8,268 matches
-
putea explica. Deși la început teleportarea a fost prezentă numai în literatura științifico-fantastică, în prezent domeniul este intens studiat de fizicieni. În prezent este posibilă teleportare cuantică a unor particule fundamentale. Până nu demult, fizicienii puteau teleporta numai lumină ori atomi la distanțe scurte (millimetri). Însă acum lucrurile s-au schimbat, dupa publicarea în octombrie 2006 în revista științifică "Nature" , unde profesorul Eugene Polzik și comanda sa din Niels Bohr Institute din Copenhagen University, Danemarca, a făcut un salt mare în
Teleportare () [Corola-website/Science/309626_a_310955]
-
comanda sa din Niels Bohr Institute din Copenhagen University, Danemarca, a făcut un salt mare în studierea teleportării. În experiment s-a teleportat informația de la o rază slabă de lumină la un obiect macroscopic ce conținea mii de milliarde de atomi, ce se aflau la distanța de jumătate de metru unul de altul. Această tehnologie folosește entanglement cuantic și măsurări cuantice. Există cîteva metode ipotetice de a transporta materie dintr-un loc în altul fără a trece (a exista) fizic în
Teleportare () [Corola-website/Science/309626_a_310955]
-
au obținut rezultate similare după același protocol de bază. În octombrie 2006, Eugene Polzik și echipa sa de la Institutul Niels Bohr din cadrul Universității din Copenhaga, Danemarca, au efectuat un experiment de teleportare a unui object atomic microscopic conținând miliarde de atomi, la distanța de jumătate de metru. "Pentru prima oară, s-a efectuat teleportarea dintre lumină și materie, două obiecte diferite." În iunie 2007, echipa lui Ashton Bradley din Australia a propus o tehnică ce nu folosea cuplarea cuantică. "Vorbim despre
Teleportare () [Corola-website/Science/309626_a_310955]
-
ul este un om de știință cu pregătire în domeniul chimiei. Chimiștii studiază compoziția materiei și proprietățile sale: densitatea, aciditatea etc. Totodată, aceștia descriu cantitativ rezultatul studiilor lor, despre proprietăți atomice, cu detalii despre moleculele unor compuși și atomi care le compune. Mai măsoară proprietățile substanțelor, reacțiile chimice, și alte proprietăți chimice mai puțin cunoscute de orice om de rând. Chimiștii își folosesc cunoștințele pentru a afla compoziția și proprietățile unor substanțe speciale și puțin cunoscute. Pregătire similară chimiștilor
Chimist () [Corola-website/Science/309630_a_310959]
-
acest spațiu nu există forțe de frecare, aceasta le permite stelelor, planetelor și sateliților să circule liber de-a lungul traiectoriilor lor ideale gravitaționale. Cu toate acestea, chiar și în cel mai pronunțat vid din spațiul intergalactic tot există câțiva atomi de hidrogen pe metru cub. Pentru comparație, aerul pe care îl respirăm conține aproximativ 10 molecule pe metru cub. Vidul avansat din spațiu poate fi un mediu atractiv pentru anumite procese industriale, de exemplu cele care necesită suprafețe ultracurate. Tot
Spațiul cosmic () [Corola-website/Science/309737_a_311066]
-
reușise să replice rezultatele lui Miller, și experimentele moderne au precizii care le contrazic. Recent, au devenit comune repetări ale experimentului Michelson-Morley. Laserii și maserii amplifică lumina reflectând-o în mod repetat într-o cavitate calibrată cu grijă, determinând astfel atomi de mare energie din cavitate să emită lumină mai multă. Rezultatul este o lungime a căii de ordinul kilometrilor. Mai mult, lumina emisă într-o cavitate poate fi folosită pentru a începe aceeași cascadă într-un alt set la unghiuri
Experimentul Michelson-Morley () [Corola-website/Science/310155_a_311484]
-
de repaus. Când se folosește masa relativistă, trebuie să se specifice și sistemul de referință aplicabil dacă nu este evident, sau dedus implicit din formularea problemei. Este evident și că creșterea de masă relativistă nu rezultă din creșterea numărului de atomi al obiectului. În schimb, masa relativistă a fiecărui atom și particulă subatomică crește ea însăși. Manualele de fizică folosesc uneori masa relativistă, deoarece ea permite studenților să utilizeze cunoștințele lor de fizică newtoniană pentru a face mai intuitive anumite concepte
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
se specifice și sistemul de referință aplicabil dacă nu este evident, sau dedus implicit din formularea problemei. Este evident și că creșterea de masă relativistă nu rezultă din creșterea numărului de atomi al obiectului. În schimb, masa relativistă a fiecărui atom și particulă subatomică crește ea însăși. Manualele de fizică folosesc uneori masa relativistă, deoarece ea permite studenților să utilizeze cunoștințele lor de fizică newtoniană pentru a face mai intuitive anumite concepte, restrângându-le la anumite sisteme de referință alese. "Masa
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
bine cunoscut pentru rezultatele sale în domeniul difracției razelor X pe cristale, în urma cercetărilor începute la Universitatea din Cambridge în 1912. Legea pe care a descoperit-o, și care va purta numele său, a făcut posibil calculul poziției relative a atomilor în cadrul unui cristal prin analiza modului în care acesta difractă fasciculele de raze X (și mai târziu fasciculele de neutroni sau electroni). În urma discuțiilor cu tatăl său, acesta a construit la Universitatea din Leeds (Anglia) primul spectrometru cu raze X
William Lawrence Bragg () [Corola-website/Science/310248_a_311577]
-
Energia chimică este o formă de energie potențială datorată asocierii atomilor în molecule și a diferitelor alte feluri de agregare ale materiei. Ea se poate defini pe baza lucrului forțelor electrice ca urmare a rearanjării sarcinilor electrice a electronilor și protonilor în procesul formării legăturilor chimice. Dacă în timpul unei reacții chimice
Energie chimică () [Corola-website/Science/309015_a_310344]
-
a avut ca efect depășirea parțială a aberațiilor sferice și creșterea rezoluțiilor. Corecțiile din software ale aberației de sfericitate pentru microscoapele electronice cu transmisie de înaltă rezoluție a permis producerea unor imagini cu rezoluție suficient de bună pentru a evidenția atomi de carbon în diamante, aflați la distanțe de doar 0.89 ångströmi (89 picometri) unii de alții și atomi din silicon la distanțe de 0.78 ångströmi (78 picometri), mărind de 50 de milioane de ori. Capacitatea de a determina
Microscop electronic () [Corola-website/Science/310490_a_311819]
-
pentru microscoapele electronice cu transmisie de înaltă rezoluție a permis producerea unor imagini cu rezoluție suficient de bună pentru a evidenția atomi de carbon în diamante, aflați la distanțe de doar 0.89 ångströmi (89 picometri) unii de alții și atomi din silicon la distanțe de 0.78 ångströmi (78 picometri), mărind de 50 de milioane de ori. Capacitatea de a determina pozițiile atomilor în cadrul materialelor a făcut din acest tip de microscop o unealtă importantă pentru cercetarea și dezvoltarea din
Microscop electronic () [Corola-website/Science/310490_a_311819]
-
carbon în diamante, aflați la distanțe de doar 0.89 ångströmi (89 picometri) unii de alții și atomi din silicon la distanțe de 0.78 ångströmi (78 picometri), mărind de 50 de milioane de ori. Capacitatea de a determina pozițiile atomilor în cadrul materialelor a făcut din acest tip de microscop o unealtă importantă pentru cercetarea și dezvoltarea din domeniul nanotehnologiilor. Prin utilizarea grafenului ca purtător de specimen rezoluția acestui tip de microscop a putut fi mărită recent (2008) în mod foarte
Microscop electronic () [Corola-website/Science/310490_a_311819]
-
masa sistemului implicat, pentru ca variația masei să fie măsurabilă practic. Variația de masă provine din evacuarea prin căldură și radiație a energiei de legătură dintre componentele nucleului atomic. Variația de masă se manifestă prin aceea că suma maselor atomice ale atomilor rezultați din reacție (plus, dacă este cazul, masele de repaus ale particulelor rezultate) este mai mică (în cazul unei reacții exoterme) decât suma maselor atomice ale atomilor intrați în reacție. Urmarea este că masa unui atom este puțin mai mică
Echivalență masă–energie () [Corola-website/Science/310672_a_312001]
-
atomic. Variația de masă se manifestă prin aceea că suma maselor atomice ale atomilor rezultați din reacție (plus, dacă este cazul, masele de repaus ale particulelor rezultate) este mai mică (în cazul unei reacții exoterme) decât suma maselor atomice ale atomilor intrați în reacție. Urmarea este că masa unui atom este puțin mai mică decât suma maselor protonilor, neutronilor și electronilor componenți. Este adesea afirmat în mod eronat că relația E=mc² exprimă transformarea (conversia) masei în energie în diverse reacții
Echivalență masă–energie () [Corola-website/Science/310672_a_312001]
-
suma maselor atomice ale atomilor rezultați din reacție (plus, dacă este cazul, masele de repaus ale particulelor rezultate) este mai mică (în cazul unei reacții exoterme) decât suma maselor atomice ale atomilor intrați în reacție. Urmarea este că masa unui atom este puțin mai mică decât suma maselor protonilor, neutronilor și electronilor componenți. Este adesea afirmat în mod eronat că relația E=mc² exprimă transformarea (conversia) masei în energie în diverse reacții nucleare. În realitate, energia este prezentă în cantitate egală
Echivalență masă–energie () [Corola-website/Science/310672_a_312001]
-
și ale clorului. Mare parte din perioada războiului și-a petrecut-o la Ruhleben, până când laboratorul lui Geiger a intervenit pentru eliberarea lui. În 1932, Chadwick a făcut o descoperire fundamentală în domeniul fizicii nucleare: a descoperit particula din nucleul atomului cunoscută astăzi sub numele de neutron, datorită lipsei sarcinii electrice. Spre deosebire de nucleii de heliu (particulele alfa) care sunt încărcate pozitiv, și deci sunt respinse de forțele electrice mari prezente în nucleii atomilor grei, această nouă particulă ce poate genera dezintegrare
James Chadwick () [Corola-website/Science/310832_a_312161]
-
domeniul fizicii nucleare: a descoperit particula din nucleul atomului cunoscută astăzi sub numele de neutron, datorită lipsei sarcinii electrice. Spre deosebire de nucleii de heliu (particulele alfa) care sunt încărcate pozitiv, și deci sunt respinse de forțele electrice mari prezente în nucleii atomilor grei, această nouă particulă ce poate genera dezintegrare atomică nu trebuie să depășească nicio barieră electrică și este capabilă să penetreze și să fisioneze nucleii celor mai grele elemente. Astfel, Chadwick a pregătit calea spre fisiunea atomului de uraniu 235
James Chadwick () [Corola-website/Science/310832_a_312161]
-
prezente în nucleii atomilor grei, această nouă particulă ce poate genera dezintegrare atomică nu trebuie să depășească nicio barieră electrică și este capabilă să penetreze și să fisioneze nucleii celor mai grele elemente. Astfel, Chadwick a pregătit calea spre fisiunea atomului de uraniu 235 și spre crearea bombei atomice. Pentru această importantă descoperire, a primit Medalia Hughes a Societății Regale în 1932, și ulterior și Premiul Nobel pentru Fizică în 1935. Descoperirea lui Chadwick a făcut posibilă crearea elementelor mai grele
James Chadwick () [Corola-website/Science/310832_a_312161]
-
august 1852, Rotterdam - d. 1 martie 1911, cartierul Steglitz din Berlin) a fost un chimist olandez, laureat al Premiului Nobel pentru chimie în anul 1901, părintele fondator al stereochimiei, domeniu al chimiei care studiază structurile spațiale și repartizarea moleculelor și atomilor din diferitele elemente chimice. ""ca recunoaștere pentru cercetările extraordinare pe care le-a efectuat, prin descoperirea legilor dinamicii chimice și ale presiunii osmotice în soluții"". s-a născut în Olanda, la 3 august 1852, la Rotterdam. Tatăl său de profesie
Jacobus Henricus van 't Hoff () [Corola-website/Science/308787_a_310116]
-
studiul reacțiilor nucleare de dezintegrare radioactivă. Această disciplină se conturează din 1803 prin descoperirile științifice ale lui John Dalton (fizician și chimist englez). El a teoretizat faptul că toate elementele tabelului periodic a lui Dimitri Mendeleev au în structura lor atomi. În 1896, este descoperită radioactivitatea de către Henri Becquerel. Studiul radioactivității atomilor, aprofundat de Marie Curie și Ernest Rutherford, a determinat descoperirea faptului că aceștia au o structură internă, că sunt compuși din ceva. În 1919, Rutherford descoperă prezența protonilor, iar
Fizică nucleară () [Corola-website/Science/308913_a_310242]
-
1803 prin descoperirile științifice ale lui John Dalton (fizician și chimist englez). El a teoretizat faptul că toate elementele tabelului periodic a lui Dimitri Mendeleev au în structura lor atomi. În 1896, este descoperită radioactivitatea de către Henri Becquerel. Studiul radioactivității atomilor, aprofundat de Marie Curie și Ernest Rutherford, a determinat descoperirea faptului că aceștia au o structură internă, că sunt compuși din ceva. În 1919, Rutherford descoperă prezența protonilor, iar în anul 1939, James Chadwick descoperă și dovedește existența neutronilor în
Fizică nucleară () [Corola-website/Science/308913_a_310242]
-
aprofundat de Marie Curie și Ernest Rutherford, a determinat descoperirea faptului că aceștia au o structură internă, că sunt compuși din ceva. În 1919, Rutherford descoperă prezența protonilor, iar în anul 1939, James Chadwick descoperă și dovedește existența neutronilor în atom. În aceeași perioadă, Werner Heisenberg, fondatorul mecanicii cuantice, avansează ipoteza conform căreia atomii sunt constituiți din protoni și neutroni. Structura unui atom este formată din: Protonii sunt particule încărcate cu energie elementară pozitivă și sunt compuși din două up quarkuri
Fizică nucleară () [Corola-website/Science/308913_a_310242]
-
au o structură internă, că sunt compuși din ceva. În 1919, Rutherford descoperă prezența protonilor, iar în anul 1939, James Chadwick descoperă și dovedește existența neutronilor în atom. În aceeași perioadă, Werner Heisenberg, fondatorul mecanicii cuantice, avansează ipoteza conform căreia atomii sunt constituiți din protoni și neutroni. Structura unui atom este formată din: Protonii sunt particule încărcate cu energie elementară pozitivă și sunt compuși din două up quarkuri și un down quark. Numărul acestora în atom determină elementul chimic. Masa protonului
Fizică nucleară () [Corola-website/Science/308913_a_310242]
-
În 1919, Rutherford descoperă prezența protonilor, iar în anul 1939, James Chadwick descoperă și dovedește existența neutronilor în atom. În aceeași perioadă, Werner Heisenberg, fondatorul mecanicii cuantice, avansează ipoteza conform căreia atomii sunt constituiți din protoni și neutroni. Structura unui atom este formată din: Protonii sunt particule încărcate cu energie elementară pozitivă și sunt compuși din două up quarkuri și un down quark. Numărul acestora în atom determină elementul chimic. Masa protonului este de 938 MeV. Sarcina electrica este 1,60x10
Fizică nucleară () [Corola-website/Science/308913_a_310242]