7,862 matches
-
Ba chiar s-a spus că ele ar promova unele valori culturale tradiționale, lucru care ar fi devenit anacronic. Cu o claritate care nu-și găsește pereche în alt gen al artei narative, basmele dezvăluie ceea ce sunt, de fapt, în adâncul lor, personajele principale. Copiilor le este oferită o formă accesibilă de cunoaștere a oamenilor, care-i poate ajuta foarte mult să-și dezvolte sentimentul dreptății și al nedreptății. Multe aspecte indică faptul că basmele populare au suferit mari modificări de la
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
de mefientă, până atunci, în ce-l privește, sau dacă nu, măcar indiferentă. Acum, generația ’60, care produsese mai ales nuveliști și povestitori, își recunoaște în Nicolae Breban romancierul. Cu straniul său univers de trăiri morale, cu amețitoarele imersiuni în adâncuri sufletești nemaicercetate în proza noastră, cu personajele sale dimensionate multiplu, ca acel memorabil Grobei din Bunavestire, basculând între banal și mitic, între grotesc și superbie. A urmat în cariera lui N. Breban, scriitor de acum foarte cunoscut, comentat mult de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ian 1929) — nr. 9—10 (sept—oct 1931); Moldova, Bârlad, nr. l (2 ian 1931) — nr. 3 (15 iun 1932). 4. În loc de program: „Statornicirea-n inimi și-n minți, a unei luminoase conștiințe naționale, prin ajutorul unei literaturi izvorâte din adâncurile sufletului românesc, și răspândirea acestei literaturi, până în cele din urmă „straturi” ale neamului nostru". „Scriitorii, fiind înaintașii firești ai acestei continui lupte de „reînălțarea”, ei, în orice colț de țară i-ar sili viața să trăiască, trebuie să rămână de-
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
sacrul reflectat în fantezia plăsmuitoare". Și, mai departe:"Nedogmatic și nebisericos, crescut, ca și Blaga mai târziu, în zariștea "eresului" popular, iar în urmă format inte lectual în spiritul heterodox al romantismului german, Eminescu a fost totuși creștin ortodox în adâncurile subconștiente ale personalității lui, sensibil la cosmic și la organic, la taină și la tradiție, arzând ca o flacără vie pe altarul românismului creator, călăuzit de o înaltă conștiință morală și de un mare patos vizionar" (Eminescu și credința, 2003
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și aluziile din versuri, motivează că stelele incandescente din cumpăna cosmosului, în jocul neobosit de proiecții purificatoare, par, la modul asociativ, amintirile, gândurile înzestrate poetic ale lui Eminescu, înțelepciunea cumpătată, puterile lui vizionare, iar lacul cu toate tainele inventate ale adâncului (adică ale înțelegerii și imaginației) e, oblic, sufletul său frământat în permanență, oglinda minții lui reflexive" (?!); sau: la Luceafărul: "Versurile eminesciene, așadar, sunt un hibrid frumos al rezultatului cercetării și imaginației prelucrate îndelung de poetul care auzea cum lungi deșerturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
rezultatului cercetării și imaginației prelucrate îndelung de poetul care auzea cum lungi deșerturi fasonează și amestecă stelele prin genuni galactice" (?!); sau în De-or trece anii...: Poetul zăbovește în singurătatea adâncă a gândurilor sale, chinuit de puterea farmecului nesecat din adâncurile de lumină a chipului ei. El este necăjit de scânteia-ispită lăsată de providență să-l rupă ori să-l țină de pământ ca un dat, ca un făcut cuibărit în liniștea din preajma fiecărei clipe trăite pe altarul timpului" (?!). Exemplele ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
primit Principele Carol, când, acoperit de colb, a sosit în careta lui de călătorie, alături cu Ioan Brătianu, în mijlocul imensei mulțimi. A fost o mare ușurare, o piatră rădicată de pe pieptul țărei, o strașnică, nemaipomenită explozie de bucurie ieșită din adâncul sufletului unui popor care vedea prin intuișiune în Vodă Carol pe marele cârmaci ce-l va duce la liman. Și, Doamne! presimțirea poporului n-a fost înșălată, căci steaua bună a țărei a făcut ca El să aibă în adevăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
două torente ce curgeau în sens contrar și, fără voie, în fața mișcărei continue ce-mi lua ochii, cădeam pe gânduri, închipuindu-mi acest potop de oameni ca o altă mare tot atât de nesfârșită, de nepotolită, cu aceleași porniri capricioase, cu aceleași adâncuri de inimi și de suflete ca și fundurile nesondabile ale mărei. Alteori urmăream în depărtări, între cer și apă, bărcile ce se zăreau ca niște paseri albe cu aripile întinse sau vapoarele, adevărați monștri plutitori, cari, suflând din greu, brăzdau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
înece nu o dată, ci de zece ori. În zadar, băiașul a umblat cu luntrea în toate părțile pe unde credea el să întâlnească pe nenorocitul înotător, nici zare de el nu s-a mai văzut. Era înțeles lucru. Îl înghițise adâncul. Ne-am întors cu toții în oraș cu inima ruptă și nu ne puteam esplica ce l-a apucat pe bietul om așa deodată, de bun cheful să se ducă la moarte sigură, căci nimene din câți au intrat în curentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ceriului din miazăzi în miazănoapte, lăsând să se întrevază un moment în lumini de curcubeu strălucitoarea figură a lui Ștefan cel Mare, după care apoi se auzi un trăsnet înfricoșat, prelung, de mii de ori repetat care a zguduit în adâncuri și ceriul și pământul. Atunci munții, luna, stelele s-au oprit în loc de spaimă, plăieșii, arcașii, pușcașii au dispărut în tainițele lor ca prin farmec, iar noi câteșipatru musafiri ai ruinelor am sărit arși în picioare neștiind ce se petrece. ............................................................................................................................... O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
este Încă o formă inaccesibilă de carbon. Pentru obținerea acestei forme a fost necesar un alt proces. Anume, izolarea biomasei prin scufundare În străfundurile planetei și transformarea ei chimică. Procesul a fost continuu și a Început odată cu fotosinteza, izolând În adâncul lagunelor ce Înconjurau uscatul, microorganismele moarte. Rezultatul, după multe milioane de ani, a fost petrolul și gazele naturale, forme de carbon la care organismele nu mai aveau acces, nici geografic, nici nutritiv. După ce Viața a cucerit uscatul, procesul În discuție
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
forme de carbon la care organismele nu mai aveau acces, nici geografic, nici nutritiv. După ce Viața a cucerit uscatul, procesul În discuție a fost continuat și completat de plantele evoluate, din neamul ferigilor, al căror lemn s’a acumulat În adâncul mlaștinilor din zona de tranziție dintre uscat și apă. Acolo, În multe milioane de ani, au generat cărbunii; În fond, global vorbind, hidrații de carbon au pierdut doar apa, rămânând carbonul, formă inaccesibilă atât geografic cât și nutritiv. Zăcămintele de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tot copacul, dar mai ales suferința lui. Deși aparența e poezia frunzelor arămii ce ne foșnesc sub tălpi. Dacă cineva va avea curiozitatea de a umbla prin Copou, va vedea că arborii de pe marginea străzii sunt arămii, față de cei din adâncul parcurilor, Încă verzi. Poate, În momentul difuzării emisiunii stadiul va fi mai avansat, dar sensul rămâne același: În vreme ce primii se vor fi scuturat, ultimii abia vor rugini. Sunt arbori din aceeași specie, numai că primii sunt Încorsetați Între asfaltul străzii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
această energie le deranjează. Ca și animalele, ele trebuie să scape de o energie care nu ar face altceva decât să le mărească excesiv temperatura. De altfel, majoritatea vieții ciupercii se petrece la Întuneric, În sol, sub frunzar ori În adâncul lemnului, ca o Împâslitură de fire, hife cum le spun specialiștii. Pentru scurtă vreme, adică cât au nevoie pentru Înmulțire, ele generează acele corpuri de fructificare, pe care le numim ciuperci și care nu constituie decât o mică parte a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
respingă, ba chiar să o ironizeze, pentru ca, mai apoi, să revină din nou la ea. Aceasta, însă, nu trebuie să ne facă să credem că Cehov a fost un om fără Dumnezeu, ci, dimpotrivă, Cehov a avut tot timpul în adâncul sufletului său un Dumnezeu, același mereu, în ciuda tuturor mărturisirilor sale și a atitudinilor pe care le-a avut. Fiind crescut de mic în spiritul credinței creștine, în sufletul său Cehov păstrează înalte idealuri ale creștinismului. Principalul în creștinism pentru Cehov
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
Dunării a continuat să rămână însă o minunată zonă de frumusețe și de natură pură, pe care sper că puternicii vremii din România, vor avea înțelepciunea și bunul simț de a o proteja de distrugeri de tot felul. Doresc din adâncul sufletului să o mai revăd, acum după 50 de ani de când am părăsit-o, și recomand cu căldură tuturor iubitorilor de natură, de frumos și de adevăr, să o viziteze. Doamne-ajută. Badea Gheorghe Ficțiuni, dezinformări și lovituri sub centură Bietul
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ieniceri care intenționau să pună stăpînire pe Belgrad. În 1795, Pasvanoglu s-a declarat independent față de Poartă. Oamenii lui colaborau cu ienicerii sîrbi proscriși și cu beii bosniaci care se opuneau și ei controlului Constantinopolului, forțele lui făcînd incursiuni în adîncul teritoriilor sîrbești și românești. Expedițiile organizate în Valahia i-au determinat pe mulți dintre locuitorii acesteia să fugă în Transilvania. Pasvanoglu a reușit să dețină controlul total al teritoriului bulgar care se întindea între Dunăre și Munții Balcani. Deși își
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și corp sticlos. Am fugit mâncând pământul și astfel mi-am astâmpărat nestăvilita poftă de a da târcoale Siretului. Apoi treceam râul și mergeam în pădurea Mustea ca să culegem ciuperci din movilele de gunoi adunate pe mal și bureți din adâncurile pădurilor. Când ploile erau mai abundente de umpleau șanțurile, copilașii neobosiți erau primii afară să se joace cu „tunuri”. Nu știți ce sunt, nu-i așa? Copii adunau în mânuțe noroi și-l scobeau în mijloc, după care turnau nițică
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
acest bărbățoi cu obrajii căzuți din dezgust și ură pentru toți oamenii din jurul ei și care n-a știut să râdă niciodată, că această femeie fără feminitate și În rochii totdeauna mohorâte - cine putea bănui imensa prefăcătorie ce zăcea În adâncurile infernale ale acestei lăbărțate, care, după masa vegetariană a doctorului, plecat repede la treabă, scotea de la pivniță mieii fripți, plăcintele și vinațurile ca să chefuiască la aceeași masă cu amanții ei, vizi tiul de la caretă și olteanul de pe stradă? Cerul n-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din preajma ei, acea luptă a ei ca să alunge dimineața de pe gene „somnul vrăjmaș“, acele Întrebări ce și le pune: „Ce e păcatul?“ „Ce e virtutea?“, practicând, cum scrie În același Jurnal: „virtutea ca sport, ca ambiție sau izvorând dintr-un adânc de eroism mistic - și Încercând păcatul ca să Înfrunt pre ju decata, ca să mă bucur, ca să mă chinuiesc, ca să aflu, ca să mă cercetez, ca să-mi Îmbogățesc experiența, ca să scap de temeri, ca să mă Înfrâng, ca să iau stăpânire asupră-mi, ca să mi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de rețete simple și milenare ca să pună capăt repede unei exis tențe socotite ca un blestem, ca o pacoste. Toate femeile Își cunosc și Își detestă animalul impur și impudic, care dormitează și abia așteaptă să se tre zească din adâncul ființei lor atunci când se abandonează, plictisite de stăruințele vreunui mascul cât de nevrednic. și toate sunt mirate de Înălțimile la care le ridică imaginația inspirată și neghioabă a unora dintre noi, acceptând această neașteptată și nemeritată promovare a lor cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de plâns).Pentru ce ? Pentru ce? Pentru PRUTUL ista și GRANIȚA asta???” Doamne!..., aceste dramatice cuvinte rostite de măicuța Natalia Ilașcu, mama eroului Ilie Ilașcu, ascultate așa cum au rămas înregistrate pe banda de reportofon, cu vocea sa zbuciumată, venită din adâncul sufletului, redau cu adevărat profunzimea dramei unei mame, drama Basarabiei și a întregului neam românesc, pentru care se fac vinovate toate guvernările țării, vinovate se fac și pentru starea jalnică de sărăcie în care au adus marea masă a populației
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
ciungului, în sinea sa îl respingea pe aceasta și i-ar fi priit orice fel de laudă, fie ea și mincinoasă, a băieților de bani gata? Răspunsul nu l-a lăsat să doarmă pe Constantin Șerban nenumărate nopți. Pentru că, în adâncul sufletului său de bărăgănean frustrat, îi admira pe golanii aceia tot timpul binedispuși. Iar în fonfăitul din fundul sălii se regăsea pe el, omul unei infirmități poate chiar mai mari, una sufletească, pe care, la o adică, putea s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
amară că am fost fraieriți. Tot ce mai speram era ca șoferul-toreador să primească ce merită, adică, În cazul În care asta nu era Încă una din minciunile lui, să Își găsească sfîrșitul În coarnele unuia dintre taurii lui... În adîncul stomacului meu, știam că ceva nu e În regulă, Însă părea așa o persoană de treabă Încît am crezut totul... chiar și treaba cu schimbul de vehicule.) Cu puțin Înainte de răsărit am dat peste niște bețivi și ne-am făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
fie țărâna ușoară! Sescu Petre-Păduraru 16 februarie 1994 Învierea Se coboară aurora cu rubinul său feeric, Vine să alunge noaptea, valul ei de întuneric. Totul doarme încă-n pace; iar Iordanul sună-n unde Și-n ecou bătrânul codru din adâncuri îi răspunde. Sus pe-a Golgotei colină, ca și stafii, stau la pândă Luptători de-a vechii Rome, duși cu gândul la izbândă... Nici o clipă nu se pierde..., dar deodată ce să vadă? Un fior le-ngheață firea... Și în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]