KorAP: Find »[drukola/base=acuma & drukola/pos=adverb]« with Poliqarp

<1 ...289 290 291 ...339 >

8,468 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297

aș fi ales. Am terminat în ’56, și am fost capelan, ajutor de preot la Cluj. Privind în urmă, la această vârstă, puteți spune că aveți regrete sau resentimente în ceea ce privește închisoarea și tot ce-ați trăit acolo? Regrete, da. Resentimente... Acuma mă gândesc că altfel privesc astăzi, altfel le-am privit după 20 de ani și tot așa... Jumătate secol e mare timp. In general eu simt o ură sau, in orice caz, sentimente neplăcute față de comunism. Însă comunismul este compus

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
altfel privesc astăzi, altfel le-am privit după 20 de ani și tot așa... Jumătate secol e mare timp. In general eu simt o ură sau, in orice caz, sentimente neplăcute față de comunism. Însă comunismul este compus din oameni... No, acuma pe care om pot să condamn eu? Pe Juberian? A fost executat. Pe Stănescu? S-a făcut călugăr. I-am iertat, intr-un fel... În Securitate la Cluj a fost un ofițer... noi așa am știut că Bărănescu îl chema

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
condamnați de pe vremea lui Antonescu, din 1941. Stăteau în camera alăturată și șeful camerei sau al grupului era unul Turtureanu. Băieții aveau deja 8-9 ani de închisoare făcuți, deci din ’41 până-n ’49. O’ intrat copii de 12 ani și acuma erau de 20-21. Când am ajuns la camera 4-spital, la Pitești, pe prici, cum era obiceiul și bunul simț, m-am prezentat și ăla zice: Turtureanu. Era frate cu cel de la Aiud. Și așa s-o bucurat... am văzut pe

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
Bacău în parc, cu încă unu’, și nu știu ce-o’ făcut cu un soldat sovietic. Aia n-am înțeles... Da’ nu înțelegeai ce zicea el, că era deja... Deci motivul bătăii a fost să declare ceva în plus? Nici acuma nu știu care-o fost motivu’... De ce dintre toți, chiar pe el l-a găsit așa, că doară erau ca el destui... Acuma o opinie personală: cred că Țurcanu o vrut să facă o demonstrație la restu’ băieților, studenților... Deci că nu

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
nu înțelegeai ce zicea el, că era deja... Deci motivul bătăii a fost să declare ceva în plus? Nici acuma nu știu care-o fost motivu’... De ce dintre toți, chiar pe el l-a găsit așa, că doară erau ca el destui... Acuma o opinie personală: cred că Țurcanu o vrut să facă o demonstrație la restu’ băieților, studenților... Deci că nu există limite, că mergem până la a te omorî... Și, după mine, a avut efect această demonstrație. Că ne gândeam: Mă, dacă

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
să mă pun în fața peretului și să mă rog, să fac niște cruci mari... false tot. Și asta cu toate că înainte cu 2 sau 3 săptămâni am negat și pe Dumnezeu, și pe mama, și pe tata, și pe toți. Și-acuma făceam circul ăsta ca să-i derutăm pe ei... Și-am reușit! Nu eu, toți care-am fost am reușit treaba asta... Și dup-aia, când a trecut faza asta, a urmat bătaia. Asta se întâmpla în cameră cu Bogos? Da

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
foștii deținuți politici în țară după 1989? Prost. E o categorie... probabil că lumea nu cunoaște ce-a fost cu ei și ce-au vrut. Mulți m-o’ întrebat: Ce-ai vrut, mă? Ce v-o trebuit? O parte. Și-acuma simți că ești o categorie marginalizată... Lumea și tineretul, în special, nu e edificată asupra a ceea ce-a fost. Nu se cunoaște istoria neamului ăsta, din păcate. V-a tentat să faceți politică? Nu. Nu. Nici nu vreau s-

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
alții și alții, generali, cutare... Au murit degeaba. Și nu numai ei... Și la Gherla, și la Ocnele Mari, și în alte părți, unde mai sunt închisori... Zic eu, o părere personală: o fost jerfla i-nu-ti-lă! E regretabil că și acuma, după atâția ani de zile, simțim că, deși cei care ne-au persecutat pe noi nu mai sunt, o rămas copiii, nepoții sau strănepoții lor, care se țin cu dinții și nu lasă de putere... De-aia e greu de

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
că, deși cei care ne-au persecutat pe noi nu mai sunt, o rămas copiii, nepoții sau strănepoții lor, care se țin cu dinții și nu lasă de putere... De-aia e greu de făcut reforme, că mai sunt și-acuma generali și colonei care au conștiința... sau ar trebui să aibă conștiința... încărcată cu câte crime-o’ făcut. Și sunt bine mersi, cu pensii mari... Dar resentimente aveți? Nu am, chiar dacă m-aș întâlni cu vreunul... Eu sunt creștin și

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
acasă și le-o spus fratelui meu și lui Rada. ăștia repede, numa’ cât și-o luat în picioare ceva, o armă, și-o’ fugit. Securitatea o și venit nu peste mult, și aflând c-o’ fujit i-o urmărit. Acuma nu știu ce s-o-ntâmplat, da’ s-au tras focuri între ei. Am auzit că și securiștii o fost împușcați... și fratele meu a fost împușcat și el, da’ nu știu dacă atuncea sau mai târziu... Singurul care-a scăpat a

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
fost... Se pare că și el era unul dintre informatori, și nu se știe nimic de el. Și fratele meu a fost ucis... Dumneavoastră cum ați fost arestată? Noi am fost ridicați la miezul nopții de 15 spre 16 august... Acuma noi știam deja ceva... pentru că erau în sat foarte mulți „muncitori”, securiști îmbrăcați în muncitori la primărie, și se-ntreba toată lumea oare de ce-au venit... Și pe vremea aceea nu era voie să tai viței, da’ țăranii-ș mai tăiau

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
de Baia Mare, că era regiunea Baia Mare. Și nu ne-au ținut la Satu Mare numa’ o săptămână, până ne-a’ luat primele anchete, că nici n-aveau de fapt unde să țină deținuții. Era numa’ o clădire în spate, încă și-acuma este, și-n fund sunt niște cușculițe numa’ atâta cât intra o saltea, că nici paturi n-avea, și jos pe saltele ne-o culcat. O săptămână am stat acolo în cușcubițele acele’. Și după o săptămână ne-o-ncărcat

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
circ decât un proces. Deja pedepsele era’ stabilite dinainte... No, avocații ni i-o pus din oficiu, și n-o’ vorbit aproape nimic, numa’ o zis că fiin’că suntem la prima abatere, că n-am mai fost condamnați pân-acuma, să ne deie pedepse mai mici. În rest aproape nimic... Publicul erau ei, securiștii. Era plină sala de ei. Generalul Petrescu, poate ați auzit de el, că el l-o condamnat și pe Maniu și pe toți ăștia, el era

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
capetele alea... înconjurate cu toate cârpele din lume, se uitau la mine... Și șefa m-o-ntrebat: Din ce lot faci parte? Știu că aia o fost prima întrebare. Și io am zis: Parașutiștii. Dumnezeule, dar câți parașutiști au fost, că până acuma o venit o grămadă de persoane cu parașutiștii? Deci în ziua aceea am fost judecați toate loturile de parașutiști. Și, rând pe rând, o-ntrat și-n celula asta câteva persoane cu parașutiștii. Eu eram a patra sau a cincea... Da

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
la capetele acele’ care se uitau la mine, și am zis: Nu vă supărați că v-am trezit, că v-am deranjat din somn. Ha, ha! Și șefa o zis: Nu-i nimic, suntem obișnuite, că nu știu câte o’ intrat până acuma. Dar știi ce fericită sunt că văd pe cineva că intră râzând în celulă... Că până acuma toate cât au intrat au intrat plângând. N-am să uit asta niciodată. Și vă spun că jos erau numai scândurile goale și-

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
trezit, că v-am deranjat din somn. Ha, ha! Și șefa o zis: Nu-i nimic, suntem obișnuite, că nu știu câte o’ intrat până acuma. Dar știi ce fericită sunt că văd pe cineva că intră râzând în celulă... Că până acuma toate cât au intrat au intrat plângând. N-am să uit asta niciodată. Și vă spun că jos erau numai scândurile goale și-atunci șefa s-a adresat la cele de sus: Dați repede o saltea jos. Că ele, săracele

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
uitat să vă spun că după a doua naștere pe care am avut-o dintr-o dată m-am îngrășat foarte tare, am avut ceva cu hormonii ce n-o fost în regulă, și mă făcusem aproape de 95 de kilograme. Și-acuma am aproape atâta, dar nu știu de ce, atunci mi se părea că eram mai grasă. Și-ntre timp la Securitate am mai dat jos, pentru că n-am mâncat, și de multe ori refuzam mâncarea, și am avut probleme cu asta

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
împărțită în vechea mânăstire, cu chiliile foștilor monahi, și clădirea nouă, da’ tot atașată de aialaltă. În asta nouă, înainte de-a veni comunismul, și-n primii ani de după, fusese directoare o profesoară de psihologie... un fel de... cum îs acuma psihiatrii ăștia... Și era foarte severă cu deținutele de drept comun, da’, totuși, se-ngrijea de mâncarea și de traiul lor. Și făcuse această clădire nouă cu veceuri, deci nu mai era ca la Jilava... Că fac o paranteză, că

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
Nu știu ce are doamna cu mine, că tot timpul s-agață de mine... Și mi-am făcut cele trei zile de pedeapsă, să nu ziceți că mi-o fost frică să le fac, și de-aia n-am venit înainte, da’ acuma că le-am făcut, vin să vă spun să vorbiți frumos cu ea și să nu mă mai persecute. Zice: Vă cunoaște din libertate? N-o cunosc, de unde s-o cunosc? Nu știu ce are cu mine. Când ne duce la plimbare

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
mine viața mai bună, pentru că slăbisem între timp de la 90-95 de kilograme cât am avut când m-a’ arestat, de ajunsesem numa’ la șaizeci și ceva de kilograme... Dar m-am și îmbolnăvit atunci, că mi-o’ căzut amândoi rinichii... Acuma când am fost la vizită medicală mi-o spus doctorul că mi-s căzuți amândoi rinichii cu doi centimetri. Doctoru’ n-o știut de ce, o spus că îi din tinerețe... dar io am știut de când e problema, c-atuncea dintr-

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
Deci toate ne-am îmbolnăvit și-o trebuit să vină de la București o echipă sanitară, cu medici, care ne-o adus tot felul de medicamente... Atunci apăruse ceva medicament special. Ce lapsus am... Erau așa roșii... un fel de antibiotice... Acuma nu mai țin minte numele, da’ era foarte scump atunci, că abia apăruse. Și mi-o spus că ce de bani o cheltuit cu noi, pentru că le-o fost frică să nu se extindă boala și-apoi, na, ne-o

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
știe că vin, că nu mă duc în domiciliu obligatoriu. Apăi am ajuns la părinți... Săracii... Tata așa mi s-o părut că încă se ținea bine, da’ mama tare îmbătrânise. Când m-a arestat era o femeie voinică, frumoasă, acuma era o bătrânică mică, și să vedea pe față că era distrusă, că tare mult o plâns în cei zece ani. Apoi acolo am aflat de soțul meu c-o fost condamnat la moarte... că io n-am știut de

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
că nu vroiam să le fac rău, și nici mie, că știam că-s urmărită, și să nu se creadă că cine știe ce vorbesc acolo. Afară de familie nu m-am dus la nimeni niciodată. Nici aici pe scară, la nimeni... nici acuma.. dacă mă întâlnesc cu ei pe scări vorbesc, îi salut, îi respect, dar n-am vrut să nu se facă minciuni, c-am știut că-s urmărită. Și așa vă spun că m-o urmărit, și la locul de muncă

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
108, 109, 110. Spuneți-mi pentru început care a fost motivul pentru care ați fost arestat? Stați un pic, că asta e cam cu cântec... Într-o primăvară, sămânam cânepă, și vine Virgil Pop, fratele lui Victor, care o murit acuma... și-mi povestește mie despre o scrisoare de la un pretin, cu o organizație contrarevoluționară. Și eu stau și-l ascult... De la un mucos de 17 ani ce poți să afli... ceva aventuri. Și io mi-am dat seama, fiindcă eu

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
colțul de la masă. Masa era de beton... I-am urmat sfaturile... Și în loc să-mi deie o saltea, mi-o dat un sfert, că mi-o ajuns numa’ pân’ aci salteaua, restul tot am fost pe beton... Și eu mai aștept acuma sănătate. Deja organismul e îmbătrânit, și nu luptă cum trebuie, și ăsta e rezultatul. No, și-am stat de dimineața de la 5 până seara la 10 cu stomacul pe colțul de la masă... Și am stat vreo săptămână și ceva. Dar

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]