9,827 matches
-
Abstract God is beyond space. He hâș no spațial extension șo that it is impossible to go through him; he is ἀδιεξίτητος. Gregory hâș the same în mind aș Aristotle, who mentions aș a feature of infinity that it is impossible
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
fundamentele poziției deconstructive și în consecință poststructurală și postmodernă care se opune criticii totalizatoare (Childers și Hentzi 74). În eseu Nietzsche ia notă de tendința de a esențializa și totaliza fenomene obiective distincte și de a le exprima în generalități abstracte comprehensibile prin excluderea diferențelor dintre aceste fenomene (179). El caracterizează acest proces cognitiv, reflectat evident în limbaj sau redat în forma lui de către limbaj, ca "volatilizare" (181). Evident, natura abstractizantă a jurnalismului factual sau obiectiv are ca rezultat o asemenea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
știrilor obiective și factuale din mai multe motive. În primul rând, Lincoln omul a fost concretizat ca președinte, ceea ce-i elipsează identitatea și simbolica subiectivității sale umane. În al doilea rând el a fost împușcat într-un teatru generic și abstract. În al treilea, faptul că Lincoln va muri a fost prevăzut exact în momentul în care ar fi urmat întrebarea Este în viață sau e mort? Cititorului i se comunică ca acest fapt mai trebuie încă determinat. Totuși, pentru că cititorul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
este faptul că Platon a scris relatarea nu numai în ciuda faptului că era adversarul poeziei, iar prin acest lucru al artei literare în general în concepția ei limitată văzută din perspectiva noastră contemporană, dar și că, prin susținerea ideilor sale abstracte și totalizatoare, va prevesti apariția modelului informațional sau discursiv peste aproximativ două mii două sute de ani. Un astfel de jurnalism este un model în tradiția platonică deoarece aspiră la un ideal obiectiv, un raport perfect abstractizat, aparent lipsit de subiectivitate, ideologie
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
târziu de către Stephen Crane în care descrie o scenă de stradă simplă din New York în care un bărbat leșină în public, poate din cauza unei crize de epilepsie și se adună o mulțime: Între timp alții cu pasiuni extraordinare pentru informații abstracte statistice îl întrebau pe băiat: "Cum îl cheamă?", " Unde locuiește?"" (When Man Falls a Crowd Gathers, 107). Și Crane și Thoreau oferă alegorii sociale despre cei ce deviază traumele, în acel caz, evaluând ce este abstract din punct de vedere
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pasiuni extraordinare pentru informații abstracte statistice îl întrebau pe băiat: "Cum îl cheamă?", " Unde locuiește?"" (When Man Falls a Crowd Gathers, 107). Și Crane și Thoreau oferă alegorii sociale despre cei ce deviază traumele, în acel caz, evaluând ce este abstract din punct de vedere statistic și, în celălalt, comportamentul de parcă ar avea un pariu de onorat dar nu ar avea nici un interes personal față de subiect. Prin această metodă a ironiei Thoreau și Crane își confruntă cititorii cu problema subiectivităților care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
orice scriere, inclusiv știrile obiective, reflectă o conștiință modelată. Diferența este una de nivel, iar prin opoziție cu jurnalismul literar, știrile obiective reflectă o încercare de a nega o conștiință modelată prin abordarea obiectivității care derivă din limbajul detașat și abstract. Jurnalismul obiectiv încearcă să depășească sau să evite subiectivitatea ca mijloc care contribuie la producerea știrilor. În al doilea rând, dimensiunea impactului creat de ceea ce face Hemingway este sporită de contrastul dintre articolul său și cele anterioare și posterioare acestuia
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
subiectivitatea ca mijloc care contribuie la producerea știrilor. În al doilea rând, dimensiunea impactului creat de ceea ce face Hemingway este sporită de contrastul dintre articolul său și cele anterioare și posterioare acestuia, care sunt scrise într-un limbaj detașat și abstract. De exemplu, în articolul care îl precedă pe al său, "Mexico's Bid for Supremacy in Central America" ("Tentativa de supremație a Mexicului în America Centrală", n. trad.), Linton Wells scrie: "De fapt, de douăzeci și patru de ore, elementul radical ar fi
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
obiectivată din curentul dominant al jurnalismului devine, în cele din urmă, puțin mai mult decât "cifrele din suma interesantă a oamenilor uciși" (Regulars get no glory, 171). "Detaliul intuit" al lui Hemingway este într-un contrast puternic cu "înțelegerea" faptelor abstracte a lui Linton Wells. Aceeași analiză ar putea fi aplicată și în cazul articolului care urmează după cel al lui Hemingway, un reportaj despre lipsa de autoritate din Senatul Statelor Unite (Washington Notes, 353). De asemenea, "Italy, 1927" dezvăluie una dintre
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mai subiectivă, cu atât mai conștientă trebuie să fie de propriile limitări în impunerea unei concluzii "ce sugerează existența unor sentimente politice", spre deosebire de reporterul de la Times, a cărui subiectivitate se îndepărtează într-un grad mult mai mare de o obiectivizare abstractă și, în cele din urmă, de o concretizare a unui sentiment aparent. Mai mult, Wilson încearcă să reducă distanța dintre subiectivitate și obiectivizare în primul paragraf, atunci când se adresează direct cititorului, implicându-l astfel în activitatea sa: "nu ai cum
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
toate variantele corecte? Wilson nu ne răspunde la această întrebare, lăsându-ne să ne confruntăm cu incertitudinea, produsul unei subiectivități care, în capacitatea ei de cunoaștere limitată, nu încearcă să înțeleagă lucrurile despre care nu deține nici o informație, spre deosebire de obiectivizarea abstractă a "concluziei ce sugera existența unor sentimente politice" din articolul din Times. Cititorul se confruntă cu prezentul incert al lui Bakhtin. Ba, mai mult, deși jurnaliștii începători sunt sfătuiți să respecte cu sfințenie seria de întrebări ce pot aduce răspunsuri
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
romanul de dragoste istoric, istoria eroismului și aventura. Oamenii par mai interesați decât niciodată de interpretarea istoriei (401-2)". Așadar, bineînțeles că sincronizarea opiniilor estetice ale lui Pattee este ironică, având în vedere că are loc în momentul în care conceptele abstracte romantice similare prindeau formă, cum ar fi de exemplu elanul poil-ului și spuma Imperiului Habsburgic, care se confruntau în bătăliile decisive de la Marne și Lvov. La fel ca mulți oameni simpli, Pattee își imagina propria poveste, într-un ultim vis
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
poate implica toate mărturiile empirice; mai presus de orice, nu există o constantă a existenței universului (Hawking 55). Cu toate acestea, ar trebui să existe mereu ceva în plus, un Altul empiric, așteptând să dovedească netemeinicia mărturiilor limitate ale "legii abstracte". În plus, definiția celor doi autori exclude posibilitatea interpretării pe baza deducției sau inducției critice, însă nu și pe cea de tip empiric. De asemenea, ei neglijează faptul că toate textele, chiar și cele empirice științifice, sunt de fapt interpretative
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
că aceste puncte de vedere critice diferite pot aduce diferite interpretări ale realității: Jurnalistul literar își pune amprenta pe scrierea proprie. Cu alte cuvinte, ceea ce îl interesează mai mult sunt oamenii și relațiile dintre aceștia, și nu principiile și comentariul abstract. Ziaristul care are același punct de vedere cu omul de știință politic vede fiecare știre din unghiul relației pe care o are cu teoriile și practicile guvernului. Jurnalistul literar vede știrile în relație cu calitatea sa de om, cu posibilitatea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
jurnaliștii literari narativi trebuie să ajute cititorii să decidă ceea ce lui Hurstwood îi era frică să decidă, adică să se exprime în mod subiectiv, prin evitarea unui discurs obiectiv determinat de ceea ce Ford numește "principiile" ce se reflectă în comentariul "abstract" sau, mai bine zis, absent. Doar într-o asemenea abstractizare poate o subiectivitate să dispară în mod elegant. Un alt susținător critic, de această dată din partea literaturii, a fost Alfred Kazin. În On Native Grounds, apărută în 1941, Kazin a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
respectiv de resurse și potențial, se observă că ele au anumite similitudini dar și diferențieri vizibile cum ar fi: a) Resursele sunt legate de realitatea materială, de materie, termenul ca atare exprimă ceva concret; b) Potențial - este un termen mai abstract care Înseamnă un ansamblu de mijloace de valorificare a resurselor sub aspectul lor de a dezvolta ceva social, util; c) Resursele se referă În genere la natură, iar potențialul la forță, putere, capacitatea de valorificare; d) Resursa devine potențial numai
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
reușită ale parizienei: palimpsest-ul exprimării 3 2.3.1. Jocul de roluri versus osmoza decadenta 3 2.3.2. Teatralizarea verbalului și nonverbalului 3 2.3.3. Modă că po(i)etică a creației 3 ADNOTARE 3 ANNOTATION 220 ABSTRACT 3 Concluzii 3 Bibliografie selectivă 3 I. Opere literare 3 ÎI. Texte de epocă 3 III. Studii de critică 3 INTRODUCERE Cercetarea de față pune problema specificului femeii pariziene că figură exponențială a realității și a literaturii franceze din secolul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
timpul sau devine normă. "Le moderne, vois-tu, le moderne, îl n'y a que cela", vor scrie frații Goncourt în Manette Solomon (1864). Revoltă realistă constă în înscrierea în timpul sau, în a preferă actualul și socialul idealului etern și generalității abstracte. Modern, pentru Baudelaire, inseamna, mai întâi de toate, "subiecte moderne". Baudelaire constată "că cea mai mare parte a artiștilor care au abordat subiecte moderne s-au mulțumit cu subiecte publice și oficiale, cu victoriile noastre și cu eroismul nostru politic
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ele devin modele de comportament, mai mult sau mai putin rigide. Astfel, muză rămâne ceea ce fusese înainte: o figură alegorica sau incarnarea unei idei35 în mai mare măsură decât a unei persoane specifice. Imaginile de madona și seducătoare sunt la fel de abstracte și organizează feminitatea în jurul a doi poli: unul normal, ordonat și liniștitor, altul deviator și periculos. În jurul primului pol domnește virtutea domestică; în jurul celui de-al doilea femeile care lucrează, activistele, prostituatele, femeile de culoare. Reprezentarea acestor categorii ține de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Mitterand [Zola, 1990, p.36-37], exeget consacrat al operei lui Zola, îl compară pe scriitor cu un regizor, constatând că unitatea de decupare la Zola nu este evenimentul, ci gestul, vorbirea; spațiul global este înlocuit prin aspectele sale succesive, localizării abstracte a acțiunii autorul substituindu-i o serie de vederi diferențiate, cu mișcare panoramica, cu variații ale profunzimii câmpului etc. Tot Henri Mitterand vorbește și despre punerea în scenă cvasifilmică a spațiilor complexe [1987, p.154, 156]. Criticul Denis Bertrand folosește
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Parizienei. Ea însă îl poate simula: "Des choses très simples, racontées par elle, semblaient des confidences" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.382]. Teatralizarea verbalului constă, de asemenea, în folosirea figurilor retorice de ordin metalogic, specifice pentru limbajul Parizienei: hipotipaza (relaționarea abstractului cu sensibilul), prosopopeea (ceea ce este spus și ceea ce nu este spus)371, ekfraza (elementul verbal și cel vizual 372), analogia privire/înțelegere 373. Aceste figuri, precum și altele, cum ar fi catahreza, oximoronul, parafrază sau paradoxul merită o atenție aparte și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
canon, chronotope, émancipation, étopée, événement, féminisme, femme, gender, géopoétique, identité, naturalisme, nouvelle, modernité, mythe, mythisation, mythopo(i)étique, mythosphère, mode, ville, osmose, Paris, personnage, po(i)étique, portrait, proxémique, prosopographie, réalisme, représentation, român, scénario, scène, spatialité, stéréotype, théâtralité, typologie, urbanité. ABSTRACT The thesis is the first monographic study în the European space dedicated to the Parisian woman emblematic figure of the French reality and literature. The project of this study seeks to show how one of the novelistic structure's fundamental
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Saint-Simon, et celui-là échoue, qui va droit" [apud Hoffet, p.45]. 201 Declasarea aristocrației, incepand cu secolul al XVIII-lea, este contagioasă pentru înaltă burghezie, iar ulterior și pentru alte clase. Pentru majoritatea femeilor franceze, "aceasta libertate rămâne negativă și abstractă: femeile se mărginesc să caute numai plăcerea. Dar cele care sunt inteligente și ambițioase își creează posibilități de acțiune" [Beauvoir 1998, v.I, p.136]. 202 Acest fapt explică de ce numeroase franțuzoaice "care, din dorința de mai bine, învățaseră din
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
edificarea culturii și civilizației europene / 165 4.3. Relația DGASPC-Biserică la nivelul României / 173 4.4.Parteneriat/parteneriate între sistemul public de asistență socială din România și Biserică, comparativ cu alte state ale Uniunii Europene / 222 Concluzii / 241 Bibliografie / 243 Abstract / 255 Résumé / 259 Acronime ANPDC Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului ANPFDC Autoritatea Națională pentru Protecția Familiei și Drepturilor Copilului ANPF Agenția Națională pentru Protecția Familiei ANPH Agenția Națională pentru Persoanele cu Handicap ANPS Agenția Națională pentru Prestații Sociale ANES
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
indisolubil de "credință" și de o credință anume și, ca atare, nu pot fi justificate în termeni de raționalitate (pure și practice), cu atât mai puțin când sunt privite în situații istorice concrete. 3. Gândirea socială creștină e utopică și abstractă, întrucât principiile pe care le enunță nu pot fi realizate, cum, de fapt, nu sunt realizate în niciun "loc" anume. 4. Gândirea socială creștină e autoritară din moment ce, impunând norme de tip arhaic și extern, incompatibile cu "conștiința modernă", leagă individul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]