7,295 matches
-
agenții economici care și-au mărit spațiile comerciale. O altă vunerabilitate o constituie blocurile zgârie-nori care afectează structura de rezistență a clădirilor din jur. O altă vulnerabilitate o constituie vibrațiile metroului. O altă problemă o constituie izvoarele subterane a căror albie a fost deviată de diferite construcții. O altă problemă este vechimea blocurilor. Acestea au o durată de servici: blocurile de beton de circa 100 de ani, cele de cărămidă de aproximativ 80 de ani. De asemenea, multe blocuri au fost
Ce ascund blocurile în care locuiesc românii. Un specialist spune adevărul de care autoritățile se tem-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101353_a_102645]
-
deviată de diferite construcții. O altă problemă este vechimea blocurilor. Acestea au o durată de servici: blocurile de beton de circa 100 de ani, cele de cărămidă de aproximativ 80 de ani. De asemenea, multe blocuri au fost construite în albia Dâmboviței și a Colentinei, pe un teren nisipos. DC News: Ne spuneați că dacă ne salvăm de cutremur... nu scăpăm de incendiu. Marius Marinescu: Da. Să nu uităm că cine scapă de cutremure, nu scapă de incendii și nici scapă
Ce ascund blocurile în care locuiesc românii. Un specialist spune adevărul de care autoritățile se tem-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101353_a_102645]
-
la o gamă largă de condiții. Tolerează soluri sărace, pietroase și nisipoase, dar de asemenea se adaptează bine și la soluri argiloase grase fertile. Ea tolerează umiditate scăzută a aerului, precum și seceta. Sunt adesea întâlnite plante aclimatizate nu numai în albiile râurilor inundate temporar și păduri riverane, dar de asemenea și pe versanții dealurilor și în crăpăturile din roci, până la 1350 m altitudine. Principiul colorant găsit în henna este lawsona sau 2-hidroxi-1,4-naftochinona (naftalendiona), care este prezentă în frunzele uscate la
Henna () [Corola-website/Science/331395_a_332724]
-
de distribuție și nu există cauze particulare de amenințări la adresa supraviețuirii sale. Aceasta este una dintre speciile cele mai rezistente la degradarea mediului acvatic, dar unele populații locale pot intra în declin din cauza asanării luncilor inundabile, scăderii debitelor râurilor, canalizării albiilor râurilor, construirii barajelor și digurilor de netrecut pe râuri. Pe Lista Roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale) cernușca este listată ca o specie neamenințată cu dispariția (LC - Least Concern).
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
semnalat și în lacul Dercos, lângă Istambul. În România se cunoaște un singur exemplar, identificat de V. Leonte și Ruga în partea nordică a lacului Razelm. În Nistru se găsește în sectoarele de mijloc și de jos ale fluviului - în albie și lacuri (brațul Turunciuc și rar lacul Cuciurgan), intră în gura afluenților și limanul Nistrului. În sectorul de mijloc al Nistrului are populații sedentare. Este un pește bentopelagic dulcicol și salmastricol. Trăiește în cursurile inferioare ale râurilor mari, lacuri și
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
ape curgătoare, ce seacă mult în timpul secetei. Este o specie bentonică, trăiește în grupuri mici, compuse din pești de diferite vârste și dimensiuni. Mreana vânătă este moderat fotofobă și preferă apele de lângă mal cu multă vegetație și numeroase adăposturi în albia râului, locuri unde stă ziua. În timpul verii caută ape proaspete și oxigenate, cu curs rapid. Nu întreprinde migrații și iernează pe loc, stând la adânc în stare latentă în locuri ascunse sau sub pietre mari și, poate, îngropându-se în
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
de steril de mină situată pe mal, fapt care a dus la deteriorarea calității apei, cu influențe negative asupra întregii faune acvatice. Profesorul Bănărescu a constatat în 1988 o schimbare profundă a aspectului râului Vâlsan, în sensul în care patul albiei, de obicei acoperit cu pietre, bolovani și nisip, era acoperit în totalitate de un strat de noroi. Inginerul A. Georgescu, președintele organizației non-guvernamentale "Oamenii și Mediul Înconjurător" din Ploiești, s-a implicat începând cu 1989 în salvarea aspretelui de la dispariție
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
reofilă, nemigratoare, tipică apelor repezi de munte cu o adâncime de 20-80 cm, cu ape reci (10 - 20șC) și curgătoare, cu fund tare format din pietre, pietriș, nisip și bolovani mari. Nu staționează în zonele râului al căror pat al albiei este acoperit cu lut, cunoscută fiind preferința lui pentru substratul pietros. Trăiește pe fundul apelor râurilor de munte, pe lângă/sub bolovanii sau pietrele mari sau mijlocii din mijlocul râurilor acolo unde curentul e puternic. Răspândirea speciei în Argeș corespundea perfect
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
moioagei. Aspretele a supraviețuit ca un relict preglaciar numai în Râul Vâlsan într-un areal restrâns cu o lungime de aproximativ 1 km. Râul Vâlsan este un curs tipic de apă montan cu debit mediu, cu o lățime medie a albiei între 4 și 12 m. În porțiunea în care aspretele este prezent, albia râului este acoperită cu pietre, pietriș, nisip și argilă, și are o lățime medie de circa 8 m, și un traseu sinuos. Adâncimea medie a râului este
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
un areal restrâns cu o lungime de aproximativ 1 km. Râul Vâlsan este un curs tipic de apă montan cu debit mediu, cu o lățime medie a albiei între 4 și 12 m. În porțiunea în care aspretele este prezent, albia râului este acoperită cu pietre, pietriș, nisip și argilă, și are o lățime medie de circa 8 m, și un traseu sinuos. Adâncimea medie a râului este de 12-20 cm, variind între 1,5 m în gropile cele mai adânci
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Sanatoriului Brădet (care deversează anual o cantitate de 0,110 mil. m apă insuficient epurată), camping dezorganizat, dezinfectarea și scăldatul oilor, spălatul lânii, depozitarea pe malul râului a unor cantități de steril, intensificarea extracției de piatră și a bolovanilor din albia râului. S-au semnalat creșteri ale concentrației de materii organice și amoniac. Aspretele nu are pretenții asupra vegetației existente, în mediul natural vegetația acvatică este slab reprezentată. În Râul Vâlsan aspretele trăiește alături de alte specii de pești: beldiță ("Alburnoides bipunctatus
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Aspretele este extrem de greu de observat chiar și în apă de adâncime mică datorită homocromiei foarte pronunțate a corpului. Este un pește sedentar, cea mai mare parte a timpului exemplarele nu se mișcă deloc sau se deplasează de-a lungul albiei râului, trecând de la un adăpost la altul. Din când în când pot face deplasări scurte pentru a se muta în alte zone, în general, situate în aval. Alternanța anotimpurilor nu influențează nici direcția, nici frecvența deplasărilor. Are o activitate predominant
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
care se hrănește aspretele în aval de lacul de acumulare Vâlsan: efemeroptere (în special a "Rhithrogena semicolorata", mai multor specii de "Baetis"), chironomide, trihoptere; pescuitul ilegal; intensificarea extracției de piatră și a bolovanilor ca material de construcții de către localnici din albia râului Vâlsan; depozitarea pe malul râului a unor mari cantități de steril, care pot să cadă în apă; eșecul reproducerii aspretelui în captivitate. Măsuri de protecție necesare: asigurarea unui debit optim permanent văii Vâlsanului și controlul calității apei râului Vâlsan
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
malul râului a unor mari cantități de steril, care pot să cadă în apă; eșecul reproducerii aspretelui în captivitate. Măsuri de protecție necesare: asigurarea unui debit optim permanent văii Vâlsanului și controlul calității apei râului Vâlsan; refacerea substratului pietros a albiei râului Vâlsan; controlul extragerii pietrelor din albia râului Vâlsan; controlul construcțiilor umane în amonte de Sanatoriul Brădet; combaterea poluării în valea Vâlsanului; epurarea (purificarea) apelor reziduale de la Sanatoriului Brădet; interzicerea utilizării pesticidelor în pădurile din lungul văii râului Vâlsan; controlul
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
steril, care pot să cadă în apă; eșecul reproducerii aspretelui în captivitate. Măsuri de protecție necesare: asigurarea unui debit optim permanent văii Vâlsanului și controlul calității apei râului Vâlsan; refacerea substratului pietros a albiei râului Vâlsan; controlul extragerii pietrelor din albia râului Vâlsan; controlul construcțiilor umane în amonte de Sanatoriul Brădet; combaterea poluării în valea Vâlsanului; epurarea (purificarea) apelor reziduale de la Sanatoriului Brădet; interzicerea utilizării pesticidelor în pădurile din lungul văii râului Vâlsan; controlul exploatărilor forestiere; reproducerea aspretelui în captivitate și
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
întoarce spre direcția est și nord-est. Din satul Skocivir, începe , cel mai lung defileu din Macedonia, cu o lungime de 104 km, traversând zona cea mai înaltă, . Prin Mariovo, Cerna are un caracter de un râu de munte, rapid, cu albie îngustă, cu maluri înalte, cu aspect de chei. În zona satului , Cerna formează un lac de acumulare în lungime de 30 de km, deoarece înainte de ieșirea din defileu este ridicat un baraj înalt de 105 m. Deci, Cerna formează . Apele
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
Prilep. Defileul nu este meandrat, dar este adânc, și are maluri abrupte. În platoul Prilep, ajunge la satul Bucin, de la care zona și-a tras denumirea de „cheile Bucinului”. În platoul Prilep, Cerna curge pe la poalele muntelui Krusevo, prin defileu. Albia este superficială. În satul Cepigovo, dinspre stânga primește apele râului Blato. În satul Topolceani, Cerna intră în platoul Bitola și continuă să curgă pe la poalele capătului sudic al Muntelui Selecika. Imediat după acest punct, râul cotește spre sud și face
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
se află pe ambele maluri ale râului. În primește trei mari afluenți: Șemnița, Dragov și Sakuleva. În satul Skocivir, Cerna iese din platou și intră în Mariovo. El taie platoul în lungime printr-o vale sălbatică, meandrată și adâncă cu albia pietroasă și cu maluri abrupte, după care iese printr-un defileu îngust în platoul Tikveșkoto. Aici apele sale curg liber într-o vale largă, acoperită cu orezării. Vara, aici Cerna abia acoperă picioarele până la genunchi. Pentru că nu există niciun pod
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
malul stâng spre cel drept două centrale, fiecare cu câte opt agregate, un baraj cu șapte câmpuri deversoare, o ecluză pentru navigație de 34 m lățime și o centrală suplimentară cu două agregate. Pe brațul secundar Gogoșu este amplasat, în mijlocul albiei, un baraj din șapte câmpuri deversoare și, alăturat, pe partea dreaptă a brațului, o centrală suplimentară cu două agregate. Cele două centrale de bază de la cu 2x8 agregate (centrala românească și centrala sârbă), de pe brațul principal al Dunării și cele
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]
-
supus unui amplu proces de renovare și restaurare în perioada 1992-1993. Pe data de 7 februarie 1997, tunelul a fost declarat monument istoric, primind indicativul 3139. În lungime de 572,28 de metri și amplasat la 31,57 metri sub albia fluviului în zona cea mai adâncă, tunelul Sint-Anna mai este numit de locuitorii orașului și „tunelul pietonal”. Începând de la inaugurarea să, el asigura o legătură între zona centrală a orașului Antwerpen și cartierul Linkeroever, situat pe malul stâng al Scheldei
Tunelul Sint-Anna (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337514_a_338843]
-
4 afluenți ai Răuțelului și 2 ai Răutului (inclusiv Flămânda - unicul pârâu cu denumire). Pâraiele se caracterizează prin viteza mare de curgere, până la 5 m/s și debit redus. Debitul crește doar în timpul ploilor și topirii zăpezilor. În sezonul arid albia acestora seacă complet. Sursa principală de apă constituie izvoarele și precipitațiile atmosferice. Răut Primăvara în lunile martie-aprilie, topirea zăpezilor din bazinele râurilor produce ridicarea nivelului de ape în râuri. De asemenea și în perioada caldă a anului, ploile torențiale contribuie
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
început, desțelenește o arie spirituală proprie, fără convulsii și experimente violente; dimpotrivă, printr-o stăpânire de sine și printr-o luciditate consecventă stării de grație pe care o consemnează, poetul ia pieptiș cărările vieții și ale destinului literar proiectând în albia anonimatului, motive și interogații ale spațiului provinciei pe care eul creator le cerne în pagină, fie sub forma ‘exercițiilor de transparență' și răbdare, fie sub forma insomniilor, a uitării și oboselii de mai târziu. Luând drept martori și confidenți pe
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
și lăsat să se usuce la soare fierbinte să se întărească pentru a fi utilizate în construcții. Multe orașe egiptene au dispărut, deoarece acestea s-au situat în apropiere de suprafața cultivată de Valea Nilului și au fost inundate când albia râului a crescut lent în timpul mileniilor, sau cărămizi noroi din care au fost construite au fost folosite de către țărani ca îngrășământ. Altele sunt inaccesibile, clădiri noi au fost ridicate pe cele vechi. Din fericire, climatul uscat, fierbinte din Egipt păstrat
Arhitectura Egiptului antic () [Corola-website/Science/331107_a_332436]
-
Hordeum spontaneum (Orzul de Tabor), Stipa capensis și grâul sălbatic. Ici și colo se zăresc copaci singuratici ca butum sau fisticul atlantic (Pistacia atlantis) sau roșcovul comun Versanții de cretă cu fața spre răsărit, care descind spre șesul depresiunii și albiile care îi străbat Cantitatea de precipitații de 150-200 mm pe an și calcarul dur încurajează o mare răspândire a arbustului Retama raetam (în ebraică „Rotem”) și a vegetației de stâncă ca Teucrium comun, Chiliadenus iphionoides, de asemenea Calycotome villosa, Rhus
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
plante de deșert, precum Zygophyllum dumosum, Gymnocarpos decander (în jurul râului Nahal Prat). La est de straturile de calcar dur se află dealuri scunde de cretă. Din pricina precipitațiilor scăzute (200-300mm pe an), aici crește Salsola vermiculata, Suaeda asphaltica,Noea mucronata. În albiile pâraielor se pot găsi soiuri rare de stirax (în Wadi 'Udja.În Wadi Kis care se varsa in Wadi 'Udja înflorește la începutul iernii Sternbergia clusiana. Șesul dintre dealurile de cretă și badland-urile de marnă servește parțial agriculturii și păstoritului
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]