7,971 matches
- 
  
  Care să fie acest sentiment, mă întreb cu o clipă înainte de a afla răspunsul direct de la cunoscutul botanist. Tocmai acum trece pe deasupra noastră o pasăre ca o săgeată prin văzduh. Ce-o fi simțind ea când își deschide aripile și alunecă spre alte zări? Îmi vin idei confuze care intră direct în impresia pe care ne-o procură mișcările de zbor, tocmai acum când cu toții urmăream atenți pasărea măiastră de pe cer. Și pictorul și profesorul naturalist erau încântați de ceea ce vedeau[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760] 
- 
  
  Moldovei de la Aron Vodă încoace", Miron Costin arată că "este cu făptură, cum se vede, peste toate mănăstirile aici în țară, mai iscusită". Am coborât scările multe și am urcat agale dealul Copoului. Dialogul s-a înfiripat ușor și a alunecat tocmai spre ideile care mă interesau. Geometria locului parcă se complică printr-o dictare preeminentă, poate și printr-un impuls energizant venit de undeva de deasupra copacilor. Lipsit de o componentă umanist-filozofică, locul meu, asupra căruia foșnetul frunzelor era ca[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760] 
- 
  
  oferă viziuni imaginar-teoretice asupra unei societăți din ce în ce mai mult dominate de media și de informații. Concentrîndu-mă asupra similarităților dintre analiza socială a lui Baudrillard și romanele lui William Gibson, le interpretez pe ambele ca încercări de cartografiere a prezentului care constant alunecă în viitor. Printr-o interpretare atentă a operei Neuromancer, argumentez că atît Baudrillard, cît și Gibson produc viziuni ale viitorului care ajută la înțelegerea prezentului. Această analiză sugerează că Baudrillard poate fi interpretat ca SF distopic, deși cyberpunk-ul poate fiCultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444] 
- 
  
  adevărate "mașini de luptă". Ca urmare, imaginile pun în scenă o implozie între corp și tehnologie, corpul însuși, silueta lui Rambo fiind prezentată ca o super-armă. "Eu sînt războiul" spune el la un moment dat, iar imaginea cinematografică îl arată alunecînd fără efort prin natură, învingînd toate piedicile și triumfînd asupra dușmanilor. Spectacolul filmului suturează astfel opoziția culturală între natură și tehnologie, cu ajutorul bogatelor efecte tehnice care îl copleșesc pe spectator cu imagini, sunete și plăcerea produsă de genul acțiune/aventurăCultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444] 
- 
  
  prezintă ca pe un simbol al sexualității masculine, ca pe o imagine a virilității care promovează atît admirația femeii pentru forța bărbătească, dar poate și fascinația homo-erotică indusă de luptător. Cadrele încetinite fac din Rambo o forță a naturii, ce alunecă fără efort prin junglă, iar muzica triumfătoare îi traduce faptele de vitejie în cheia super-eroicului. Transformarea sa într-un supererou este prezentată în cadrele în care în mod miraculos țîșnește din apă, purificat și viril, gata de răzbunare și triumfCultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444] 
- 
  
  la adresa violenței și brutalității masculine o interpretare susținută de text în întregul său. Videoclipul este o înșiruire de reprezentări patriarhale tradiționale ale femeii, începînd cu Madona stînd în picioare pe spatele lebedei, pentru ca apoi să se transforme într-o pisică, alunecînd pe podea și lipăind dintr-un castronaș cu lapte. În aceste cadre, Madona își însușește imaginile feminine tradiționale, pentru a le submina mai apoi prin contrastul produs de imagini discordante de femei ce-și asumă postùri masculine, arătînd astfel căCultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444] 
- 
  
  a exprimat mirarea pentru marea toleranță pe care Cercul de studii o arată pentru toate părerile și s-a asociat la cea mai mare parte din ideile sociale. Ziarul socialist nu avea program, nu avea fanatismul ideilor, nu avea doctrină, aluneca pe povârnișul presei burgheze, erea un ziar de opoziție, dar în același timp erea și un ziar anticonservator. Spre a plasa ziarul făceam și noi, socialiștii, ceea ce făceau toți ziariștii burghezi, deveneam violenți. Dar violențele noastre n-aveau ecou înBucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712] 
- 
  
  se putea trage concluzii valide: în mod normal se pot spune puține lucruri despre impactul guvernelor care durează cel mult un an. Totuși, am observat că mulți miniștri rămân în funcție mai puțin de un an. În plus, adesea, guvernele "alunecă" unele într-altele, ca să spunem așa, ca rezultat al remanierilor: guvernele conservatoare britanice din anii 1980 au fost aproape în întregime reconstruite, deși același lider a rămas în funcție; pe de altă parte, au existat schimbări frecvente ale prim-miniștrilorGuvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461] 
- 
  
  eu, acest gest care m-a amuzat teribil... * * * Stimabilul director, îmbrăcat într-un fel anume... stârnea râsul...ne-a transmis că ,,a luat hotărârea de a închide ușile de acces pe balcoane, deoarece e multă gheață pe balcoane și putem aluneca peste balustrade. Se vor întâmpla multe nenorociri...!’’ Apoi ne-a povestit, ca la o șezătoare, că ,,unui pacient i s-a întâmplat...să cadă de pe balcon și să își rupă un picior. Norocul lui a fost zăpada.’’ Iar un altFOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499] 
- 
  
  nicidecum intenția complinirii în vreun fel a patrimoniului ascetic agonisit de-a lungul timpului de către cei mai mari teologi și de sfinții maeștri de suflete. Scopul acestei scrieri se poate vedea în savoarea ei de situație de urgență. Lumea a alunecat iar în întuneric, în putreziciune și în barbarie. Dar, oare a încetat să mai funcționeze slujirea acelora care trebuiau să fie sarea pământului și lumina lumii? Biserica există și funcționează impecabil, dar dacă lumea nu merge cum trebuie, atunci esteApostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276] 
- 
  
  Laicii de acțiune sunt deopotrivă roadele preoților după Inima lui Isus. Dacă situația lasă mult de dorit, ne putem întreba dacă preoțimea este la înălțimea chemării sale. Dacă situația ar fi optimă, ar fi în pericol doar atunci când preoțimea ar aluneca spre mediocritate. Dacă ar fi rea, ar fi reparabilă oricând prin eforturile unor preoți sfinți. Nu este vorba de niște păreri; Evanghelia este cea care declară: «Voi sunteți sarea pământului; voi sunteți lumina lumii» ( Mt 5,13a;14a). „Noi, așadarApostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276] 
- 
  
  în partidul liberal creștea curentul omogenității și excluderii elementelor neliberale, precum erea Vasile Boerescu, pe când mulți liberali - mai ales moldoveni - cereau ca Boerescu să fie scos din guvern și în locul său să fie adus Mihaii Kogălniceanu de la Paris, Ion Brătianu aluneca pe nesimțite către elementele conservatoare. În curând vom vedea că a făcut încercări chiar pe lângă Alexandru Lahovary spre a-l atrage în minister. Acesta erea ministerul care peste câteva luni trebuia să prezideze la proclamarea regalității. în cercurile liberale șiBucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730] 
- 
  
  mari ale restaurantelor, într-un general amestec și în sunetele jazzbandului, pe vremea anului 1883 se reveliona discret, în cabinete particulare. Iarna fiind geroasă, lacul Cișmigiului începe să aibă clientelă; pe gheața lucie înalta societate își dă plăcerea de a aluneca în toate zilele. înalta societate acaparează lacul și-i dă autoritate și „vază“. Se organizează curse cari încep la ora 2 după amiază. Sunt 2 muzici militare, iar comitetul acestor întreceri e compus din oameni serioși din societatea de susBucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730] 
- 
  
  mai era în plus și mărunțel de statură. Deasupra guvernului s-a înființat demnitatea de consilier regal, care nu avea nici un rol efectiv în stat, dar înmulțea numărul purtătorilor de uniforme, de saltimbanci și de irozi. Lui Nicolae Iorga îi aluneca șapca pe chelie pînă la urechi și barbă; Ion Mihalache a trebuit să-și lase ițarii acasă la Topoloveni și toți ceilalți surtucele și pălăriile. Gheorghe Tătărăscu a purtat și uniforma rușinii. Eram în biroul său din strada Polonă cuby Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565] 
- 
  
  ea multă secărică. În cuptor se cocea pe vatra încinsă, direct, fără tăvi și era foarte gustoasă. Când Maria venea la noi, îi plăcea să ne jucăm în șură. Ne urcam în podul grajdului pe fân și ne dădeam drumul alunecând pe arie. Repetam aceasta până ne săturam. Apoi o serveam cu dulceață de cireșe amare sau de nuci verzi și iar ieșeam la joacă. Ne cățăram prin nucii cei bătrâni și strigam cât ne ținea gura: Cine e ca noiÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872] 
- 
  
  Spală-te pe față, repede, că ți-o fi foame! M am răcorit cu apă rece din fântână și-am stat apoi la masă. Tata nu se sătura să mă privească... Înfulecam la sarmale, cu varză, fără varză, numai să alunece pe gât. Mama mă întrebă, dacă merg cu fetele la gârlă, că de-un ceas așteaptă în curte nerăbdătoare... Atunci nici nu știu cum am aterizat lângă ele și am coborât la vale. Era păcat, ca pe-așa o mândrețe de vremeÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872] 
- 
  
  cules. Mama aducea o scară, o așeza pe trunchiul unui prun și mă urcam pe ultimul țapoc, ca să ajung cât mai multe prune. N-am să uit nicicând, că întinzându-mă după o creangă din vârful unui prun goldan, am alunecat și scara s-a răsturnat în iarbă. Am rămas suspendată, ținându-mă doar de-o mână și cu picioarele în aer. Iliuță, care era mai aproape, în alt prun, m-a zărit și m-a prins de subsuori, de parcă m-ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872] 
- 
  
  a venit să-i cheme (pe el și pe Vasile) la prânz. Când ne-a văzut în brațele lui Iliuță a înlemnit. N-a scos o vorbă. Oltea, sora mea, a venit în grabă și i-a explicat cum am alunecat, arătându-i scara de jos. Mie mi-a fost așa de rușine, că multă vreme nu ridicam ochii, la vecina mea. Nici când o salutam. Căutam mereu să o evit, până într-o zi, când m-a luat de mânăÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872] 
- 
  
  să plâng. Mama s-a uitat lung la mine și m-a strâns lângă ea. Dacă-mi ardea câteva... sau mă lua de păr, mi-ar fi trecut mai repede. Dar așa, nu știam ce să fac! Mâncarea nu-mi aluneca pe gât, în nici un fel și deodată m-am trezit sărutându-i mâna și zicându-i printre sughițuri: Pedepsește-mă mamă că merit! Scrânciobul e de vină. Și într adevăr, el era pricina. Nu știu ce-au vorbit toată searaÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872] 
- 
  
  tine o alungat Și pe tine te-o lăsat curată, luminată Ca de la Dumnezeu și Maica Domnului lăsată! Descântecul de la mine Și leacul de la Dumnezeu și Maica Domnului!". Spre mirarea noastră, lipitorile s-au desprins încet de pe picior și-au alunecat pe piatră. Oltea le-a luat cu o nuia și le-a dat în râu. N-am înțeles niciodată, dacă descântecul le-a trezit sau timpul care a trecut pe neobservate. Pe picior au rămas niște însemne roșii, care auÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872] 
- 
  
  s-o ajutăm astfel pe mama, care nu-și vedea capul de treburi. Într-o după-amiază când eu pliveam un strat de morcovi (și-i răream), am simțit ceva moale sub picior. Cum eram desculță (pământul fiind destul de cald) am alunecat și-am căzut pe cărarea dintre straturi. Ceva verde și strălucitor mi-a atras atenția. Nu știam ce poate fi. Oltea a sărit repede lângă mine și râzând mi-a zis: E o șopârlă, nu ți fie frică! Dar undeÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872] 
- 
  
  inventăm. Lui Aurel, care era ceva mai isteț ca noi, îi trece prin gând, să ne dăm huța pe cumpăna fântânii. Zis și făcut. S-a suit el primul. A urmat Vasile și-apoi noi, fetele. Văzând că ei au alunecat fără nicio greutate și au aterizat în iarbă râzând, m-am urcat și eu. Din glumă, Vasile a mișcat cumpăna și eu am aterizat brusc peste știubeiul fântânii. Capacul s-a mișcat și un picior a atins apa, care eraÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872] 
- 
  
  lăsat scara sprijinită de trunchi și fără să-mi dau seama, am aterizat destul de sus. Mama mi-a zis că nici nu mă observă printre crengile dese și încărcate. Mi-a atras atenția să mă țin bine și să nu alunec. Eram așa de fericită! Din când în când Vasile, din alt pom, mă striga, de parcă s-ar fi jucat cu mine "de-a v-ați ascunselea". Am umplut și eu vreo câteva găleți și tata m-a lăudat (numai peÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872] 
- 
  
  razele sale străluceau cu putere și lumina sa a pătruns și printre crengile mărului meu. Îmi băteau chiar în ochi. Nu știu ce-am făcut, că vrând să-mi apropii cu cârja o creangă de mai sus, foarte încărcată, am alunecat și m-am trezit în iarbă. Fiind înaltă și mătăsoasă, nu mi s-a întâmplat nimic. Doar că m-am înțepat puțin la piciorul stâng (fiind desculță). Nu m-am dumirit pe dată. Când Oltea s-a apropiat speriată deÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872] 
- 
  
  jocuri distractive. În plus, poți urmări traseul zborului, viteza avionului, temperatura de afară, localitățile deasupra cărora zbori, de fapt continentele. Sunt un Icarus modern, un Icarus ce și va feri aripile de soare, însă. Mă simt personajul unei povești și alunec în visare... La destinație, avionul a făcut turul de salut deasupra aeroportului japonez, apoi a aterizat. Este un gest cavaleresc ce face parte din „codul de onoare” al aviatorilor. După 12 ore de zbor, Paris Narita, am ajuns într-unJaponia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]