1,923 matches
-
prezentă la cel mai vechi iconostas, de la Călinești-Căeni, motivele decorative complicându-se la cele ulterioare. În biserica din Desești se află patru icoane împărătești, a căror inscripții nu consemnează numele pictorului, însă prin analogie stilistică ele pot fi atribuite tot zugravului Alexandru Ponehalschi.
Alexandru Ponehalschi () [Corola-website/Science/319937_a_321266]
-
păstrează înscrisă data ""10 AUGUST 1845"". Din aproximativ aceeași perioadă datează și pictura bisericii. Prin analogia scenelor reprezentate, a stilului și a calității picturii, lucrarea realizată la Solomon este atribuită zugravului-preot Iosif Perșo, paroh în Elciu. Se presupune că același zugrav a mai lucrat în 1809 biserica de lemn din Dragu, în 1842 biserica de lemn din Brâglez, încheindu-și activitatea în părțile Sălajului cu biserica din Solomon în anul 1845. Mijlocul secolului al XIX-lea trebuie să fi fost o
Biserica de lemn din Solomon () [Corola-website/Science/309820_a_311149]
-
din Cloșani. Pe icoana Mântuitorului se mai deslușește semnătură pictorului și anul 1823. Este reparata radical în anul 1856, când se tencuiește cu mortar, se pictează și se repară acoperișul. La 1878 se curăță icoanele și se retușează pictură de către zugravul Gheorghe Miloșescu din Comănești. La 1892 se repară din nou icoanele și pictură de către Gh.S.Ionescu. Catapeteasma din lemn se deosebește printr-o pictură înaltă de zidărie și o ușă mică de acces. De o parte și de alta a
Biserica de lemn din Isverna () [Corola-website/Science/319857_a_321186]
-
Pantocrator, Isus în fața lui Ana și Caiafa, Isus în fața lui Pilat, Sărutul lui Iuda, iar pe timpan, spre pronaos Coborârea de pe cruce. Din ce se mai distinge de la scenele de pe boltă și de la iconostas, se poate desluși lucrul unui meșter zugrav de țară. Stilistic aceste picturi pot fi plasate în ultimul sfert al veacului al XVIII-lea sau cel mult la începutul celui următor, cu analogii evidente și la alte monumente din Banat. În biserica nouă a satului s-au păstrat
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
Brebina se ridica la anul 1756 pe moșia lui Hagii de către „d-na Anghelina și popa Iovan Popescu”. Informația catagrafiei este susținută și de două icoane pe blat de lemn, „Soborul Sf.Îngeri” și „Sf.Ioan Botezătorul”, pictate de Nicolae Zugravul la 1757 (icoanele se află la Depozitul eparhial Strehaia). Simion Zugravul pictează la 1834, la comanda lui Dinu Ungureanu, ușile împărătești. Pisania aflată în biserică arată că la anul 1869 „s-au ridicat această sfântă și dumnezeiască biserică pe temelie
Biserica de lemn din Brebina () [Corola-website/Science/319846_a_321175]
-
d-na Anghelina și popa Iovan Popescu”. Informația catagrafiei este susținută și de două icoane pe blat de lemn, „Soborul Sf.Îngeri” și „Sf.Ioan Botezătorul”, pictate de Nicolae Zugravul la 1757 (icoanele se află la Depozitul eparhial Strehaia). Simion Zugravul pictează la 1834, la comanda lui Dinu Ungureanu, ușile împărătești. Pisania aflată în biserică arată că la anul 1869 „s-au ridicat această sfântă și dumnezeiască biserică pe temelie de piatră...” cu cheltuiala preotului Iordache, a lui Ioniță Piciu din
Biserica de lemn din Brebina () [Corola-website/Science/319846_a_321175]
-
și-a căpătat podoaba pictată. Se disting astfel următoarele: "" ... în anul 189... Dionisius Iuga cant. et zograv de Niculea ..."". Din păcate nu se păstrează data exactă când a fost realizată pictura sau alte informații, dar trebuie amintit faptul că același zugrav a pictat biserici în mai multe zone ale Transilvaniei, din Hunedoara unde a pictat biserica de lemn din Sulighete, în bazinul Crișului Repede - biserica de lemn din Bucea, la anul 1880, biserica de lemn din Valea Crișului în anul 1876
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
Aceasta a fost ridicată de de Radu Paisie (cunoscut și sub numele de Petru de la Argeș), fiu al lui Radu cel Mare și domn al Țării Românești între 1535-1545. Pictura murală a bolniței a fost realizată în 1542-1543 de către meșterii zugravi David și fiul său Raduslav. Este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Vâlcea, având codul . Imagini
Mănăstirea Cozia () [Corola-website/Science/298665_a_299994]
-
aici în anul 1907 din satul Albac, Alba. Biserica monument istoric a fost construită în anul 1752. Biserica „Sf. Nicolae” (monument istoric) din satul Olănești construită în anul 1718 și pictată (biserica păstrează picturile murale originale) de "Ilie Teiușanul" (cunoscut zugrav de biserici). Biserica „Sf. Voievozi” din satul Olănești, clădire monument istoric datat în anul 1810 Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Olănești, construcție 1820, monument istoric Mănăstirea Arnota din satul Bistrița, comuna Costești, construită între anii 1633-1634 de către domnitorul Țării Românești
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
ordonarea satelor, de la mijlocul secolului al XVIII-lea, conform unei dispoziții de ordin general a împărătesei Maria Tereza (1740-1780). De la această biserică se păstrează două icoane pe lemn, Sfânta Cuvioasă Paraschiva și Sf. Arhanghel Mihail, datată 1776, și semnată de zugravul Constantin. Sfântul Arhanghel Mihail (dim. 49x37,5 cm) este în mod sigur o icoană din registrul I al iconostasului, ceea ce ne determină să presupunem că zugravul Constantin a pictat și celelalte icoane împărătești, chiar dacă nu întregul iconostas. Mai mult, aceste
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
pe lemn, Sfânta Cuvioasă Paraschiva și Sf. Arhanghel Mihail, datată 1776, și semnată de zugravul Constantin. Sfântul Arhanghel Mihail (dim. 49x37,5 cm) este în mod sigur o icoană din registrul I al iconostasului, ceea ce ne determină să presupunem că zugravul Constantin a pictat și celelalte icoane împărătești, chiar dacă nu întregul iconostas. Mai mult, aceste icoane au fost și în iconostasul noii biserici din anul 1807, deoarece icoana Sf. Arhanghel Mihail este menționată de protopopul Ioan Cefan al Vărădiei și preotul
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
Mare, dar acest fapt nu constituie un argument peremptoriu pentru stabilirea autorului. În fond, acest program este comun mai multor pictori din Munții Apuseni. Pe de altă parte, calitatea artistică mai scăzută a ansambluilui pictural de la Groșii Noi, în comparație cu prestația zugravului de la Lupșa Mare, din lucrările semnate și datate, ne face să credem că aici s-a străduit un autor cu mână mai stângace. Spre deosebire de bisericile pictate de zugravul Nicolae de la Lupșa Mare, programul iconagrafic de la Groșii Noi este foarte sărac
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
calitatea artistică mai scăzută a ansambluilui pictural de la Groșii Noi, în comparație cu prestația zugravului de la Lupșa Mare, din lucrările semnate și datate, ne face să credem că aici s-a străduit un autor cu mână mai stângace. Spre deosebire de bisericile pictate de zugravul Nicolae de la Lupșa Mare, programul iconagrafic de la Groșii Noi este foarte sărac. El acoperă doar bolta naosului și altarului, cu un număr redus de scene. Acestea se înșiruie astfel: (pe latura de sud, de la est la vest) 1. Cina cea
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
cm), Maica Domnului cu Pruncul (dim. 120x90 cm), Iisus Hristos (dim. 50x40 cm) și Sf. Arhanghel Gavril (dim. 120x90 cm). Icoana Iisus Hristos ne dă de gândit. Dimensiunile sale sunt aceleași cu cele ale icoanei Sf. Arhanghel Mihail, pictată de zugravul Constantin în anul 1776 și aflată, din anul 1936, în colecția Episcopiei din Arad. Un ansamblu insolit îl constituie crucea Răstignirii și moleniile. La picioarele crucii sunt reprezentați doi îngeri care țin în mâini cămașa lui Hristos. Nicăieri în Valea
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
din bârne de brad late de circa 30 de cm) sunt autentici, singurele părți care au fost refăcute cu ocazia mutării din Sava, în anul 2009, fiind acoperișul și turnul clopotniței. Biserica, aflată atunci în Sava, a fost repictată de zugravul Dionisie Iuga din Nicula, și resfințită la data de 14 august 1879 de către episcopul de Gherla, Ioan Sabo.
Biserica de lemn din Sava () [Corola-website/Science/313989_a_315318]
-
cărți vechi din secolul XIX. La vizita protoereului Th Atanasiu în anul 1890 scrie că biserică din lemn este în stare proastă. Biserică nu a fost pictată în interior dar în schimb impresionează icoanele pre frumos zugrăvite din sec. XVIII, zugravul fiind anonim. Preotul Constantin Nalboc s-a născut în anul 1853 și a fost hierotonisit în anul 1875. A funcționat că preot în Buciumi unde avea o temeinică gospodărie, precum și o familie numeroasă : 10 copii. Cu toate că în Buciumi au existat
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
redusă decât a planului circular, fiind alipit de cercul mare al bisericii. În absida altarului se află o altă intrare în biserică. Catapeteasma bisericii datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea, icoanele fiind lucrate de zugravul Gh. Ionescu din Iași (1908-1909) în stil neobizantin.
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
aceeași înălțime cu aceea a naosului, amintind o structură veche. Elementele constructive menționate, secondate de tradiție, înlătură data de 1856 pentru înălțarea bisericii, ea reprezentând de fapt strămutarea de pe deal a lăcașului străbun, amplificarea sa spre vest, împodobirea pereților prin ,zugravii Șarlea Ștefan și Șarlea Matei frați de la Feisa”. Mare parte din haina picturală a fost cândva curățată de ploi, din fragmentele rămase adunându-se următoarea iconografie: pronaos, mucenițe și mironosițe; naos, registre de mucenici în decor de arcade, iar nașterea
Biserica de lemn din Copand () [Corola-website/Science/315795_a_317124]
-
fiind din șiță. În apropierea bisericii, pe latura sudică, se află „scaunul de judecată”, alcătuit din bârne masive de stejar, având în mijloc o masă formată dintr-o piatră de moară. Icoana de hram, „Buna Vestire”, este opera lui Constantin Zugravul. este amplasată într-un loc favorabil, pe o colină, care oferă posibilitatea admirării unei priveliști superbe asupra culmilor din jur, zona fiind una din cele mai frumoase din județul Hunedoara și păstrătoare a unor vechi tradiții populare.
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
Sfinției Sale, cinstitul părinte arhimandrit egumenul Bistriței, Kir Constandie Peloponisiotul, întru cinstea și mărirea numelui marelui Dumnezeu și a Prea Curatei Sale Maici, ca să fie Sfinției Sale veșnică pomenire. Și s-a scris acest ctitoricesc Pomelnic. La leat 1804. Ilie D. Merlă, zugravul”". De remarcat că voievodul Alexandru Moruzi a domnit în Țara Românească între ianuarie 1793 - august 1796 și martie 1799 - octombrie 1801. Așadar anul 1804 datează pomelnicul și nu refacerea bisericii de lemn. Pe pereții bisericii au fost dealtfel dezvelite în timpul
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
sa plătit de Pavel Dumitrescu tâmplar din Costesci. 1892”". Pe tabloul din dreapta intrării în biserică se pot citi în completare: "„Acest sf: tablou sa plătit de George Balintescu și Cos: Balintescu. de L. Dimitrescu”". Cel din urmă semnat este desigur zugravul picturii murale. Tot atunci probabil a fost biserica ridicată pe fundație nouă, în aceasta fiind folosite pietre de mormânt din anii 1826, 1843 și 1864. Cu această ocazie biserica a primit aspectul unei construcții de zid, conform practicii din secolul
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
Fiind interpretată ca o mare minune,icoana a fost de la început de o valoare inestimabila,atrăgând o mulțime de pelerini. La schitul Prodromul se găsește un document datat 29 iunie 1863 care reprezintă mărturia iconarului Nicolau Iordache: ""Eu,Iordache Nicolau,zugrav din târgul Iași,am zugrăvit aceasta sfânta icoană a Maici Domnului cu însăși mana mea,la care a venit o minune: după ce am isprăvit veșmintele, după meșteșugul zugrăvirii mele,m-am apucat sa lucrez fetele Maicii Domnului si a lui
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
religioase realizate de către Mișu Popp se află în Biserica Adormirii Maicii Domnului din Comuna Satulung (astăzi orașul Săcele) de lângă Brașov. A provenit dintr-o familie de cunoscuți artiști, tatăl său Ioan Popp Moldovan de Galați fiind înaintea artistului, un faimos zugrav de biserici și iconar. Arta pentru Mișu Popp, a fost un mijloc de recreație care nu presupunea o necesitate generatoare de răscoliri sufletești profunde. Prin prisma meseriei de zugrav de biserici și a portretelor pe care le-a făcut, Mișu
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
său Ioan Popp Moldovan de Galați fiind înaintea artistului, un faimos zugrav de biserici și iconar. Arta pentru Mișu Popp, a fost un mijloc de recreație care nu presupunea o necesitate generatoare de răscoliri sufletești profunde. Prin prisma meseriei de zugrav de biserici și a portretelor pe care le-a făcut, Mișu Popp a fost o personalitate larg acceptată atât în cercurile intelectuale din Brașov, unde s-a stabilit până la urmă, cât și în vechea Românie. Cu toate că a rămas necăsătorit toată
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
a unei diplome din 14 aprilie 1668, prin care principele Mihai Apafi I (1661-1680) l-a înnobilat pe un strămoș al pictorului, anume pe Ioan al Popii și pe fiii acestuia. Tatăl pictorului, Ioan Popp Moldovan de Galați (1774-1869), era zugrav de biserici. Mama sa (1783-1867) avea numele de Elena și fusese născută Ivan. Ioan Popp Moldovan se trăgea dintr-o familie de țărani din Țara Făgărașului. După Corneliu Comănescu, Ioan Popp a făcut probabil parte din grupurile de moșneni împroprietăriți
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]