8,697 matches
-
și Între noi doi și Troțki există mai multe puncte comune decât diferențe: cap, gât, coloană vertebrală, curiozitate, poftă de mâncare, membre, dorință sexuală, capacitatea de a distinge Între lumină și Întuneric, Între cald și rece, coaste, plămâni, bătrânețe, văz, auz, sistem digestiv și secretor, nervi care percep durerea, metabolism, memorie, simțul pericolului, un labirint complicat de vase de sânge, un aparat reproducător și un mecanism de regenerare limitat, programat până la urmă pe autodistrugere. Și o inimă care funcționează ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
dans în cadrul programului SNAC - ’’Împreună pentru viitor’’ - a învins în competiție alte formații de dans, dar a reușit să depășească o barieră a comunicării, a integrării și a demonstrării aptitudinilor artistice de care pot da dovadă acești tineri în ciuda lipsei auzului. Componența echipei de dans a fost formată în număr egal de elevi ai școlii noastre împreună cu elevi ai Colegiului Economic Hermes. Această echipă a participat cu mult curaj și entuziasm la faza regională București-Ilfov- Giurgiu, ediția anului 2010 în luna
,,?nving?torii?? by Marieta Negru [Corola-publishinghouse/Journalistic/84369_a_85694]
-
oprit. I-am auzit capul lipindu-se de ușă de parcă s-ar fi așezat pe o pernă moale și i-ar fi rămas întipărită forma. -Sunt treaz. Ea a deschis ușa și a intrat. Eram în aceeași poziție. -Aveți un auz foarte fin. -Mai degrabă văzul. -Se poate. Vă e frig? Abia acum am început să o privesc, chiar dacă și înainte ochii-mi erau asupra ei. Trebuie să aibă vreo patruzeci de ani, poate chiar mai mult. Ca toți ceilalți oameni
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
puțin fum, așa cum se întâmpla și acasă atunci când mama lui Danny uita să deschidă aerisirea de la șemineu, dar aici nu casa nu era plină de zgomote panicate. Nimeni nu alerga de colo-colo, deschizând ferestre și sărind de-un cot la auzul alarmelor de fum. Danny ar fi băgat mâna-n foc că vara, în canion, era întotdeauna fum, că tot timpul se trăia sub amenințarea unui pericol de proporții. Însă nimeni nu se agita până când nu dădeau cu ochii de-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
subțire ca de păianjen i se așezase pe urechi și ar fi vrut s-o ridice de acolo delicat, ca pe o portieră diafană. Prin țesutul ei transparent sunetele se difuzase și rar câte un cuvânt se prindea în mreaja auzului. Trebuia să-și strângă vinele subt frunte, să le întindă apoi. . . vinele sinilii, ce stau acolo la suprafață, vizibile, așa de rău apărate de epidermă. Nu răspunse aimic. Păru tăcerea afirmativă a unui personagiu sobru și corect, extrem de corect în
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
era vestitul Oyral Melodie purtată prin toată Europa de turneul revistei Tour du Monde. Oyral nu era numai o canțonetă care a prins, era însuși afișul muzical al acelei reviste, afiș ce-și înfigea persuasiunea în mintea spectatorului, pe calea auzului. Canțoneta conținea toate duhurile rele care circulau printre cei cinci sute de figuranți; conținea atmosfera încărcată de pudră, fard și parfum, de decolteuri, de poleială, de lac nou, de pijamale închise, de fuste învoalate, de maiouri lipite, de dans și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
scenă la sală. Deștepta în spectator multiple senzații care zăceau în el latent. Orchestra făcea să tresalte tot jazz-ul pe care-1 poartă oamenii în mușchii șalelor și, astfel, melodia le da, complezent, înapoi ceea ce anume împrumutase de la ei. La auzul lui Oyral quartetul Schmidt fusese cuprins de o veselie frenetică. Singură, imună, doamna Schmidt privea cu indulgență cum acești oameni serioși erau deodată cam "șui", cum ar fi zis Lina în moldoveneasca ei singuratică. Acces trecător, de altfel, cum bine
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
repulsivă, că erau infam cotați la Palatul de Justiție, unde totuși exista deprinderea de a privi infamia. își urmăreau procesul și în viața particulară printr-o propagandă activă de calomnii; împînzeau cu doleanțele lor pe toți cunoscuții și rudele. La auzul calomniei lor, Nory sărise, gata să-i bată, și Mini se recuzase indignată. Acum devenise asidui în casa Rim și prosternîndu-se în fața profesorului și lingușind pe buna Lina, către care calomniile se schimbau în lamentări de victime. Cum păreau așa
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pline, mai sonore . . . Erau fraze aprigi, care întrebau neantul. . . Acordurile se întețeau, goneau unele după altele, cohorte sistematice, dar frământate de însuși mersul lor succesiv, aproape simultan. Se repetau mereu mai frecvente, deși în cadență, obsedau, cuprindeau în spațiul lor auzul ca într-un haos prins între munți. Dure, inexorabile, durerile împietrite în marmora acordurilor vocale urcau în legiuni grele, pline de jale, pe suișul lor neisprăvit spre Eternitate. Părea că pasul lor nu se va mai isprăvi niciodată acolo sus
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Împiedicarea folosirii limbajului mimico-gestual are consecințe fatale pentru dezvoltarea lingvistică și pentru accesul surzilor în diverse domenii de activitate, provocând perturbări constante de comunicare în mediul lor și accentuându-le handicapul. 1. Cadru teoretic Conform unor specialiști, copiii deficienți de auz care au contractat deficiența la un stadiu prelingual și care provin din familii de auzitori, dacă până la vârsta școlară nu au frecventat o grădiniță specială, la începerea școlii nu posedă cunoștințe lexicale verbale. Ceea ce înseamnă că ei nu „își
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
condus la conturarea opiniei că limbajul mimico-gestual determină dezvoltarea unei specificități prezente de-a lungul vieții, în procente mai mari sau mai mici. Conform lui Constantin Pufan, „majoritatea specialiștilor care se preocupă de problemele psihologice și pedagogice ale deficienților de auz, nu mai pun la îndoială faptul că surdul (nedemutizat) posedă gândire, după cum posedă și limbaj, că gândirea lui este obiectuală, în imagini, iar limbajul, mimico-gesticular. Atât gândirea, cât și limbajul surdomutului se desfășoară însă în cadrul unor anumite limite, condiționate atât
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
limbajul surdomutului se desfășoară însă în cadrul unor anumite limite, condiționate atât de posibilitățile imaginilor generalizate, cât și de cele ale sistemului de comunicare mimico-gesticular.” (1972, C. Pufan, p. 77) Față de prima opinie, care aproape că reduce pe copilul deficient de auz la un stadiu prehumanoid, cea de a doua este ceva mai optimistă, deși, la rândul ei constată anumite caracteristici negative ale comunicării gestuale și a operării mentale cu imagini. Este o constatare conformă cu realitatea, însă analiza nu este dusă
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
două forme, orală și scrisă. (2001, Stănică, Popa, Popovici, p. 55) Mariana Popa merge mai departe și afirmă explicit că pentru acești copii, limbajul mimico-gestual este limbă maternă. De aceea, în România, organizarea actuală a sistemului educațional pentru deficienții de auz, pentru că nu oferă alternativa studiului în limbajul mimico-gestual, este în flagrant față dreptul de a studia în limba maternă. (2001, M. Popa, p. 10) Pentru realizarea acestui deziderat este imperios necesar ca personalul educativ din școlile pentru copiii surzi să
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
educativ din școlile pentru copiii surzi să aibă o fluență în cunoașterea și folosirea acestui limbaj. Este de reținut că acestea sunt simple opinii teoretice, fără nici o reflectare pe plan practic, unde demutizarea este soluția unanimă pentru integrarea deficienților de auz în contextul social în care trăiesc, prin acesta înțelegându-se societatea auzitorilor. În această privință școlile românești nu oferă alternative educaționale. Lipsindu-le auzul, surdomuții nu pot să învețe limba vorbită în contextul cotidian al relațiilor cu cei din jur
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
teoretice, fără nici o reflectare pe plan practic, unde demutizarea este soluția unanimă pentru integrarea deficienților de auz în contextul social în care trăiesc, prin acesta înțelegându-se societatea auzitorilor. În această privință școlile românești nu oferă alternative educaționale. Lipsindu-le auzul, surdomuții nu pot să învețe limba vorbită în contextul cotidian al relațiilor cu cei din jur, deprinzând limba după modelul celor mai în vârstă decât ei. Tot aceasta este și cauza pentru care demutizarea este mult îngreunată, mai ales la
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
asupra conținutului semantic, aceste cuvinte nu sunt altceva decât „etichete verbale” fără conținut, cu semnificație lacunară și deformată. (2001, M. Popa, p. 251) 2. Evaluarea rezultatelor demutizării În această secțiune se va folosi lucrarea Comunicare și personalitate la deficientul de auz, psiholog Mariana Popa, în care autoarea analizează eficiența aplicării metodei românești de demutizare. Această lucrare este importantă pentru subiectul prezentei comunicări deoarece rezultatele demutizării sunt evaluate în funcție de nivelul la care ajung deficienții de auz de vârste diferite (școală generală, școală
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
Comunicare și personalitate la deficientul de auz, psiholog Mariana Popa, în care autoarea analizează eficiența aplicării metodei românești de demutizare. Această lucrare este importantă pentru subiectul prezentei comunicări deoarece rezultatele demutizării sunt evaluate în funcție de nivelul la care ajung deficienții de auz de vârste diferite (școală generală, școală profesională, adulți) să stăpânească și să folosească limba română (scris și oral) comparativ cu auzitorii. În această evaluare se urmăresc cele trei aspecte ale limbajului: fonetic-articulator, semantic, gramatical. Elevii deficienți de auz comit multe
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
deficienții de auz de vârste diferite (școală generală, școală profesională, adulți) să stăpânească și să folosească limba română (scris și oral) comparativ cu auzitorii. În această evaluare se urmăresc cele trei aspecte ale limbajului: fonetic-articulator, semantic, gramatical. Elevii deficienți de auz comit multe greșeli în comunicarea verbală, cauza principală fiind tocmai absența instrumentului fundamental de recepție a vorbirii model și de feed-back verbal-oral, auzul. (2001, p. 50-51) Cele mai mari progrese le fac cei cu hipoacuzie ușoară sau medie care se
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
auzitorii. În această evaluare se urmăresc cele trei aspecte ale limbajului: fonetic-articulator, semantic, gramatical. Elevii deficienți de auz comit multe greșeli în comunicarea verbală, cauza principală fiind tocmai absența instrumentului fundamental de recepție a vorbirii model și de feed-back verbal-oral, auzul. (2001, p. 50-51) Cele mai mari progrese le fac cei cu hipoacuzie ușoară sau medie care se și apropie cel mai mult de nivelul auzitorilor, în condițiile intervenției timpurii atât prin protezare, cât și prin includerea în programe educative și
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
structurare al limbajului verbal echivalent auzitorilor de aceeași vârstă. Aceasta se observă și din faptul că elevii cu hipoacuzie ușoară din școlile normale nu pot face față curriculumului dacă nu beneficiază de un sprijin personalizat. Mesajele transmise de către deficientul de auz pot fi greșit formulate în limbajul verbal și ca atare vor fi denaturat înțelese de către ceilalți. La rândul lor, deficienții de auz ce nu sunt competenți în limbajul verbal pătrund superficial sensul mesajelor primite pe cale verbală de la alții, sau în
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
normale nu pot face față curriculumului dacă nu beneficiază de un sprijin personalizat. Mesajele transmise de către deficientul de auz pot fi greșit formulate în limbajul verbal și ca atare vor fi denaturat înțelese de către ceilalți. La rândul lor, deficienții de auz ce nu sunt competenți în limbajul verbal pătrund superficial sensul mesajelor primite pe cale verbală de la alții, sau în unele cazuri aceste mesaje sunt denaturate sau neînțelese. Inteligibilitatea fono-articulatorie a limbajului verbal la surzi nu depășește niciodată cotele modeste. În schimb
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
Idem, p. 147) Deoarece profesorii se declară mulțumiți dacă elevii pot să reproducă cât mai fidel modelele de exprimare prezentate la clasă. (Idem, p. 151) Exprimarea este și ea tributară limbajului mimico-gestual. Răspunsurile date de elevii cu pierdere majoră de auz sunt stereotipe, scurte, telegrafice, concentrate în idei simple. (Idem, p. 67) Conform lui C. Pufan, narațiunea elevului surd ia forme preponderent în fraze de tip enumerativ-nesistematizat și enumerativ-elementar-narativă. (1972, C. Pufan, p. 77, apud M. Popa, p. 67) Din punct
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
dar se folosesc și de limbajul semnelor, nu se poate ști cu exactitate care dintre cele două predomină la nivelul mental. Este de la sine înțeles că nu toți elevii surzi vor deprinde limbajul verbal, în special cei cu pierdere de auz profundă, la care, din această cauză, aptitudinile de învățare a limbajului verbal aproape că lipsesc. (2001, M. Popa, p. 130, 135) Și totuși surzii sunt capabili de a face față multor situații chiar dacă ei nu capătă comenzile fluente ale limbajului
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
lipsesc. (2001, M. Popa, p. 130, 135) Și totuși surzii sunt capabili de a face față multor situații chiar dacă ei nu capătă comenzile fluente ale limbajului curent (verbal). (Idem, p. 35) Dependența de analizatorul vizual, evidentă la toți deficienții de auz, face ca limbajul mimico-gestual să fie limba maternă nu numai pentru copiii surzi proveniți din familii de surzi, ci și pentru cei născuți din părinți auzitori. În acest ultim caz, prin limba maternă nu se înțelege limba învățată de la părinți
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
povestea relației de ură dintre cei de la radio și oamenii regimului. Această dublă poveste mi se pare fascinantă, pentru că se petrece pe orbește: nici unul dintre protagoniști nu îl vedea pe celălalt la față, totul era pe bază de voce, de auz, de șoaptă sau de imaginație. Blind dating... Mai e un lucru: astăzi televiziunea, imaginea în general, e omniprezentă. Obositor de omniprezentă. Povestea pe care am ales să o spun s-a întâmplat într-o lume „fără imagini“, ternă, unde informația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]