda mea, titulara apartamentului. Deși niciodată nu luasem în seamă minuțioasele ei socoteli (un bec de 60 w. În antreu, 20 de w. partea dumneavoastră, 0,50 lei, un bec idem în baie, 0,50, curățenie

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
o parte, râse din nou, de astă dată de mine: Da, zise, așa era, îmi mergea gura fiindcă el era un mutălău, prost și drăguț, care nu mai știa ce să mai facă dacă eu tăceam..." Poate că îl intimidai!? zisei. Ai o puternică personalitate, o nenorocire pentru o femeie." Se opri din mers și îmi oferi o privire care cerea de la mine o desmințire: nu e așa că nu? Nu e așa că sânt o femeie ca oricare alta? Ce drăguță ești

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
Se opri la poarta unui bloc mic, de două etaje (poarta era alături și dincolo de ea o închipuire de curte). Scoase niște chei și, fără să se întoarcă, mă invită să intru, să bem un ceai. "Nu deranjez pe nimeni?" zisei. Nu, dimpotrivă, părinții mei se culcă târziu, o să le facă plăcere să te cunoască." Din curte urcarăm niște scări de ciment negru foarte curate și intrarăm într-un hol care avea lățimea casei, destul de mare, gândii, când ea aprinse lumina

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
deodată i se năzare din te miri ce, și degeaba fac mea culpa, nu uită, și abia așteaptă un musafir să mă ponegrească..." Mă înveselii. "Nu?! zise. Nu e așa că ți-a făcut cu ochiul?" Izbucnii în râs. Nu chiar!" zisei. "Ba da, ba da, ca dovadă că a venit peste mine în bucătărie să se uite... Mi-e foarte dragă, e o mamă ideală, dar... Când am fost dată afară din facultate s-a purtat extraordinar. "Lasă, Suzy, mi-a

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
înscrise cu semne cabalistice rele prevestiri care îi apăsau soarta. Sării și într-o clipă fui lângă ea și îi desfăcui mâna de pe clanță. Nu se opuse, dar rămase decisă: "Trebuie să plec!", zise ferindu-se să mă privească. "Nu!", zisei. "Ba da, te rog să mă lași să plec!". "Nu!", repetai și îi pusei pe braț mâna pe care mi-o retrăsei în clipa următoare, simțind din ușoara ei tresărire că era, fizic, intangibilă. Se resemnă și începu să se

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
ușă (nu vroia să plece!), mai spune o dată'' (și se uită vrând parcă să ia martori niște inși că n-a mai auzit până acum o astfel de gravă năzdrăvănie). Lăsai clanța și începui iarăși să mă plimb... "Frumoase versuri zisei, și abia acum îmi dau seama că nu i-am îndeplinit poetului dorința și n-am căutat-o pe iubita lui să i le transmit." "De ce?" Pentru că nu credeam că o să moară și n-am memorat adresa ei pe care

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]