8,321 matches
-
După aceea am avut în repetate rînduri vise că am părul lung și că-mi suflă vîntul prin plete. Colegii ziceau, desigur, că am față de killer. Nu știau, de fapt, ce tip sensibil sînt. Eram un tip sensibil și, în ciuda aparențelor, nu eram deloc un golan. Asta a reieșit și dintr-o chestie care mi s-a întîmplat la numai cîteva zile după ce m-am ras în cap. Purtam o șapcă străină, de care eram foarte mîndru, dar pe care, la
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
unul din cei mai buni istorici ai ei, d. Atanasiu, apare ca mișcarea unei asociațiuni studențești "pentru ridicarea morală și materială a poporului..." O mișcare generoasă și culturală deci, o operă de asistență socială, până la un punct. Cel puțin în aparență, în tendințele sale mărturisite. Din mișcare, prin urmare din asociație, făceau parte, între alții, Eugen Lupu și frații Nădejde, care, cu drept cuvânt, pentru rolul pe care l-au avut, pentru devotamentul, generozitatea și perseverența cu care au lucrat, pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
un actor foarte iubit. Desigur, goana aceasta continuă după întâietate nu le dă televiziunilor posibilitatea să se oprească și să judece lucrurile obiectiv, calm, detașat. Totul e pe fugă, totul e superficial. Cine are timp de profunzimi? Îi interesează pojghița, aparența. O prezintă, apoi sar la o altă aparență. De exemplu, vedem tot timpul accidente la televizor. O acumulare cantitativă și atât. Nimeni nu se oprește să vadă care este cauza lor, nimeni nu încearcă o cât de sumară analiză. Sau
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
după întâietate nu le dă televiziunilor posibilitatea să se oprească și să judece lucrurile obiectiv, calm, detașat. Totul e pe fugă, totul e superficial. Cine are timp de profunzimi? Îi interesează pojghița, aparența. O prezintă, apoi sar la o altă aparență. De exemplu, vedem tot timpul accidente la televizor. O acumulare cantitativă și atât. Nimeni nu se oprește să vadă care este cauza lor, nimeni nu încearcă o cât de sumară analiză. Sau măcar să urmărească ce se întâmplă cu oamenii implicați
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
din toate unghiurile și cu gros-plan urile de rigoare. De ce, la știri, imaginile cu niște sâni nevinovați să fie cenzurate, pe când tot felul de producții hard core - cu mondeni, maneliști, politicieni, patroni de cluburi de fotbal, securiști sau escroci cu aparență de oameni respectabili - să ne fie oferite cu generozitate? (2004) De ce nu e bine să te uiți la televizor În primul rând, pentru căți strici privirea. Și nu neapărat despre creșterea dioptriilor este vorba. Îți strici privirea cu care poți
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
vede. Ceea ce vede pare «real» și, implicit, pare adevărat“, scria el în Homo videns. Această stare de lucruri afectează, bineînțeles, democrația, pentru că ea depinde de buna funcționare a opiniei publice: „Videocrația fabrică în permanență o opinie puternic heterodirijată, care în aparență întărește, dar în esență golește de conținut democrația ca gu vernare a opiniei. Pentru că televiziunea se exhibă ca purtător de cuvânt al unei opinii publice care în realitate este ecoul propriei sale voci.“ Putem considera, deci, că Dan Voiculescu șia
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
și să-i acceptăm toate darurile În plin soare? Trebuie să-mi reproșez sau nu oroarea mea de urît, de suferință și de moarte? ... Această Înserare care coboară. Și niște copii strigă afară, jucîndu-se... E mult mai ușor, În ciuda tuturor aparențelor, să Înfrunți o Întreagă istorie pasivă decît un adevăr mic al tău, care-ți Încearcă inima. Oricît de bine mi-aș justifica afecțiunea pentru Oedip, rămîne această obiecție. Deși, ar fi indecent să pretindem unei umbre mai mult decît să
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Cred că orașele noi au o urgență chiar mai mare decît viitorul; aceea de a-și construi un trecut. Și nu trebuia să urmăresc aici nesomnul mării pentru a ști că rănile lui Oedip sîngerează În noi sau deloc. Contrar aparențelor, a nu uita Înseamnă a contesta moartea. Probabil, nu Întîmplător apele Lethei separă la greci Infernul pe partea Vieții, așa cum Styxul Îl separă pe partea Morții. Un Sisif lovit de amnezie nu mai așteaptă nimic de la muntele său. El Își
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
la rîndul meu aș putea să Întreb: Vina nu l-a făcut pe Oedip mai Înțelept? Lumea uitase răspunsul dat de el sfinxului...) Tiresias, bătrîn nebun și complice cu zeii, Întinde toiagul și separă ceea ce e ascuns În lucruri de aparențe (...M-am mai Întors pe muntele Cyllene, dar niciodată n-am mai dat peste șerpi. Muntele era tăcut și simțind cum dogorea soarele mi l-am Închipuit scăldat de lumină pînă În vîrf. Ultima dată m-am așezat pe o
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
de păstori afectați, și mă cheamă să Înot În mare pînă mă vor durea brațele. Endimion Endimion dormea Într-o grotă din muntele Latmos. Poezia pastorală, cîntînd dragostea tînărului cioban pentru lună, a făcut din el iubitul zeiței Artemis. Sub aparențe bucolice se ascunde Însă o teamă. Endimion a obținut de la Zeus permisiunea de a dormi veșnic În speranța de a rămîne astfel tînăr mereu. Nu cred, În continuare, că trebuie să notez lucrurile ce mi se Întîmplă aici. Ceea ce mă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ar dăuna cele din săptămâna a doua, fiind vorba de o materie mai subtilă și mai adâncă decât ar putea înțelege. 10. A zecea. Când cel care propune exercițiile simte că cel care le primește este asediat și ispitit sub aparența binelui, atunci e potrivit să-i vorbească despre regulile celei de-a doua săptămâni mai sus pomenite. Pentru că dușmanul firii omenești ispitește de cele mai multe ori sub aparența binelui atunci când persoana trăiește în viața iluminării, care corespunde exercițiilor celei de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
propune exercițiile simte că cel care le primește este asediat și ispitit sub aparența binelui, atunci e potrivit să-i vorbească despre regulile celei de-a doua săptămâni mai sus pomenite. Pentru că dușmanul firii omenești ispitește de cele mai multe ori sub aparența binelui atunci când persoana trăiește în viața iluminării, care corespunde exercițiilor celei de-a doua săptămâni, și nu în viața curățirii, care corespunde exercițiilor primei săptămâni 1. 11. A unsprezecea. Aceluia care face exercițiile primei săptămâni îi este de folos să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ultima cumpănă din viața noastră. Dar a trecut. Îmi pare rău că nu am fost fericiți pe cât ne-am fi dorit. Mi-am pus multe întrebări la care nu am găsit răspunsuri. Lumea ne credea o pereche potrivită, erau doar aparențe. De ce a trebuit ca destinul să ne fie mereu o agonie? Consideră că am fost un înger păzitor și bun în umbra ta. Ești un om bun și un prieten deosebit pentru alte persoane și alte genuri, dar pentru mine
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
cadă întru-un viciu, să nu se lase pradă lașității, să nu-i distrugă pe cei care îi iubea atât de mult, iar în fuga ei după un vis, ca mulți alții, să nu cadă într-un gol fast în aparență. Tot trecutul ei devenise o amintire care mai răbufnea în noapte sau în zori de zi. Tresărea la gândul că ar mai putea retrăi încă o dată trecutul. Era chinuită de ceva bolnăvicios, avea un tremur nervos și chiar avea frisoane
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
cu haine extravagante, cu părul aranjat, iar sânii mari le atârnau exact ca ugerul unei vaci înainte de muls, iar la altele ca după muls. Toate acestea te făceau să zâmbești ironic și să le privești cu o fascinație copilărească . După aparențe, viața nu părea deloc ușoară, iar cârnații nu stăteau întinși pe garduri. Contemplând, Alin simțea că va avea cale lungă până să atingă apogeul la care visa: să ajungă un om de afaceri apreciat. Gândul care-l frământa era destul de
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
asta. Eu unul pot suporta doar adevărul. - Poate nu mă ridic la standardele tale. Te-ai gândit la asta? Voi, tinerii bogați, judecați omul după criteriile voastre și mergeți uneori mult prea departe, până acolo cât vă permite capacitatea mentală. - Aparențele te pot înșela, iubito! Judeci lumea după cum este îmbrăcată? Unii oameni nu uită niciodată de unde au plecat și unde au ajuns, iar aceia care uită sunt cei mai nenorociți și mai mizerabili. După ce mă vei cunoaște mai bine, jur că
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
revigorat, gata să înceapă un nou capitol din viața sa alături de fiica sa, Victoria. Sub soarele toamnei, în această lună extrem de aglomerată când toți tinerii se pregăteau de un nou an de școală, mulțimea se vânzolea prin oraș. Victoria, în aparență părea destul de calmă. Plutea un aer uscat de toamnă. La plecare, Victoria își luase la revedere pe rând de la toți cei dragi iar când ajunsese la prietena ei Miruna, aceasta începu să plângă. - Nu mai plânge. Nu plec peste hotare
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
constă în actualizarea unui romantism caracterologic funcțional și deci arbitrar : eroul bun cu chip hidos sau eroul rău cu chip angelic este aici un erou „complex”, cu un chip deconstruit. Dar, așa cum am văzut, esența lui dom’ Virgil ține de aparență, de vestimentație. Cu o excepție : deși dom’ Virgil bea, alb pe negru, lapte, esența lui nu ține de domeniul lactatelor ; aici, dimpotrivă, laptele este în mâinile lui dom Virgil un element în egală măsură invariant și schizoid ; el îl semnifică
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
ficțiune, iar altul la documentar ?) Și mai există o chestiune, pe care am obosit să o repet : este evident că nu există transfer de know-how între bresle ! Oamenii talentați ai unei bresle nu știu cine sunt oamenii talentați ai alteia. După toate aparențele, talentatul prozator (din noua generație) Lucian Dan Teodorovici nu știe ce a mai făcut Marius Th. Barna. îi spun eu : a făcut un singur film (scurtmetraj) valabil, Mail Life (cu Maia Morgenstern) ; toate celelalte (lungmetraje) au fost eșecuri de public
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
lui Dumnezeu. Pe parcursul studiului de față vom distinge elemente liturgice precreștine care au îmbrăcat mai mult sau mai putin ritualul acestei. De aceea nu este de mirare faptul că și Taină Nunții conține în rânduiala ei practici și obiceiuri în aparență deosebite de spiritul cultual ortodox, căci acestea în realitate exprimă trăsături sufletești izvorâte din trăirea misterului, sau altfel spus extind înțelesul liturgic prin gesturi și practici, care în marea lor componentă nu sunt străine de duhul ortodoxiei. Astfel datorită comunicării
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
prima oră, la el la birou, cu textul piesei, în forma aprobată de Direcția Teatrelor. Nimeni, nici chiar secretarul literar nu a știut asta atunci, seara. Doar directorul a păstrat în el nemulțumirea tovarășului Amariei. A păstrat-o strîns, salvînd aparențele, lăsînd să se desfășoare premiera asemeni celorlalte, fiind chiar fericit la mica petrecere de după spectacol, dar retrăgîndu-se înaintea tuturor, pretextînd că este foarte obosit. Cînd am aflat cine a fost și ce-a vrut cetățeanul furios, m-am întrebat cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
spectacol, dar retrăgîndu-se înaintea tuturor, pretextînd că este foarte obosit. Cînd am aflat cine a fost și ce-a vrut cetățeanul furios, m-am întrebat cum de n-a făcut directorul infarct. Dar mai tîrziu, cînd directorul fire liniștită în aparență, dincolo de care se ascundea o puternică ardere interioară a fost internat pentru infarct, nu m-am mirat deloc de ce l-a făcut.) Ce-o fi discutat a doua zi directorul cu tovarășul Amariei nu știu; piesa, însă, a fost jucată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Cristina, nu-i așa că sună ciudat? Poți pierde un ceas, poți pierde un inel, poșeta... Era frumos, revine ea la tonul dinainte, înflăcărat, era manierat, era... cum să-ți spun?... era ce-și dorește o femeie. Și nu numai în aparență! Este și acum ceea ce-am văzut în el acum șapte ani, cînd m-am căsătorit. Pentru toți cîți ne cunosc, noi doi sîntem perechea ideală. Aș vrea să-i spun, ca replică, "numai pentru tine nu", dar mă tem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
la dumneata, dom' Vlădeanu, dar... Există totuși niște... Uite: cînd Brîndușa mi-a spus să-i dau scris tot ce-am văzut la hotel, m-am simțit jignit. Am înțeles, ori am bănuit, că femeia asta vrea să salveze niște aparențe, dar asta nu însemna ca eu să-i joc cum vrea! "Tovarășa ingineră, i-am spus eu puțin ironic, gata s-o sictiresc, să nu uităm că între noi e o diferență de ani și de realizări..." Don Șef tace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
din tot discursul meu. — Îhm... sigur că da! spun. Și, că veni vorba de mame, aici voiam și eu să ajung... Am fost un idiot. Luke duce paharul la buze și ia o înghițitură din băutura din pahar, după toate aparențele, whisky. N-a făcut decât să se folosească de mine, așa-i? Mă holbez la el, descumpănită - apoi observ sticla pe jumătate goală, de pe masă. Oare de când e aici? Îi privesc iar chipul încordat și vulnerabil și fac eforturi să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]